Ambasador francez: Următorul președinte al Franței trebuie să negocieze cu Rusia
„Oricine va câștiga alegerile prezidențiale din Franța va trebuie să negocieze cu Rusia. Există în Franța un consens cu privire la necesitatea de a continua dialogul cu această țară vecină cu Europa”, a declarat ambasadorul francez la Budapesta într-un interviu pentru Pașaport Diplomatic. Eric Fournier a adăugat că de fiecare dată „dialogul cu Rusia a dat rezultate”, iar pe viitor problemele care trebuie discutate cu Rusia sunt „în primul rând legate de Ucraina, de Orientul Mijlociu, dar şi a securităţii de cealaltă parte a Rusiei, în Asia, unde sunt alte probleme”.
Balazs Barabas: Mai sunt încă două luni până la alegerile prezidenţiale din Franţa. Deci mai este timp dar se pare că doamna Le Pen are un avantaj destul de mare şi încă în creştere. Am văzut că doamna Le Pen are o retorică foarte îngăduitoare faţă de Rusia ba chiar a promis referendum, bineînţeles după ce va deveni preşedinte, asupra ieşirii Franţei din UE.
Eric Fournier: Îmi puneţi o întrebare care se referă în mod direct la alegeri. Permiteţi-mi pentru o clipă să revin în trecut din cauza datei de astăzi, suntem acum în 27 ianuarie. Astăzi aniversăm eliberarea lagărului de la Auschwitz, pe 27 ianuarie 1945. Acum 72 de ani Rusia, Armata Roşie a eliberat acest lagăr. Şi aş vrea să abordez o perspectivă pe termen lung. Această alianţă cu Rusia care datează de 80 de ani, nu o uităm. Iar noi, diplomaţii avem obligaţia să gândim în perspectivă, pe termen lung. Dumnevoastră vorbiţi de o posibilitate care poate se va produce în două luni, şi este importantă, dar cred că trebuie să ne păstrăm această perspectivă pe termen foarte lung. Rusia ne-a ajutat în trecut, în circumstanţe dramatice, şi cred că în viitor vom putea avea cu Rusia o politică de cooperare. Oricine va fi câştigătorul alegerilor prezidenţiale va trebui să negocieze cu Rusia. Şi cred că există un consens în Franţa despre necesitatea de a continua un dialog cu această ţară vecină cu Europa. Din toate aceste cauze, indiferent cine va fi ales în seara zilei de 7 mai 2017, va trebuie să negocieze cu Rusia. Este mesajul practic al tuturor candidaţilor. Evident, pot exista nuanţe în funcţie de programul electoral, dar nu am văzut în programele pe care le-am citit vreo intenţie de a rupe relaţiile cu această ţară care se numeşte Rusia.
Balazs Barabas: Dar au avut loc evenimente în trecutul apropiat din partea Rusiei care nu dau motive de optimism popoarelor din Europa de Est. Vorbim de evenimente legate de Ucraina, de Crimeea. Rusia a violat acorduri internaţionale, ceea ce poate fi o premisă pentru diferite acţiuni din partea Rusiei, antidemocratice, contrare acordurilor internaţionale. Din acest punct de vedere promisiunile doamnei Le Pen pot fi problematice pe viitor?
Eric Fournier: Reveniţi din nou la unul din candidaţii campaniei electorale.
Balazs Barabas: Da, cu cele mai multe şanse.
Eric Fournier: Punctul meu de vedere este că trebuie început un dialog cu Rusia. Am fost timp de patru ani responsabil, prin funcţiile mele anterioare, pentru relaţiile Franţei cu Rusia. Pot să vă spun că întotdeauna am găsit soluţii, fie că a fost vorba de terminarea războiului din Georgia în 2008, negociată de Franţa, sau terminarea războiului din Ucraina, negociată de Franţa şi Germania, întotdeauna am purtat acest dialog pentru a găsi soluţii. Am făcut-o şi pentru a ajunge la un acord cu Iran, şi de fiecare dată dialogul cu Rusia a dat rezultate. În diplomaţie, cum spuneam, gândim pe termen lung, dar şi cu obligaţia de a soluţiona probleme cotidiene. Şi cred că astăzi una din problemele pe care trebuie să le abordăm cu Rusia în pe perioada 2017-2018 sunt în primul rând legate de Ucraina, de Orientul Mijlociu, dar şi a securităţii de cealaltă parte a Rusiei, în Asia, unde sunt alte probleme de securitate. Sunt sigur, repet, că vom continua dialogul cu ruşii, despre toate aceste probleme.
