Ambasadorul Rusiei la București, interviu pentru Digi24: Nu sunt trupe rusești în Ucraina, dar pot fi cetățeni ruși
Balazs Barabas: Domnule ambasador, va începe un război între Rusia şi Ucraina?
Oleg Malginov: Nu. Nu.
Balazs Barabas: În regulă. Vă rog...
Oleg Malginov: Nu este nicio şansă, după părerea mea, nu este nicio şansă.
Balazs Barabas: În mod sigur nicio şansă?
Oleg Malginov: Da.
Balazs Barabas: Vedem un număr în creştere de declaraţii făcute de părinţi ruşi, care spun că primesc mesaje de la fiii lor încorporaţi în armata rusă, că sunt trimişi să lupte în Ucraina. Este ţara dvs. prezentă în Ucraina cu trupe militare?
Oleg Malginov: Nu. Nu sunt trupe militare ruseşti acolo. Dacă vorbiţi despre alţi cetăţeni ai Federaţiei Ruse prezenţi în Ucraina, da, pot fi. Participă la lupte, poate, nu putem exclude. Dar nu sunt trupe militare ruseşti pe teritoriul Ucrainei, nu sunt arme, nu este nimic. Am auzit astfel de zvonuri, dar nu au fost confirmate.
Balazs Barabas: Există anumite opinii în ţările occidentale, printre liderii occidentali că ar trebui să livreze arme Ucrainei pentru a se putea apăra împotriva separatiştilor. Credeţi sau crede Rusia că ar fi o idee bună, o soluţie bună pentru conflict?
Oleg Malginov: Ar distruge imediat negocierile de la Minsk. Normele internaţionale şi livrarea, în mod oficial, de arme uşoare Ucrainei sunt incompatibile. Dacă cineva vrea să distrugă procesul de pace, va livra arme.
Balazs Barabas: Dar credeţi că în afară de sancţiuni există altă posibilitate pentru puterile occidentale să îşi impună punctul de vedere în negocieri?
Oleg Malginov: Nu ştiu care ar fi sensul sau cum aţi defini cuvântul "a impune". Eu nu sunt un vorbitor de engleză. Cuvântul "a impune" înseamnă a forţa mâna şi a face pe cineva să accepte ceva silit sau nesilit. Important nu este a impune, important este că oamenii din Ucraina, din Kiev, din Donețk, din Lugansk trebuie să discute cum vor trăi împreună după terminarea luptelor. Nu va fi uşor. Deciziile nu vor fi uşoare pentru că s-a vărsat sânge. Trebuie să ajungă la un acord, trebuie să discute toate problemele. Important e ca ţările occidentale să nu impună, ci să sprijine, Rusia nu să impună, ci să sprijine. Acesta este rolul diplomaţiei, ca cei care sunt în conflict trebuie să ajungă la un acord despre cum vor trăi. Şi trebuie să fie sprijiniţi în asta. Nu să se împiedice discuţiile şi aceste compromisuri dificile, ci să fie sprijiniţi. E foarte delicat. Nu poţi folosi arme ca să sprijini pacea.
Balazs Barabas: Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a spus că Rusia este interesată în păstrarea conflictelor îngheţate din zonă, inclusiv Georgia, Transnistria, Nagorno-Karabah. Urmăreşte Rusia un conflict îngheţat şi în Ucraina?
Oleg Malginov: Aceste presupuneri sunt probabil pentru conştiinţa politicienilor. Nu este singurul care spune acest lucru, sunt mulţi alţii. Acest lucru este complet greşit, aş spune. Pentru noi, destabilizarea afectează în primul rând poporul şi economia noastră şi de asemenea perspectivele pe care le avem. Cum am putea să fim interesaţi de conflictele îngheţate, dacă acest lucru presupune resurse de la Federaţia Rusă, dacă nu permite dezvoltarea relaţiilor economice, dacă limitează relaţiile dintre familii, care sunt mixte în toate aceste state care au făcut parte din Uniunea Sovietică? Nu există nicio logică. Este doar logica celor care încă mai gândesc în termenii Războiului Rece, care văd Rusia ca pe singura sursă a răului pe pământ. Oamenii care gândesc aşa sunt practic "îngheţaţi" la nivelul anilor 80 sau finalul anilor 70. Vremurile s-au schimbat şi sunt multe faţete colorate, fiecare ţară are propriile interese pentru dezvoltare şi acesta este un mod de gândire simplist şi partizan să vezi lumea ca fiind dirijată de băieţii buni şi de băieţii răi, care sunt de fiecare dată doar ruşii. Nu este aşa.
Balazs Barabas: Vladimir Evseev, directorul Centrului de Politică Militară de la Moscova, a spus că dacă România va fi parte a unei operaţiuni militare împotriva Rusiei, Rusia va răspunde prin a ataca flota militară a României. Văd că zâmbiţi.
Oleg Malginov: Da, încă nu ştiu care va fi întrebarea.
