Ambasador: „Polonia nu se îndepărtează de la valorile europene” | Explicațiile deciziilor controversate luate de noul guvern
- Liderii blocului comunitar sunt preocupaţi de tensiunile în creştere pe care partidele eurosceptice le provoacă în multe ţări membre. Noul guvern al Poloniei a complicat problemele interne pe care le are Uniunea Europeană. Schimbările de legislaţie pe care le-a făcut noua conducere de la Varşovia au fost considerate de Bruxelles o îndepărtare de la valorile europene. Câteva mii de polonezi au ieşit pe străzile capitalei să protesteze împotriva noii legi a presei. Premierul polonez, Beata Szydło, a fost invitat la Strasbourg, să discute în faţa Parlamentului European despre drumul pe care îl urmează Polonia.
Cristina Cileacu: Liderii europeni sunt îngrijoraţi în legătură cu schimbările care au loc în Polonia, în mod deosebit noua lege pentru Curtea Constituţională. Are Polonia probleme cu Bruxelles?
Marcin Wilczek: Nu. Nu cred că este vorba despre faptul că Polonia are probleme cu Bruxelles. În primul rând, aş vrea să vă explic, că avem un guvern nou, care a venit la putere în urma alegerilor democratice de anul trecut. Este vorba despre primul guvern în ultimii 25 de ani de la schimbările democratice din Polonia, care a obţinut o majoritate copleşitoare, un guvern care a fost format dintr-un singur partid şi are un mandat foarte puternic şi democratic. Electoratul polonez a ales să dea acestui partid şi noului guvern un mandat puternic. Şi în timpul acestui mandat, acest guvern a început reforma şi a început să ia decizii care să permită schimbările care au fost alese în mod public în Polonia. În al doilea rând, problema legată de Curtea Constituţională este de fapt o chestiune care a început dinainte de alegeri. Au fost schimbări, 3 judecători din 15 au fost aleşi înainte de alegerea noului parlament care ar fi trebuit să îi numească. Preşedintele Curţii Constituţionale a rămas, marea majoritate a judecătorilor rămân. Pe de altă parte, nu este o singură regulă generală pentru fiecare Curte Constituţională din Europa, aşa cum încearcă să o prezinte anumite voci. Polonia nu se îndepărtează de valorile europene, Polonia nu îşi schimbă opţiunile, deci cred că toate acestea sunt exagerări.
Schimbări la conducerea presei publice
Cristina Cileacu: O altă schimbare făcută în Polonia în ultima perioadă are legătură cu managementul radioului şi televiziunii publice. De pildă, noul director al televiziunii publice din Varşovia este un fost membru al partidului aflat acum la conducere în Polonia. De ce a fost nevoie de o astfel de schimbare?
Marcin Wilczek: Cred că şi aici vorbim despre o chestiune de "model unic" al conducerii media în Europa. Trebuie să vedem diferenţele dintre regulile care impun standardul în ceea ce priveşte întreaga piaţă media din ţară, care este un organism independent, şi televiziunea publică, de stat. Întotdeauna, în fiecare ţară din Europa, sunt diferite metode prin care Parlamentul, Preşedintele sau altă administraţie nominalizează candidaţi pentru conducerea televiziunii de stat. Doar a televiziunii publice. În fiecare sistem sunt nominalizări politice. Iar la noi nu este diferit faţă de alte ţări. Şi pe lângă asta, există presa liberă, privată, foarte activă, posturile de televiziune şi de radio comerciale, ca să nu mai menţionez mediul online. Deci, nu se pune problema de a impune restricţii asupra presei. Schimbările au fost doar pentru televiziunile de stat şi de conducerea zilnică a acestei părţi a presei.
- Partidul conservator Dreptate şi Adevăr al cărui lider este Jarosław Kaczyński, fratele geamăn al fostului preşedinte polonez care şi-a pierdut viaţa într-un accident aviatic pe teritoriul Rusiei în urmă cu şase ani, are majoritatea în Parlament. În doar câteva luni de guvernare a luat o serie de măsuri care sunt în opoziţie cu poziţia pro-europeană pe care au avut-o guvernele de până acum. Actuala conducere este printre altele, împotriva aderării la moneda unică euro şi îşi doreşte mai multă autonomie pentru Varşovia pentru a-şi stabili propriile politici economice.