Balazs Barabas: Care este atmosfera în rândul populaţiei franceze, există posibilitatea unui Brexit francez, în viitor?
Eric Fournier: Nu cred. Nu văd reală această posibilitate mai ales acum, când ne pregătim de aniversarea semnării Tratatului de la Roma, ca francezii să se gândească astăzi la ieşirea din Europa. Există frustrări, voinţa de a reforma UE, care sunt abordate de toţi candidaţii, există dezbateri. Avem timp şi vrem să îmbunătăţim modul de funcţionare a Europei, o facem în fiecare zi pentru că instituţiile să corespundă cât mai bine aspiraţiilor popoarelor europene. Dar nu văd în acest moment o dorinţă majoritară de a ieşi din UE. De altfel, candidaţii şi-au declarat intenţia de a demara un dialog cu instituţiile europene în a doua jumătate a lunii mai. Vom vedea. Dar trebuie să separăm intenţiile şi declaraţiile din campania electorală şi realitatea care de multe ori este mai restrictivă decât o cred mulţi în timpul campaniei.
Balazs Barabas: Aveţi o mare experienţă diplomatică, aţi văzut Europa crescând şi evoluând. Dar acum Europa pare slabă, aşa a spus şi primul ministru ungar Viktor Orban. Din experienţa dvs vedeţi lucrurile la fel şi dacă da, cum putem amelioare această situaţie?
Eric Fournier: Poate vă amintiţi că nu cu mult timp în urmă tocmai UE a primit Premiul Nobel pentru pace. Merită să ne reamintim acest lucru. De 70 ani trăim în pace, niciodată nu au existat atât de puţine victime în conflicte militare în Europa, ceea ce este o schimbare majoră pentru generaţii de europeni care trăiesc pe acest continent în pace. Putem vorbi de slăbiciune, pacea poate că este un semn de slăbiciune faţă de puteri jupiteriene, marţiale tradiţionale ale marilor şefi militari europeni de-a lungul secolelor. Dar să comparăm puţin realităţile. Această Europă, s-o numim slabă, menţine pacea pe teritoriul său, şi exportă chiar pacea într-un fel, peste tot, inclusiv în Africa, unde am contribuit la soluţionarea mai multor crize. Pe majoritatea continentelor lumii astăzi este pace, este un lucru excepţional şi trebuie reamintit, contrar a ceea ce spun anumiţi jurnalişti. Niciodată nu au existat atât de puţine conflicte în lume şi este ceva palpabil şi care se datorează şi angajamentului Europei pe lângă soluţionarea conflictelor. Deci nu văd cum folosirea adjectivelor ca „slab" sau „puternic", mare, mic, gras, slab şi aşa mai departe pot face parte din retorica politică, care nu descriu decât pe cei care le folosesc. Dar ceea ce constat eu este că Europa rămâne cea mai puternică piaţă economică din lume şi cu cei 500 de milioane de locuitori rămâne un considerabil mijloc de influenţă. Pe de altă parte, tocmai Europa atrage noi şi noi investitori, care vor să relanseze industria tehnologică, sectorul economic prin investiţii. Aici în Ungaria, investitorii se îmbulzesc, fie că vin din China, din Marea Britanie, din India. Şi cred că acest lucru nu s-ar produce dacă Europa ar fi slabă. Ei văd în Europa un pol de stabilitate unde investiţiile lor vor fi profitabile. Suntem un spaţiu în construcţie, cu enorm de multe identităţi, o moştenire istorică foarte grea, dar cred că trebuie să reliefăm mai degrabă forţele Europei şi nu slăbiciunile.
Balazs Barabas: Dar Mihail Gorbaciov spune că lumea se pregăteşte de un nou război, un război nuclear. Credeţi că e adevărat?