Balazs Barabas: Întrebarea este dacă puteţi confirma astfel de planuri ale Rusiei de a ataca flota militară a României?
Oleg Malginov: Vă rog. În primul rând nu voi comenta fiecare declaraţie a diverşilor experţi şi scenariile lor ipotetice pe care ei le emit. Experţii care stau în alte ţări, pe malurile Potomac-ului sau pe cele ale Tamisei, vă rog. Cum am spus, nu ne gândim deloc la vreo posibilitate de conflict cu orice altă ţară. Trebuie să găsim cât mai urgent, cu cât mai repede cu atât mai bine, soluţia la situaţiile care sunt în detrimentul chestiunilor de stabilitate în regiune. Nu aş spune că avem deja un program pentru acestea, dar singura cale să îl facem este să continuăm dialogul şi schimbul de idei pozitive. Aţi observat că în ţara dumneavoastră mulţi experţi spun că acum sunteţi o linie a frontului. Aţi auzit acest lucru? Da, bineînţeles. Ce înseamnă linia frontului? Aceste structuri care au fost importate şi în România, sunt implantate în creierul populaţiei. Ce înseamnă linia frontului? Înseamnă că sunteţi pe front şi vă pregătiţi de război? Şi cum trebuie să reacţionez eu? Dar, dacă trecem de la un expert la altul, dacă ne referim la linii de front şi alte lucruri de genul acesta, toate duc spre o slăbire a fundaţiilor constructive de găsire a soluţiilor la problemele prezente, prin metode diplomatice bazate pe dialog şi compromis.
Balazs Barabas: Este de asemenea ideea şi opinia unor analişti că Rusia doreşte să îşi impună influenţa, nu voi spune să cucerească, dar să-și impună influenţa la gurile Dunării, pentru că este o zonă strategică. Cum comentaţi aceste afirmaţii?
Oleg Malginov: Ce vreţi să spuneţi prin influenţă? Dacă ne întrebaţi dacă suntem interesaţi să avem relaţii bune cu România, cu Ucraina, cu Moldova, astfel încât Dunărea să devină un fluviu accesibil pentru economie, pentru comerţ regional, pentru turism, pentru contacte umanitare, da, despre o astfel de influenţă putem vorbi. Dacă ne referim la influenţa în termeni militari, nu. Nu. Dar dacă spuneţi că nu ştim unde este Dunărea şi că poate fi o oportunitate pentru comerţul rusesc, pentru regiunile ruseşti şi pentru ruşi, da, suntem interesaţi şi am vrea să dezvoltăm acest gen de cooperare.
Balazs Barabas: Dacă tot aţi menţionat Moldova, au fost alegeri acolo anul trecut, dar acum pare că ţara se întoarce spre Rusia. Încurajează Rusia aceste eforturi ale politicienilor din Moldova să se îndrepte spre Rusia?
Oleg Malginov: Ar putea să nu fie Rusia singurul "băiat rău" din această lume?
Balazs Barabas: Nu am spus "băiat rău".
Oleg Malginov: Este bine dacă Moldova o să privească spre toţi vecinii săi cu scopul de a avea legături şi cooperare. Dacă ne întoarcem la chestiunea despre asocierea la Uniunea Europeană şi anumite obligaţii ale Moldovei ca ţară existentă în zona economică a statelor CIS, da, sunt contradicţii, bineînţeles şi vor fi anumite consecinţe. Am discutat şi sper că se înţelege la Chişinău că pot apărea aceste dificultăţi. Dar, au avut loc alegeri şi ţine de partidele din Parlament să ia decizii. Să îi lăsăm să lucreze, să îşi aleagă guvernul, să adopte programul de guvernare, să spună cum se vor raporta la relaţia cu Federaţia Rusă, cu România, cu Ucraina, cu UE, să spună propunem asta şi asta pentru a ne rezolva problemele interne, pentru că au foarte multe probleme, inclusiv cea a Transnistriei, deci să-i lăsăm să facă lucrurile astea şi să nu încercăm noi să rezolvăm probleme care nu ţin de noi.
Balazs Barabas: Care este acum randamentul economiei ruse? A fost afectată de sancţiunile economice şi scăderea preţului petrolului. Cum reuşeşte să facă faţă ţara dvs. acestei situaţii?