Cristina Cileacu: "Să construim Budapesta la Varşovia" a fost o expresie pe care, Jarosław Kaczyński, liderul partidului care are acum majoritatea în Polonia, a folosit-o după o întâlnire cu uşile închise pe care a avut-o cu Viktor Orban. Şi sunt voci în Polonia şi de asemenea în Uniunea Europeană, care spun că Polonia urmează acelaşi drum pe care Ungaria lui Viktor Orban îl urmează.
Marcin Wilczek: Este dificil să răspund, pentru că fiecare ţară are caracterul ei specific. Nu pot să vă explic ce a vrut să spună Jarosław Kaczyński când a afirmat că vom avea Budapesta la Varşovia, dar în mod sigur, noul guvern, şi vreau să repet că este primul guvern care are un mandat atât de puternic. Nu am avut niciodată în istoria noastră recentă, un partid care să fie capabil să facă un guvern fără să aibă nevoie de o coaliţie. Acest lucru înseamnă că partidul aflat acum la conducere a obţinut 40% din voturi la recentele alegeri, acest lucru înseamnă că publicul din Polonia, polonezii, au decis că trebuie să fie aşa.
Cristina Cileacu: Polonia a fost considerată după 1989 un model de democraţie, în mod special pentru Europa de est, fostele ţări comuniste. Dar, odată cu noul partid care este acum la guvernare, au apărut noi legi pentru servicile publice, Curtea Constituţională, presă. Era democraţia în pericol şi era nevoie de aceste schimbări?
Marcin Wilczek: Avem un guvern care este la putere de doar două luni şi dintr-o dată după 40 de zile, dacă nu luăm în calcul perioada sărbătorilor de iarnă, care este de regulă mai puţin activă, trebuie să acordăm puţin credit în primul rând înţelepciunii polonezilor, în al doilea rând înţelepciunii politicienilor. Ei şi-au prezentat în faţa naţiunii poloneze conceptul asupra funcţionării democraţiei în Polonia, transpun acest lucru în realitate, iau decizii pentru care vor fi responsabili tot în faţa votanţilor lor. Deci, nu pot spune mare lucru pentru că este încă prea devreme. Suntem aşadar la început de drum. Iar aceste schimbări şi decizii care se iau de către guvern nu contravin legilor europene. Sunt în asentimentul sistemului european.
Noile relații cu Germania
Cristina Cileacu: Dar, scuze că vă întrerup, de ce credeţi că au reacţionat liderii europeni în faţa acestor schimbări rapide din Polonia. Ce credeţi că s-a întâmplat?
Marcin Wilczek: Sincer, eu sunt surprins. Prima reacţie a apărut după doar o lună de la instalarea noului guvern al Poloniei, în timp ce în jurul Europei şi în Europa sunt probleme foarte serioase. Iar aceste probleme au devenit dintr-o dată mai puţin importante şi dintr-o dată Polonia a devenit centrul atenţiei. Nu au fost multe obiecţii, dar au fost foarte vocale. După cum ştiţi, premierul Poloniei a fost invitat la Strassburg, a mers acolo, şi-a prezentat argumentele şi acestea au fost ascultate foarte atent. A fost o dezbatere. Cred că acum, când programul guvernului este tot mai clar, când au fost explicaţi paşii făcuţi de guvern, când avem o idee generală la mai puţin de trei luni de guvernare, este chiar neobişnuit să avem astfel de dezbateri la începutul mandatului guvernului. Vedem că în Polonia nu se întâmplă nimic extraordinar şi sunt profund convins că nimic extraordinar nu se va întâmpla.
- În schimbul de replici tăioase dintre Uniunea Europeană şi Polonia, noua elită politică de la Varşovia a aşezat Germania în poziţia de inamic. O imagine cu Angela Merkel în uniformă nazistă a fost pusă pe coperta unei cunoscute reviste poloneze. Germanii nu s-au lăsat mai prejos şi au făcut declaraţii deloc măgulitoare la adresa Poloniei. Lucrurile par însă să revină la normal.