Eric Fournier: Absolut deloc. Nu vreau să fac comentarii despre ceva ce nu am citit, dar ceea ce văd astăzi este că aceste arme sunt armele trecutului, de care aproape că nu mai vorbim. Există alte instrumente de influenţă decât cele din perioada războiului rece, dintr-o vreme care a trecut. Cred că viitorul se va construi pe alte baze decât cele de conflict sau de ameninţare de conflict de felul acesta. În zilele noastre, domeniile care sunt cele mai cercetate nu sunt cele care se ocupă de probleme nucleare, cum era cazul acum 30 de ani. Astăzi cei mai străluciţi tineri diplomaţi studiază domenii ca lupta împotriva schimbării climatice, cea a apelor, deci chestiuni legate de dezvoltarea omenirii. Şi nu despre distrugerea omenirii, cum era cazul acum 30 de ani. Lumea s-a schimbat profund, presupun că domnul Gorbaciov a rămas puţin în trecut, iar astăzi trebuie să privim cu mult înainte. Nu cred că problematica nucleară ar fi mai importantă pentru tinerii diplomaţi.
Balazs Barabas: Credeţi că pentru aceşti tineri cooperarea cu Statele Unite, conduse acum de Donald Trump, care spune că America pe primul loc, şi întotdeauna America va fi prima, deci aceşti tineri pot urma o cooperare dinamică cu SUA?
Eric Fournier: Nu am nicio îndoială despre aceasta. Franţa a fost dintotdeauna aliatul numărul 1 al Statelor Unite, am fost întotdeauna de aceeaşi parte în conflictele din trecut şi cred că va fi cazul în continuare. Fiecare îşi apără interesele, iar ceea ce a spus Donald Trump despre necesitatea apărării intereselor SUA este ceea ce spun toţi candidaţii într-o campanie electorală. „Vom apăra interesele ţării noastre." Mai mult decât atât, este ceva normal, în fond. Nu lucrăm împotriva noastră. Deci este multă retorică aici, şi trebuie să avem răbdare să vedem în ce mod administraţia americană îşi va planifica mandatul, dar nu sunt îngrijorat în mod deosebit de abordările pesimiste formulate cu privire la declaraţiile de peste ocean. Am văzut de multe ori abordări noi acolo, şi cred că prin dialog şi printr-o interpretare mai nuanţată a ambiţiilor domnului Trump vom putea apăra interesele noastre aşa cum el le apără pe ale sale.
Balazs Barabas: În Europa, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, ca urmare, Franţa şi Germania vor rămâne marile puteri ale UE. Va schimba acest lucru funcţionarea, poziţia Europei?
Eric Fournier: Da, se vor schimba multe. Dar v-aş atrage atenţia că a trecut aproape un an de la votul Brexit al alegătorilor şi totuşi nu am văzut încă documentul care finalizează această ieşire din UE. Negocierile sunt încă în derulare în Anglia, în Scoţia, în Irlanda. Deci aşteptăm, cu mult calm, ca britanicii, rezultatele negocierilor interne din Marea Britanie. În momentul în care ţările membre ale Marii Britanii vor ajunge la un acord, vom vedea cum negociem. UE a desemnat deja echipele care vor negocia această relaţie viitoare cu Marea Britanie, care poate dura 2, 3, 4, ba chiar 10 sau 15 ani. Dar suntem încă foarte departe de a cunoaşte detaliile acestui acord. Ceea ce ştim este că o parte a alegătorilor a decis ieşirea din UE, cealaltă parte n-au fost de acord cu această decizie, şi s-a pus în mişcare o dinamică instituţională. Cred că trebuie să rămânem foarte prudenţi până în momentul în care Marea Britanie va părăsi concret UE. Iar după părerea mea acest moment nu a sosit încă.
Balazs Barabas: Ţările din Europa de Est au o poziţie diferită din cauza trecutului lor, majoritatea lor sunt ţări ex-socialiste, au aparţinut sferei de influenţă ruse. Cum vedeţi poziţa acestor ţări, ca ambasador în Ungaria, în Europa de est, poziţia acestei regiuni în UE? Va fi mai integrată în UE sau mai degrabă separată, într-un fel sau altul?
