Regele Felipe a anunţat că nu va mai propune niciun candidat la funcţia de premier, pentru că este clar că acesta nu ar putea să treacă de Parlament. Suveranul spaniol urmează să anunţe dizolvarea legislativului şi să convoace alegeri anticipate în data de 26 iunie.
După scrutinul din decembrie 2015, Partidul Popular a obţinut cel mai mare număr de mandate, dar nu suficiente pentru a forma singur executivul.
Deși au ieșit pe primele două locuri în alegerile din luna decembrie, cu 29% și respectiv 22% din voturi, Partidul Popular (PP), condus de premierul în exercițiu Mariano Rajoy, și socialiștii din PSOE au obținut un rezultat mult inferior celui din legislativele precedente, aceste două formațiuni tradiționale pierzând voturi în favoarea Podemos și Ciudadanos, partide noi pe scena politică spaniolă. Prin urmare, fragmentarea noului legislativ de la Madrid nu a permis până în prezent alcătuirea unei majorități.
Spania a mai avut alegeri legislative anticipate în 2011, când, în plină criză economică, premierul de atunci, Jose Luis Rodriguez Zapatero, a cedat în fața presiunilor de a demisiona. Alegerile, care trebuiau în mod normal să aibă loc în martie 2012, au fost convocate în noiembrie 2011 și s-au soldat cu o înfrângere categorică pentru socialiști (aflați la putere), în timp ce Partidul Popular a obținut una dintre cele mai mari victorii în alegeri.
Totuși, este pentru prima dată de la reinstaurarea democrației în țară, adică în ultimele patru decenii, când decizia de alegeri anticipate este luată ca urmare a unui blocaj politic în Parlament.