La Mareea Moschee din Bruxelles, se vorbeşte în şoaptă despre masacrul comis marţi de tineri crescuţi în comunitatea lor.
Ndiaye Mouhameth Galaye, imam Marea Moschee din Bruxelles: „Am trăit tot ce s-a-ntâmplat cu un sentiment dublu: un sentiment de tristețe și melancolie atât ca cetățean belgian, cât și ca musulman. E mult mai dureros și mai profund pentru noi, pentru că după cum știm, acești oameni au comis aceste acte abominabile, barbare, în numele religiei noastre, care e o religie de pace, de toleranță şi care promovează trăitul împreună.”
„Sunt foarte afectat de comportamentul lor, care mi-a provocat un gol în stomac. Eu sunt șofer pe autobuz, duc copiii la școală și îmi ascund lacrimile pentru că și eu am fost atins în plină inimă. Aici am crescut. Fiecare loc îmi aduce aminte de ceva. Belgienii sunt oameni foarte primitori. Eu am fost trimis des către familii adoptive când mama avea probleme de sănătate și erau foarte deschiși cu această naivitate și sinceritate a lor.”
De unde atunci această revoltă în faţa unei societăţi primitoare? Una dintre explicaţii - mulţi dintre ei se consideră persecutaţi într-o lume cu valori pe care nu le înţeleg. Musulmanii trăiesc în Bruxelles în cartiere mărginaşe, cum e cazul Molenbeek sau Schaerbeek. Copiii se joacă şi leagă prietenii doar cu alţi copii musulmani. De multe ori, sărăcia nu le permite să meargă la şcoli mai bune. Cresc astfel cu un sentiment de inadaptare din care, mai târziu, este hrănită radicalizarea.
Ndiaye Mouhameth Galaye, imam Marea Moschee din Bruxelles: „Noi am primit părinți care au venit să ne vadă şi să ne spună că sunt speriați. Copiii lor au început să aibă idei radicale. Noi îi invitam să ni-i aducă și Dumnezeu ne-a ajutat, pentru că acum, acești copii care erau pe acel traseu, sunt oameni normali, cetățeni obișnuiți. Noi facem o muncă de prevenție, nu suntem medici, dar încercăm să prevenim prin discurs. Un discurs de pace, toleranță, care încurajează trăitul în armonie.”
Religia nu ajută însă în toate cazurile, crede imamul din Bruxelles. Mulţi dintre aceşti tineri rătăciţi sunt needucaţi şi interpretează prost cuvântul sfânt, lucru de care profită reţelele teroriste.
Ndiaye Mouhameth Galaye, imam Marea Moschee din Bruxelles: „Există acest fenomen, de când intră în închisoare, li se spală creierele. Recrutorii le spun: ați făcut o prostie. Acum, vă rămâne o ocazie, o oportunitate să vă spălați de tot ceea ce-ați făcut. Acum, după ce ați făcut rău oamenilor, veți continua să o faceți, dar de data asta în numele lui Dumnezeu. Așa se face. Cineva care e pierdut, care n-are de muncă, nu e stabil psihologic, n-are o viață stabilă, n-are nimic, trece la aceste fapte. Deci, voi continua să omor, să violez, să fac nenorociri, dar cu acceptul lui Dumnezeu. El te va ierta, vei avea o viață mai bună după. Că lumea nu înseamnă nimic și că după moarte vor trăi veșnic, că vor avea tot ce vor, tot ce n-au avut aici, o femeie frumoasă, o casă frumoasă. Așa se spală creierul. Ei sunt mințiți că așa își spală păcate, așa se purifică.”
În fapt, cei mai mulți membri ai acestor rețele de teroriști nici nu sunt cunoscuți de comunitățile de musulmani care frecventează moscheile. Sunt delicvenți, ca oricare alții, manipulați să treacă de la statutul de pungași la cel de criminali. Toate acestea, în numele unui Dumnezeu fals.
„Acești atacatori n-au nicio legătură cu islamul. Nu sunt oameni care frecventează moscheile. Sunt delicvenți. În religia musulmană, în Coran, e scris că viața e sacră. N-ai dreptul să i-o iei nimănui, nici măcar unei insecte.”