Cristina Cileacu: O dată cu aceste schimbări a fost afectată o relaţie puternică a Poloniei, cea cu Germania. Remarci antigermane au fost publicate în media poloneză, de partea cealată, Polonia a fost acuzată de "Putinizarea politicii europene". Cum funcţionează acum relaţiile dintre Polonia şi Germania?
Marcin Wilczek: Cred că a fost doar un politician european, un politician german, care a folosit acest concept de "Putinizare a Poloniei" şi cred că nimeni din clasa politică germană nu a mai criticat Polonia la un astfel de nivel.
Cristina Cileacu: Dar de partea cealaltă au fost critici.
Marcin Wilczek: Au fost ceva critici, dar îndreptate spre anumite voci din Europa. Pe de altă parte am avut câteva discuţii cu partenerii şi aliaţii noştri germani, dar relaţiile noastre nu au avut de suferit. Avem opinii diferite asupra unor chestiuni, avem acorduri asupra multor altora. Pentru noi Germania este cel mai mare partener. Cred că relaţiile noastre sunt stabile. Dacă facem o comparaţie cu alte ţări din Europa care au opinii politice şi guvernamentale şi nu cad de acord asupra unor anumite chestiuni, este ceva mai mult decât natural. Aş fi surprins să avem aceeaşi părere şi concepţie asupra rezolvării unei chestiuni doar într-un singur fel. Nu ar fi sănătos, dacă pot spune aşa.
„Polonia va primi refugiați, nu emigranți”
Cristina Cileacu: O chestiune asupra căreia Polonia şi Germania nu sunt de acord este cea a refugiaţilor. Cum se va descurca Polonia în această situaţie a refugiaţilor, pentru că putem cădea de acord ca problema devine tot mai mare pentru toată Europa?
Marcin Wilczek: Este una dintre marile probleme pe care le are acum Europa de rezolvat. Nu este o problemă care separă Germania de Polonia, aceasta este o problemă pe care întreaga Europă nu ştie cum să o abordeze.
Cristina Cileacu: Dar Polonia a spus că nu va accepta emigranţi.
Marcin Wilczek: Polonia a spus că va accepta doar refugiaţi. Fostul guvern a fost de acord să accepte 70.000 de refugiaţi, iar noul guvern a confirmat acest lucru. Deci vom accepta refugiaţi. Aceasta este povestea obişnuită, când oamenii folosesc aceleaşi cuvinte care au înţelesuri diferite. Aceasta este după părerea mea, cea mai mare sursă de neînţelegeri. Dacă spunem refugiaţi ne referim la oamenii care îşi părăsesc ţara din cauza războiului şi aceasta este o categorie specifică de oameni. Emigranţii sunt oameni care vor să-şi îmbunătăţească viaţa. Putem să facem diferenţa între ei? Pe de altă parte, rolul unui guvern este ca în primul rând să asigure securitatea societăţii. Nu putem permite accesul necontrolat al unor oameni în ţara noastră, fără să ştim cine sunt, care este scopul pe care îl au când ajung la noi şi ce vor. Acestea sunt nişte cerinţe de bază pentru orice guvern. În primul rând trebuie să fim siguri că acei oameni care vin în Polonia nu au un plan ascuns, că nu sunt terorişti, ca să spun mai simplu. Şi mai este o chestiune, aceşti oameni nu merg în Polonia. Cum poţi forţa oamenii care vin, adică există vreun mecanism să îi forţăm pe aceşti oameni să rămână în Polonia sau în România? Este clar că nu sunt interesaţi.
Cristina Cileacu: Aşa cum aţi spus, terorismul este tot mai legat de problema refugiaţilor şi tot mai multe ţări, inclusiv Polonia, au acceptat să controleze mai mult activitatea pe internet a cetăţenilor lor. Să fim de acord să punem drepturile omului pe locul doi, după dreptul la securitate?
