Reprezentanta CE a spus că executivul comunitar îi solicită României să poarte consultări, să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi de cele incluse în raportul elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
Ea a menţionat că prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, şi premierul Viorica Dăncilă au avut mai multe întâlniri, ca şi experţii CE şi cei români, dar, din păcate, Comisia nu a ajuns la concluzia că „România este pe calea cea bună”.
Iată discursul susținut de comisarul Vera Jourova în Parlamentul European:
„Nu am putut să ajungem la concluzia că România e din nou pe calea cea bună. Dacă nu se răspunde preocupărilor noastre, Comisia va trebui să acționeze, să folosească mijloacele pe care le are la dispoziție.
Dezbaterea de azi nu e despre chestiuni tehnice și nu dorim să vedem informații noi în legătură cu ceea ce am identificat deja în noiembrie. NU S-AU FĂCUT PROGRESE ÎN LEGĂTURĂ CU RECOMANDĂRILE DIN MCV și evoluțiile din România în legătură cu transpunerea unor directive au dus la preocupări în legătură cu incompatibilitatea cu dreptul european.
S-A ERODAT ÎNCREDEREA în urma unor ordonanțe recente și unor proceduri controversate de numire.
Situația legată de procedura de numire a viitorului procuror-șef al Parchetului European nu a facilitat lucrurile.
Discursul de azi este despre riscul foarte concret ca în România să se facă noi pași înapoi în legătură cu statul de drept și în mod specific în ceea ce privește independența justiției și lupta împotriva corupției.
În primul rând, posibilele modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală. Aceste lucruri fundamentale trebuie pregătite cu atenție, e nevoie de consultări ale magistraților, ale actorilor interesați și de o înțelegere foarte bună a consecințelor schimbărilor. Orice acțiuni trebuie să fie compatibile cu dreptul european și cu obligațiile internaționale și cu recomandările din MCV în legătură cu lupta anticorupție. Autoritățile române și-au asumat un risc, vor crea o situație de impunitate de facto pentru personalități de nivel înalt condamnate pentru corupție.
În legătură cu Înalta Curte de Justiție și Casație și urmare a unei hotărâri a CCR în ceea ce privește schimbări în completele de magistrați, ne punem întrebări în legătură cu ce e necesar. Aceste lucruri nu pot fi separate de consecințele potențiale ale redeschiderii unor cazuri din trecut, lucru care în sine ar însemna o interferență majoră în independența magistraților. Există un risc de ingerință în sistemul de justiție inclusiv în cazuri de corupție și acest lucru nu poate fi ignorat
În al treilea rând, în ceea ce privește numirile de procurori și mai ales nevoie de un sistem robust, independent, pentru numirile de nivel înalt, acest lucru nu este nou, dar în mod frecvent echilibrele nu au fost respectate. Procedurile sunt extrem de controversate când e vorba de numirea procurorilor de nivel înalt - procurorul general și procurorul-șef al DNA.
În al patrulea rând, secția specială pentru anchetarea magistraților - au fost deja exprimate preocupări în legătură cu această structură în raportul MCV. Și Comisia de la Veneția, și GRECO au exprimat preocupări, dar Guvernul consolidează această structură.
Toate aceste elemente, toate, ne suscită îngrijorări. Împreună și separat. Și arată o tendință extrem de îngrijorătoare: situația din România este extrem de volatilă, au fost luate grăbit decizii în legătură cu chestiuni esențiale.
Dacă nu se răspunde corespunzător acestor preocupări, Comisia va acționa cu toate mijloacele pe care le are la dispoziție. Deci, Comisia cere României să poarte aceste consultări, să ajungă cât mai aproape de un consens și să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția și din procesul MCV. Nu e prea târziu ca România să revină pe calea reformelor”.