Alegeri parlamentare în GRECIA. Susţinătorii lui Alexis Tsipras au sărbătorit victoria pe străzile Atenei
Alexis Tsipras Foto: Gulliver/Getty Images
ACTUALIZARE 23.00. Conform rezultatelor parţiale, partidul lui Alexis Tsipras a obţinut 35,5% din sufragii, în timp ce Noua Democraţie a primit voturile a 28% dintre alegători. Liderul conservator şi-a recunoscut înfrângerea şi l-a felicitat pe Alexis Tsipras. Acesta din urmă a anunţat că va forma Guvernul alături de Grecii Independenţi care au făcut parte din coaliţie şi în primul său mandat.
Vangelis Meimarakis, preşedintele Noua Democraţie: „Rezultatele scrutinului indică un avans pentru Syriza şi Alexis Tsipras. În aceste condiţii, ţin să îl felicit şi îi cer să formeze Guvernul şi să îl prezinte în Parlament”.
Vestea că Alexis Tsipras va păstra puterea a fost primită cu ovaţii la sediul de campanie Syriza. Sute de simpatizanţi au răsuflat uşuraţi când au văzut primele estimări. Chiar şi fără majoritatea parlamentară, reconfirmarea popularităţii lui Alexis Tsipras dă şansa unui nou început pentru el şi partidul său.
Alexis Tsipras a fost deja felicitat de mai mulţi lideri europeni, printre care preşedintele Franţei, Francois Hollande. În tabăra conservatorilor eleni, înfrângerea a fost greu de digerat. Sondajele arătau o diferenţă foarte mică faţă de Syriza, iar unii dintre simpatizanţii partidului Noua Democraţie au sperat până în ultima clipă că rezultatul se va întoarce în favoarea lor.
Scrutinul a înregistrat cea mai mică prezenţă la urne din ultimii 60 de ani. Puţin peste jumătate dintre alegători şi-au exercitat dreptul de vot. O explicaţie ar fi dezamăgirea faţă de clasa politică. O alta este aceea că acesta a fost al treilea scrutin din 2015, după alegerile la termen din ianuarie şi referendumul din iulie.
ACTUALIZARE 20.50. Conform unui sondaj combinat de la cinci posturi de televiziune, Syriza ar obține între 30% și 34% din voturi, comparativ cu 36% la scrutinul din luna ianuarie, iar Noua Democrație între 28,5% și 32,5%.
Pe poziția a treia s-ar afla partidul de extremă dreaptă Zorii Aurii, care ar obține între 6,5% și 8% din voturi și cu care niciun alt partid nu vrea să se alieze în parlament.
Pe următoarele locuri se situează PASOK (socialist) și KKE (comunist), cu procentaje între 5,5% și 7% din voturi, urmate de partidul de centru To Potami (4% — 5,5%), de Uniunea Centriștilor (3,2% — 4,2%), de partidul radical de dreapta Grecii Independenți (3% — 4%), fost partener al Syriza la guvernare, și Unitatea Populară (2,5% — 3,5%), formațiune creată de foștii membri ai Syriza care s-au opus acordului semnat în august de guvernul lui Tsipras cu creditorii internaționali.
Pragul minim pentru ca un partid să intre în parlament în Grecia este de 3%.
Semnarea unui nou acord cu creditorii internaţionali a nemulţumit aripa radicală a partidului pe care îl conduce, Syriza, care şi-a retras sprijinul pentru Executiv. Astfel, Guvernul de la Atena ar fi fost dependent de sprijinul Opoziţiei ca să aprobe noi legi, ceea ce provoca o instabilitate majoră.
Votul de astăzi vine după o perioadă critică pentru greci, care au fost în pragul unui colaps economic din cauza poziţiei dure adoptate de Alexis Tsipras în dialogul cu partenerii internaţionali.
Chiar şi aşa, liderul Syriza este încrezător că va reveni la putere, iar sondajele par să-i dea dreptate. Partidul de extremă-stângă are un uşor avans în faţa opoziţiei conservatoare.
Alexis Tsipras a votat în jurul orei 10.00. Principalul său competitor, liderul partidului conservator Noua Democraţie, Evangelos Meimarakis, a mers la urne în jurul orei 11.00.
Salvarea economiei, miza alegerilor din Grecia
Cu toate promisiunile electorale încălcate, fostul premier Alexis Tsipras se prezintă acum electoratului grec drept salvatorul demnităţii naţionale şi singurul capabil să scoată ţara din criză.
Ca să nu intre în incapacitate de plată, Grecia a primit, în ultimii cinci ani, trei împrumuturi, în valoare de peste 320 de miliarde de euro. Al treilea pachet de asistenţă financiară a fost necesar după ce guvernul de extremă-stângă al lui Alexis Tsipras a împins ţara până în pragul colapsului şi a ieşirii din zona Euro.
Grecia a fost prima ţară din zona euro care a intrat într-o criză a datoriilor suverane. Până la sfârşitul anului 2009, guvernul grec şi-a revizuit estimările de deficit de la 6% la 12,7%. În aprilie 2010, datele oficiale au arătat că Grecia a fost lovită de trei recesiuni în perioada 2007-2009, iar datoriile au ajuns la 146% din Produsul Intern Brut. Agenţiile de rating au retrogradat Grecia până la nivelul "junk", adică nerecomandat investiţiilor.
Ca să evite un colaps, statele din zona euro, Banca Centrală Europeană şi FMI, un grup cunoscut sub numele de Troika, au acordat statului elen un împrumut de 110 miliarde de euro, în schimbul implementării unor măsuri de austeritate. Un an mai târziu, din cauza înrăutăţirii situaţiei, Grecia a primit un nou împrumut de 130 de miliarde de euro, care urmau să intre în conturile guvernului grec în tranşe până în decembrie 2014.
Reformele făcute la cererea creditorilor au început să aibă efecte pozitive în perioada 2013-2014. Bugetul a înregistrat un surplus structural, şomajul a scăzut, iar economia Greciei a revenit pe plus şi guvernul a putut iarăşi să se împrumute de pe pieţele de capital.
Dar, în ianuarie 2015, în urma unor alegeri anticipate, la putere a venit partidul de extremă stângă Syriza, care a promis că va înceta orice acord cu Troika. Din cauza instabilităţii politice, creditorii au blocat orice plată, ceea ce a aruncat Grecia într-o nouă criză a lichidităţilor. Fără banii veniţi din afară, guvernul elen nu îşi poate plăti datoriile.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
