„Este deja ştiut faptul că Belgia are cel mai mare procent de luptători jihadişti pe cap de locuitor în Siria. Mai mulţi factori contribuie la faptul că aceştia sunt recrutaţi pe teritoriu belgian.
Eu cred că vârsta acestor terorişti este revelatoare pentru că sunt tineri între 18 şi 35 de ani, ceea ce indică un conflict între generaţii în sânul comunităţii musulmane din Belgia şi nu numai. Aşadar, marocanii care au venit în Belgia în anii '50 şi '60 erau o populaţie destul de deschisă dialogului, o populaţie care voia să se integreze în comunitatea belgiană. Însă copiii acestora, născuţi pe teritoriu francez şi belgian, nu se mai identifică cu această comunitate, deci nu se mai identifică cu comunitatea lor musulmană şi nu se mai identifică nici cu valorile societăţilor occidentale. Aşadar, încearcă să caute repere altundeva, iar reperele acestea, din păcate, există în sânul organizaţiilor teroriste.
Da, dar mai trebuie să fie ceva, pentru că tineri musulmani nemulţumiţi de societăţile europene în care trăiesc avem în multe alte ţări. Comunităţi mari de imigranţi musulmani sau de origine arabă avem, iarăşi, în multe alte ţări.
Eu cred că este o combinaţie de factori: lipsa de exemple pozitive în cartierele cum este Molenbeek-ul, pentru că majoritatea tinerilor ce trăiesc în acest cartier şi care reuşesc să îşi termine studiile şi să-şi găsească un job pleacă din acest cartier.
Există şomaj. În Molenbeek, rata şomajului este de 30%, mult mai ridicată decât în restul Belgiei şi în Bruxelles. Există sărăcie. Există excluziune socială. Toţi aceşti factori cred că contribuie la fragilitatea emoţională a acestor tineri care sunt recrutaţi.
Şi mai există altceva în acest cartier, despre care, iată, auzim aproape zilnic la ştiri? Care este povestea cartierului Molenbeek?
Cred că radiografia acestui cartier este destul de interesantă. Este un cartier cu o populaţie destul de densă. Are aproximativ 95.000 de locuitori, în care vârsta medie, interesant, este de 37 de ani. Deci este o vârstă medie foarte tânără. 72% dintre locuitorii acestui cartier au cetăţenie belgiană, iar restul de 28% sunt străini. Şi printre străini marocanii sunt prima minoritate, a doua minoritate, foarte interesant, sunt românii, iar a treia sunt francezii.
Rata infracţionalităţii în acest cartier este şi ea destul de ridicată, însă vorbim de infracţiuni minore, cum ar fi furturi, tulburarea ordinii publice sau trafic şi consum de droguri”, a povestit analistul politic.