Eric Fournier: V-aş expune un sentiment foarte personal despre Europa Centrală, poziţia unui îndrăgostit de cultură. Europa Centrală este pentru mine o extraordinară concentraţie de inteligenţă. Vorbim de opere ca cele ale lui Cioran, Ionesco, Julia Cristeva, de romanele lui Sandor Marai, poeziile lui Attila Jozsef, scrierile lui Milan Kundera, Kafka, iar lista este fără sfârşit. Aş putea să-l citez pe Czeslav Milos şi pe mulţi alţii. Toţi aceşti scriitori au contribuit la formarea identităţii Uniunii Europene ca nimeni alţii. Asta contează în moştenirea Europei Centrale, sunt fantastice rezervoare de inteligenţă. Deci pentru mine Europa Centrală este astăzi o regiune de unde pot apare noi scriitori, dar pot menţiona şi muzicieni, cineaşti care sunt la fel de importanţi şi foarte apreciaţi peste tot în lume. Asta contează. Astăzi Europa Centrală îşi regăseşte plenitudinea influenţei sale în UE prin aceşti artişti. Evident, ceea ce noi dorim este această contribuţie la istoria umanităţii pentru că există şi mai mult decât atât în Europa Centrală. Restul sunt poate neplăceri mai puţin relevante, uitate la fiecare șase luni, dăm pagina şi mergem mai departe. În schimb, cei pe care i-am menţionat, rămân şi vor fi acolo pentru generaţiile următoare, pentru viitor.
Balazs Barabas: Dar puterea economică nu contează?
Eric Fournier: Puterea economică contează, bineînţeles, dar trebuie să fim conştienţi şi de faptul că dacă adăugăm populaţia Slovaciei, Republicii Cehe, a Ungariei, precum şi a Austriei şi Sloveniei, nu este ceva considerabil. În comparaţie, populaţia Indiei faţă de totalitatea celor pe care i-am menţionat este cea din New Delhi, capitala Indiei. Deci trebuie să ţinem cont de demografie şi de economie. În schimb, ceea ce contează este capacitatea acestor ţări de mărime mai mică de a inova, de a intra pe piaţa inovaţiei tehnologice, printre start-upuri, prin investiţii în domeniul cercetării ştiinţifice, tehnice. Asta contează. Ungaria a obţinut mai multe premii Nobel pentru ştiinţă, această moştenire ştiinţifică există, poate fi dezvoltată, şi cred că numeroşi investitori străini vin aici şi în regiune din cauza potenţialului uman. Aceste lucruri sunt mult mai importante decât mărimea ţării, frontierele, numerele. Repet, ceea ce contează este dinamica intelectuală. Cred că din punct de vedere al puterii economice al acestei regiuni nu trebuie să ne facem griji. Evident, cu condiţia ca viaţa economică să fie reglementată prin legislaţie, prin stabilitatea juridică, prin încredere. Dacă nu există încredere, investitorii nu vor veni. Deci aceste investiţii trebuie însoţite de stabilitatea juridică.
Balazs Barabas: Şi de stabilitatea militară, pentru că vedem politicieni care spun că NATO este de domeniul trecutului, că avem nevoie de o armată europeană. Se pare deci că securitatea şi apărarea sunt la fel în schimbare.
Eric Fournier: În mod sigur. Aveţi dreptate, recent au fost făcute declaraţii importante, printre altele şi de către Viktor Orban, despre necesitatea formării unei forţe europene. Sunt idei care ne interesează în mod deosebit. Franţa revendică de mult timp o mai mare solidaritate, începând cu atentatele din 2015-2016. Trebuie să vă spun că am fost puţin dezamăgiţi de reacţiile slabe, ca să formulez voalat, din partea ţărilor din această regiune. Sperăm că în viitorul apropiat contribuţia forţelor militare din Europa Centrală va fi mai substanţială pentru a ne asigura securitatea mai ales împotriva noilor pericole care ameninţă Europa. În ce priveşte alianţele tradiţionale, aţi menţionat NATO. Cred că trebuie continuată reformarea acestei organizaţii care, evident, trebuie să se adapteze şi ea la noile ameninţări. Probabil că va trebui să o facă mai hotărât, mai ambiţios, pentru că nu mai putem să depindem permanent de parteneriate externe. Trebuie să fim capabili să ne apărăm singuri în faţa unor ameninţări care sunt complet noi faţă de cele care existau acum 30 de ani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
