A murit Martin McGuinness. Reacțiile politicienilor britanici și irlandezi
Martin McGuinness, fost comandant al IRA și fost vicepremier nord-irlandez, a încetat din viață marți, la vârsta de 66 de ani. Decesul a intervenit la două luni după ce se retrăsese din guvernul nord-irlandez, în urma unor polemici izbucnite între naţionaliştii din Sinn Fein şi reprezentanţii Partidului Unionist Democrat (DUP). Vestea morții lui McGuinness a luat prin surprindere.
Figură controversată, considerat cândva terorist, dar ulterior devenit politician cu acte în regulă, Martin McGuinness este probabil unul dintre cele mai cunoscute nume ale tumultului politic de la sfârșitul secolului al XX-lea din Marea Britanie. Nu e de mirare că reacțiile actualilor și foștilor lideri britanici și irlandezi au subliniat rolul pe care fostul paramilitar l-a avut în oprirea zecilor de ani de violențe și încheierea unuia dintre cele mai importante acorduri de pace din Europa zilelor noastre.
Reprezentanţii Sinn Fein au precizat că fostul vicepremier a murit în urma unei boli de scurtă durată, fără să dea detalii în această privinţă, însă McGuinness suferea de o boală rară a inimii, potrivit BBC. Demisionase din funcția de vicepremier al Irlandei de Nord la începutul anului și anunțase că nu mai candidează nici pentru Parlament, invocând motive de sănătate.
Din paramilitar naţionalist, susţinător al păcii şi vicepremier al Irlandei de Nord
Povestea lui Martin McGuinness este una extraordinară. De la paramilitarul militant al Armatei Republicane Irlandeze a devenit susţinător al procesului de pace și a contribuit la semnarea, în 1998, a Acordului de pace din Vinerea Mare, relatează News.ro.
În tinerețe, McGuinness a fost comandat al Armatei Republicane Irlandeze (IRA), fiind implicat în campania sângeroasă de atentate ce vizau interesele britanice. 3.500 de persoane şi-au pierdut viaţa în cele trei decenii de violenţă care au marcat istoria recentă a Irlandei de Nord. Considerat un comandat nemilos în anii de violențe interconfesionale, McGuinness a renunţat în cele din urmă la arme pentru a intra în politică. A jucat un rol esenţial, cu adevărat istoric, în negocierea Acordului din Vinerea Mare, cel care a pus bazele unui sistem de coguvernare între naţionaliştii catolici de la Sinn Fein şi unioniştii protestanţi din DUP. Acest sistem unic de guvernare a asigurat pacea timp de aproape două decenii la Belfast.
„Întotdeauna am crezut că împăcarea este următorul pas vital al procesului de pace”, a declarat fostul vicepremier de la Stormont (Castelul Stormont este sediul executivului nord-irlandez - n.r.). Și-a respectat întotdeauna funcţia şi a dat mâna cu regina Elisabeta a II-a, chiar dacă nu i-a recunoscut niciodată autoritatea în Irlanda de Nord. „La revedere! Şi Dumnezeu să vă binecuvânteze!”, a spus în irlandeză McGuinness atunci când regina Elizabeta a II-a şi-a încheiat vizita istorică la Belfast.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Martin McGuinness s-a născut în 1950 în localitatea Londonderry şi s-a implicat încă din adolescenţă în mişcarea pentru drepturi civile din Irlanda de Nord. În anii '70, tânărul nord-irlandez s-a alăturat socialiştilor de la Sinn Fein, care a devenit între timp principala formaţiune a catolicilor republicani şi care acum reprezintă jumătate din guvernul de la Stormont.
A devenit militant al IRA şi s-a ridicat rapid în ierahia grupării paramilitare, ajungând al doilea în lanțul comandă în districtul Derry atunci când a avut loc masacrul din „Duminica Sângeroasă” (Bloody Sunday). Soldaţii britanici au împuşcat mortal 14 persoane neînarmate care protestau pentru drepturi civile pe străzile din Londonderry. Multe victime şi-au pierdut viaţa în timp ce fugeau de soldaţi sau încercau să-i ajute pe cei doborâţi de gloanţe. Acest eveniment nefericit facut ca popularitatea IRA să crească.
Martin McGuinness a scăpat de închisoarea britanicilor, dar a ajuns după gratii în Republica Irlanda. Comandantul IRA a fost prins la sud de graniţă cu peste 113 kilograme de explozibili şi 5.000 de cartuşe în maşină şi a primit o sentinţă de şase luni într-o înschisoare din Republica Irlanda. „Am luptat împotriva uciderii oamenilor noştri. Sunt un membru al Oglaigh na hEireann. Sunt foarte, foarte mândru de asta”, a declarat fostul vicepremier în timpul procesului din 1972.
După ce a intrat în politică, McGuinness a vorbit cu multă sinceritate despre anii petrecuţi în IRA, în vreme ce colegii săi din Sinn Fein au încercat să-şi ascundă faptele regretabile din anii tulburi ai Irlandei de Nord.