Ambasadorul Federației Ruse la București, Oleg Malginov FOTO: Digi24
Oleg Malginov: Reuşeşte. Aşa este, preţul petrolului afectează economia. A arătat discrepanţele structurale ale economiei ruse care este, să-i spunem, în criză. Sancţiunile au agravat acest lucru. De la început am spus: sancţiunile sunt instrumente folosite de alte ţări care vor influenţa poziţia Federaţiei Ruse. Vor pune populaţia într-o situaţie dificilă, iar sancţiunile sunt pentru a face viaţa populaţiei grea. Trebuie să o spunem deschis. Dacă e o pedeapsă, este o pedeapsă pentru populaţie. Dar a arătat şi faptul că e nevoie de o nouă concepţie a dezvoltării economice, trebuie diversificată, inclusiv mai multe produse fabricate în Federaţia Rusă. În ultimii 20 de ani a fost mai uşor să importăm decât să producem. Acum, oamenii vor trebui să înveţe din nou cum să fabrice, cum să producă. Acest lucru va dura, poate, doi-trei ani. Unii cred, în Occident, că în doi-trei ani Federaţia Rusă se va prăbuşi. Nu se va întâmpla. Dar e adevărat că sancţiunile vor avea efecte negative pe termen lung şi nu numai pentru Federaţia Rusă. Are efecte negative asupra încrederii în sistemul economic şi financiar internaţional. Va naşte dubii dacă consensul de la Washington şi instrumentele la care a dat naştere sunt singurele fundamente posibile pentru comerţul şi sistemul financiar internaţional. Sunt experţi, nu doar la noi în ţară, dar şi în alte ţări, care consideră că poate avea loc diversificarea pieţelor financiare şi folosirea altor valute ca valute internaţionale. Deci cred că efectele acestor sancţiuni pot avea ca rezultat o criză, dar n-aş zice criză, aş spune, consecinţe negative pentru întregul sistem existent. Repet: în viitor, împreună cu sistemul de securitate, sistemul financiar trebuie rediscutat şi stabilit din nou, ca să nu devenim ostatecii unor decizii luate într-o capitală sau două. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în Cuba: 50 de ani de sancţiuni. Spuneţi-mi ce rezultate au adus. Care au fost rezultatele sancţiunilor?
Balazs Barabas: Dar putem lua ca exemplu Iranul, care a fost la fel afectat de sancţiuni şi au ajuns la negocieri.
Oleg Malginov: E o chestiune de interpretare. E chestiunea unei alegeri: diplomaţie sau sancţiuni ca un instrument de... aş spune relaţii nu foarte prieteneşti. Sancţiunile nu servesc... nu rezolvă problemele. Câteodată fac situaţia şi mai complicată. Şi nu aş recomanda folosirea sancţiunilor ca instrument de politică externă sau să spunem principal instrument de politică externă. În orice caz, fără discuţii, fără căutarea intereselor comune şi soluţii acceptabile de comun acord nu va exista progres. Iar pacea nu va fi consolidată.
Balazs Barabas: Dacă revenim la Crimeea, autorităţile ruse, liderii Rusiei ar fi putut spune: vom respecta memorandumul de la Budapesta, în care Rusia, în schimbul armelor nucleare din Ucraina garanta integritatea teritorială a Ucrainei. Ar fi putut spune: respectăm acest memorandum şi nu dorim anexarea Crimeii.
Oleg Malginov: Puteam spune, este ceva pur teoretic. Era o situaţie politică concretă. Când oamenii din Ucraina au spus: gata, ajunge, nu dorim această conducere ilegală, dorim să fim independenţi şi vrem unirea cu Rusia, era o situaţie politică în care trebuie să iei o decizie. Când adevărul a fost ascuns, oamenii au decis că nu vor să fie sub conducerea acestei puteri ilegale. Da, sigur, orice se putea întâmpla, dar decizia a fost luată, oamenii au luat decizia, şi-au afirmat drepturile de autodeterminare.
Balazs Barabas: Ciprul şi-a arătat deschiderea spre oferirea teritoriului său pentru baze militare ruse. Este Rusia interesată de această ofertă?
Oleg Malginov: Am citit câte ceva în presa locală, dar nu sunt în poziţia de a comenta acest lucru. Ceea ce pot să spun este că suntem gata să cooperăm, în toate domeniile, cu toate ţările. Dacă suntem trataţi pe poziţie de egalitate, dacă avem aceleaşi drepturi şi obligaţii ca alţi parteneri de cooperare, atunci... Acesta este ţelul nostru şi suntem deschişi la orice soluţii, de la realizarea unui spaţiu economic comun de la Oceanul Atlantic la cel Pacific, conceptul a fost formulat, dar este încă în fază incipientă, putem lucra la ea. Suntem deschişi să discutăm cum putem reconfirma principiile securităţii internaţionale şi să adăugăm garanţii suplimentare în aşa fel, încât ele să fie valabile pentru fiecare membru al comunităţii internaţionale, deci noi suntem deschişi şi o spunem permanent. Noi toţi sunt gata să asculte ce spunem. Deci problema nu este lipsa ideilor, problema este că unii sunt surzi şi orbi şi nu comunică bine, ceea ce trebuie schimbat. Adică situaţia trebuie schimbată. Trebuie să învăţăm să vorbim unul cu celălalt ca parteneri egali şi să începem aceste discuţii.
Balazs Barabas: De ce credeţi că sunt parteneri care în mod intenţionat nu ascultă ce spune Rusia?
Oleg Malginov: Eu nu cred, spun doar că aceasta este situaţia. Am presupunerile mele, dar... poate greşesc şi sper... Voi fi foarte fericit dacă se dovedeşte că am greşit.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
