Bani europeni în Bucovina. Mănăstirea unde sunt înmormântați primii cinci domnitori ai Moldovei, reabilitată cu 5 milioane de euro
Cea mai mare concentrare de obiective protejate de UNESCO de la noi din țară se regăsește în Bucovina. Opt dintre mănăstirile din zonă sunt în patrimoniul mondial. Toate cu istorii de secole. Și totuși, cum se întâlnesc drumurile complicate ale banilor și birocrației de la Bruxelles cu tradiția și rânduiala specifică mănăstirilor? Sunt perfect compatibile și Europa a mizat pe asta.
Bani europeni pentru rânduiala mănăstirească
În jurul obiectivelor de patrimoniu și-au găsit sensul pensiunile, în jurul pensiunilor, furnizorii, în jurul furnizorilor producătorii și tot așa. Deși nu mereu perfect, acest lanț aduce dezvoltare și bunăstarea. Biserica mănăstirii Bogdana din Rădăuți este considerată a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova. Locul unde a fost construită biserica era în mijlocul unor codri seculari și a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de Bogdan I, considerat întemeitorul Moldovei.
La Mănăstirea Bogdana din Rădăuți se află înmormântați primii cinci domnitori ai principatului Moldovei. Impresionantă este povestea chiliilor și altarului secret din această mănăstire aflată în calea cotropitorilor dar și a modului în care domnitorul vremii se asigura că subalternii săi participau la slujbă. Toată mănăstirea a trecut printr-un amplu proces de reabilitare în valoare de aproape 5 milioane de euro.
Povestea mănăstirii Bogdana din Rădăuți
Părintele Adrian Bogdan Pojoga, starețul Mănăstirii Bogdana: Mânăstirea a fost închisă 207 ani și după 90 s-a redeschis această mânăstire. Avea o catapeteasmă veche care cădea jos, era legată în bucăți de scândură, aici din pictură, din ce vedeți dumneavoastră, nu se vedea nimic. În pridvor, cum intrăm, era peretele crăpat de sus până jos, este un adaos al lui Alexandru Lapusneanu, care era și pe-o parte și pe alta a peretelui, la pereții amândoi și el se depărta și necesita o refacere sau o conservare, trebuia reparată într-un cuvânt cum se spune popular.
Da, biserica sus în pod are câteva chilii, are un altar tainic, în altarul celălalt este ușa de la tainiță, aici era în bătaia popoarelor care veneau și cotropeau și aici mă refer la cazași și la tătari. Puneau o piatră aici, dădeau cu vopsea, toată averea de aici era luată și supraviețuitorii plecau în munte. Și aici trebuie să reținem faptul că era una dintre cele mai vechi episcopii a țării de sus, de la Rădăuți. Și toată lumea credea că aici biserica e închisă și a fugit din fața năvălitorilor, dar sus sfânta Liturghie nu lipsea niciodată. Peretele are 1metru și 80, sus bolta se închide pe mai puțin și un perete din exterior pe care se sprijină acoperișul biericii, este mai înalt.
Și între boltă și peretele de afară, se poate merge de jur împrejur pe o alee de un metru sus în pod. Acolo, și aici la perete pe interior în biserică avem un geam de sus, care unii ghidau și spuneau că este de aerisire, dar el e micuț, dar pe acolo se uita domnitorul să vadă cine-s la slujbă din subalternii lui, din miniștrii și așa mai departe. Încoace biserica, ce vdem noi, pictura nu se mai cunoștea de tot, acolo avem o mostră cum apărea pictura.
Cătălin Nunu, Digi24: Ce moștenire rămâne aici, părinte, peste 600 de ani?
Părintele Adrian Bogdan Pojoga: Pai sperăm că de-aici nu se mai degradează cum s-a degradat până acuma că din punct de vedere al structurii bănuim că va ține sute de ani dacă până acum n-a avut semne materiale de structură, și aici mă refer la fierul-beton la betoanele care s-au pus, cu rezistență cu aparatură care a fost, dincolo până acuma a fost piatră pentru că temelia bisericii îi făcută, pusă, umplut șanțul de piatră cu var nestins și cu nisip și cu piatră.
Toate bisericile din zonă s-au dărâmat la cutremurele care au fost în decursul veacurilor, mai ales în anul 1770 și ceva când au căzut Putna, Dragomirna și așa mai departe. Asta n-a căzut pentru că peretele e de 1 metru 80 dar el este elastic, se întinde. De unde știu lucrul ăsta? Pai am perforat și am trecut pe sub el și n-are impact cutremurul asupra lui.
După aceea mai este în curte casa episcopală care era aproape dărâmată și s-a făcut spațiu pentru muzeu și aici aveam binacuvântarea arhierească ca aici să facem un muzeu ortodox bucovinean că-i în centru și spațiul este enorm de mare și Rădăuțiul e centrul Bucovinei și aici a funcționat cea mai veche episcopie din țară și episcopia nici acuma nu e desfințată, dar cred că taina mare a acestei mânăstiri și a acestui loc sfânt, sunt cei trei sfinți care au fost vietuitorii manastirii Bogdana din Radauti, în istorie o găsim ca mânăstirea Radauti. Si-apoi am pus după numele ctitorilor, după ce am redeschis-o, după 207 ani.
Materialele folosite pentru reabilitare sunt din resurse locale
Cele mai multe dintre materialele folosite pentru reabilitare au venit din resursă locală. Dar de departea cea mai mare provocare este identificarea specialiștilor care au experiență în astfel de lucrări.
Cătălin Nunu: Ar fi interesant de punctat câtă lume poate beneficia din punct de vedere al afacerii de data aceasta, dintr-o astfel de investiție?
Doina Iacoban, consultant: O astfel de investiție de fapt înseamnă o valoare adăugată multiplă, ea se multiplică cu fiecare obiect pe care îl avem în interiorul acestui proiect, pornind de la activitățile de servicii care sunt uzuale și le întâlnim în fiecare dintre activitățile unui proiect. Aici mai mult decât oriunde, identificăm activitățile de restaurare, activitățile producătorilor locali, pentru că tot ce a însemnat restaurare s-a făcut cu piatra care este din zonă, care este resursă locală. Tot ceea ce a însemnat lemn prelucrat pentru restaurarea bisericii a fost lemn care a fost din resursă locală, iar partea de învelitoare este șiță produsă aici la noi la Vama și care se produce în acea tehnolofgie tradițională care ne-a caracterizat pe noi ca prelucrători ai lemnului și iubitori ai lemnului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