Marcin Wilczek: Când te simţi în siguranţă, ai tendinţa să te uiţi la libertăţile pe care le ai. Dar când lucrurile se schimbă, când există un pericol pe care statul ar trebui să îl oprească, atunci oamenii au tendinţa să dea vina pe stat pentru că nu face destul să îi protejeze. Este greu de spus. Unii vor dori să fie în siguranţă, alţii vor spune că libertatea nu are preţ. Dar statul este acolo să protejeze oamenii, în timp ce le garantează libertatea. Să păstrezi echilibrul este foarte greu. Dacă ne uităm la Franţa în aceste momente, sunt măsuri speciale după atacurile teroriste, iar apoi au apărut demonstraţii uriaşe ale oamenilor care nu vor ca aceste măsuri să fie aplicate pe termen lung. Iar decizia este foarte greu de luat. Deci, dacă vorbim despre o situaţie specială şi pericole ieşite din comun, cred că statul la un moment dat este nevoit să ia măsuri extraordinare, dar desigur, sub controlul şi supravegherea societăţii.
- Preşedintele Poloniei, Andrej Duda, a făcut un apel explicit pentru o prezenţă mai pronunţată a NATO, cu trupe, armament şi infrastructură, pe flancul estic al Alianţei. Rusia, o ţară de care puterile vestice au nevoie în lupta de combatere a terorismului, consideră oficial un atac la siguranţa sa naţională orice apropiere a Alianţei Nord Atlantice de zonele care altă dată erau sub influenţa sa.
Summit NATO, la Varșovia, la vară
Cristina Cileacu: Varşovia va găzdui în această vară summitul NATO şi este un summit foarte important la care vor participa 65 de şefi de stat. Care sunt aşteptările principale de la acest eveniment?
Marcin Wilczek: Cred că în primul rând, să ne uităm la mediul de securitate care se deteriorează în jurul Europei şi al ţărilor Alianţei, să ne confirmăm angajamentul faţă de Alianţă şi bineînţeles să găsim soluţii pentru a combate pericolele pe care le avem de înfruntat. Bineînţeles pentru Polonia, ca gazdă, după summitul de la Bucureşti, este de asemenea un fel important de a spune că Polonia este membru al Alianţei, dar şi un fel de a spune că în timp ce nu vrem privilegii, ne-ar plăcea să vedem Alianţa protejată în mod egal, mai ales în ceea ce priveşte graniţa noastră estică şi de asemenea să găsim o cale prin care să dezvoltăm şi să întărim Alianţa, alături de partenerii care doresc să coopereze şi să fie cu noi.
Cristina Cileacu: Aţi venit în România ca ambasador al Poloniei în cursul anului trecut, deci nu sunteţi de mult aici. Dar puteţi să îmi spuneţi ce vă place şi ce nu vă place în România?
Marcin Wilczek: Nu o să vă spun ce nu-mi place, pentru că sunt prea... diplomat? Prea diplomat, dar trebuie să spun şi că nu am descoperit ceva ce să nu îmi placă. Ce îmi place aici este, în primul rând Bucureşti este o frumuseţe europeană foarte bine ascunsă. Pentru mine a fost o mare descoperire, când am început să trăiesc în Bucureşti, când am descoperit acest oraş, când am mers pe Lipscani şi am văzut bisericile şi muzeele oraşului. Încerc să fiu măcar într-unul sau două muzee la finalul săptămânii şi sunt chiar foarte recunoscător pentru faptul că pot să servesc relaţiile româno-poloneze în România. Este o legătură între polonezi şi români. Polonezii îşi amintesc foarte bine că în vremurile grele pentru Polonia, dar şi pentru România, românii au fost prezenţi şi ne-au ajutat. Au primit foarte mulţi soldaţi polonezi în 1939, care fugeau din Polonia spre vest. Mulţumită vouă am fost în stare să ne continuăm eforturile de a rezista în război, pentru că tezaurul naţional al Băncii Naţionale Poloneze a trecut prin România şi apoi a fost transferat prin Turcia şi Siria, la Londra. Acestea sunt fapte binecunoscute în Polonia, nu sunt doar cunoştinţe pe care le au cei care studiază relaţiile polonezo-române. Aceste informaţii sunt parte a mitologiei relaţiilor noastre. Dacă ne bazăm pe aceste lucruri, şi apropos, suntem în biblioteca ambasadei Poloniei, unde guvernul din 1939, o parte din membrii lui au fost aici, în drum spre Londra. Să construim pe baza acestor relaţii bune existente, a simpatiei pe care oamenii o au unii faţă de alţii, întărirea acestor relaţii va fi principala mea preocupare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
