Cazul a cinci informaticieni români plătiți cu (numai) 800 de euro scandalizează Elveția și relansează dezbaterea asupra imigrației

Data publicării: 17.02.2015 15:28

FOTO: Tribune de Geneve

În mod obișnuit, un informatician cu calificarea celor care lucrează la Firmench SA, ar trebui să încaseze un salariu minim de 3.550 de franci elvețieni, susțin sindicatele.

„Salariile de mizerie pomenite de această revistă sunt în mod evident scandaloase și fără nicio legătură cu realitățile din piață”, a declarat Stéphanie Ruegsegger, secretar permanent al Uniunii Asociațiilor Patronale din Geneva.

Nici sindicatele angajaților nu au rămas indiferente, scrie Tribune de Geneve. Faptele au fost reclamate la o comisie specială care monitorizează piața muncii.

În iunie 2004, odată cu semnarea unui acord bilateral privind libera circulație a cetățenilor UE, în Elveția s-au luat măsuri pentru a-i proteja pe angajați de riscul unui dumping salarial și social, însă în realitate, un angajator care nu se conformează uzanțelor nu poate fi sancționat.

În fapt, angajații români al căror caz a relansat dezbaterea asupra imigrației în Elveția sunt detașați la Geneva.

Firmenich este numărul doi mondial în industria parfumurilor și aromelor. Ea și-a externalizat serviciile informatice companiei braziliene Stefanini, care din noiembrie a angajat o echipă de cinci informaticieni români plătiți cu 800 de euro pe lună. Inginerii nu au nevoie de permis de muncă în Elveția, pentru că lucrează numai trei luni, după care sunt înlocuiți de alți colegi, în aceleași condiții.

Firmenich, care își susține buna-credință, spune că nu știa de salariile practicate de subcontractor.

Cazul ar putea da bătăi de cap la nivel federal, iar autoritățile ar trebui să convingă Bruxelles-ul să renegocieze acordul bilateral privitor la libera circulație a persoanelor. De altfel, elvețienii au încredințat această sarcină guvernului printr-un referendum organizat la 9 februarie 2014 la inițiativa Uniunii Democratice de Centru (UDC) intitulată „Împotriva imigrației în masă”.

Este vorba, în fapt, de introducerea unor cote pentru imigrație.

Dezbaterea privind imigrația riscă, totuși, să se aprindă. Cazul informaticienilor români de la Geneva ar putea pune pe tapet problema angajaților detașați – de ce nu ar fi și aceștia luați în calcul la stabilirea cotelor de imigranți stabilite de Consiliul Federal? - scrie Tribune de Geneve. Acest tip de mână de lucru pare să favorizeze practicarea dumpingului salarial, scrie publicația. La Geneva, angajații detașați nu reprezintă decât mai puțin de 1 la sută din totalul angajaților, adică mai puțin de 3.000 de persoane.

„Furie politică după afacerea Firmenich”, titrează și publicația Le Temps, care se întreabă dacă ar trebui înăsprite măsurile destinate luptei împotriva dumpingului salarial. Decât să extindă responsabilitatea în solidar și la sectorul serviciilor, politicienii preferă să mizeze pe dialogul dintre partenerii sociali, adaugă Le Temps.

Publicația recunoaște că plătind 800 de euro unor ingineri români care administrau serverele site-ului companiei Firmenich, societatea braziliană Stefanini nu a încălcat legislația elvețiană. Însă acest caz a declanșat o mare polemică în rândul responsabililor politici. Guvernul încearcă acum să dea asigurări populației în legătură cu eficiența măsurilor de contracarare a efectelor negative pe care le-ar putea avea acordul. de liberă circulație.

„Șocant, inadmisibil”, a declarat luni președintele Partidului Democrat-Creștin, care a criticat nu numai dumpingul salarial practicat de societatea braziliană, dar și neglijența companiei multinaționale din Geneva, care nu a controlat condițiile de angajare ale lucrătorilor detașați.