McGuinness a fost unul din cei cinci politicieni ai Sinn Fein aleşi în primul legislativ nord-irlandez din 1982. A fost implicat între anii 1990-1993 în discuţii secrete cu oficialii britanici şi a devenit negociator-şef al Sinn Fein pentru semnarea Acordului din Vinerea Mare.
După ce a preluat funcţia de vicepremier în Irlanda de Nord, McGuinness a reuşit să stabilească o relaţie apropiată cu pastorul protestant Ian Paisley, care i-a condus pe unioniştii pro-britanici din DUP. Ulterior, a menţinut o relaţie de colaborare și cu succesorul lui Paisley, Peter Robinson. Însă noi tensiuni au izbucnit între naţionalişti şi unionişti în ianuarie, iar McGuinness a demisionat.
Căsătorit din 1974, are patru copii, doi băieți și două fete.
Reacțiile liderilor politici
Actuali și foști lideri politici de la Londra, Dublin și Belfast au adus marți un omagiu fostului comandant al IRA și vicepremier nord-irlandez Martin McGuinness, relatează Agerpres.
„Martin a demonstrat o mare ambiţie, demnitate şi modestie în timpul vieţii sale, iar asta nu s-a schimbat în scurta perioadă de boală. El a fost un pasionat lider republican şi a muncit neobosit pentru pace, împăcare şi pentru reunificarea acestei naţiuni. Înainte de toate, el şi-a iubit familia şi oamenii din Derry”, a declarat preşedintele Sinn Fein, Gerry Adams.
„Deși nu pot trece niciodată cu vederea calea pe care abordat-o anterior în cursul vieții sale, Martin McGuinness a jucat în cele din urmă un rol definitoriu în a ține mișcarea republicană departe de violență. Prin acest lucru, el și-a adus o contribuție esențială și istorică la extraordinarul progres al Irlandei de Nord de la conflict la pace”, a spus premierul britanic Theresa May.
La rândul său, premierul irlandez Enda Kenny s-a declarat întristat de vestea morții lui Martin McGuinness. „Moartea sa reprezintă o pierdere semnificativă, nu numai pentru politica din Irlanda de Nord, ci și în cadrul politic mai larg de pe această insulă și din afara ei. Ne vom aminti mereu de Martin pentru parcursul său politic remarcabil realizat în timpul vieții. El nu numai că a ajuns să creadă că pacea trebuie să predomine, dar s-a și angajat să acționeze neobosit în acest scop. Angajamentul său față de pacea durabilă și prosperitatea oamenilor din Irlanda de Nord a fost neclintit pe tot parcursul vieții sale”, a subliniat Kenny.
Președintele Irlandei, Michael Higgins, consideră că „lumii politice și oamenilor de pe această insulă le vor lipsi leadership-ul lui Martin McGuinness, manifestat cel mai clar în momente dificile ale procesului de pace, dar și angajamentul său față de valorile unei democrații reale, lucruri demonstrate în dezvoltarea instituțiilor din Irlanda de Nord. Ca președinte al Irlandei, doresc să aduc un omagiu contribuției sale imense la progresul păcii și reconcilierii în Irlanda de Nord — o contribuție care pe bună dreptate a fost recunoscută”, a declarat șeful statului irlandez.
Fostul premier britanic Tony Blair și-a amintit că a crescut „privind și auzind despre Martin McGuinness, care era un membru al conducerii Armatei Republicane Irlandeze (IRA) angajat în lupta armată”, dar a ajuns să-l cunoască pe Martin McGuinness care a renunțat la arme în favoarea păcii. „Vor fi unii care nu pot uita moștenirea amară a războiului, iar pentru cei care i-au pierdut pe cei dragi acest lucru este absolut de înțeles. Dar pentru aceia dintre noi capabili în cele din urmă să facilităm ajungerea la acordul de pace din Irlanda de Nord, știm că nu am fi reușit niciodată să facem acest lucru fără leadership-ul lui Martin, curajul său și insistența calmă că trecutul nu trebuie să definească viitorul”, a afirmat Blair.
În schimb, fostul ministru conservator britanic Norman Tebbit, a cărui soție a rămas paralizată în 1984 în urma exploziei unei bombe plasate de IRA, a declarat pentru postul de radio LBC că Martin McGuinness a fost un „criminal”. „A fost un laș care a știut că IRA era înfrântă, că în conducerea armată a IRA se infiltraseră serviciile de informații britanice și că ei (IRA) erau învinși. El, laș ca întotdeauna, a optat pentru a ieși și a poza într-un om al păcii. A devenit om al păcii pentru că știa că era aproape de a fi arestat și acuzat de crime comise chiar de el însuși. Rolul istoric potrivit pe care ar fi trebuit să îl joace ar fi fost să-și mărturisească păcatele, să se roage pentru iertarea lor și să-și repare greșelile. Nu a făcut-o”, a spus Tebbit.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
