Pentru hoți, tot ce conta era ca utilajele să fie uriașe și mai ales să coste o avere. Nici ei nu știau prea bine ce fură. Unul dintre suspecți le-a spus anchetatorilor că la un moment dat a furat de la o societate „ceva pe șenile”.
Chiar dacă nu la fel de strălucitoare ca mașinile de lux, utilajele le aduceau hoților venituri la fel de mari în momentul în care le vindeau. Cel mai mic utilaj „pe șenile” are o valoare de piață care depășește lejer 100.000 de euro.
Rețeaua a acționat în special în estul Franței, între 2008 și 2009. Are la activ circa 60 de spargeri la întreprinderi sau exploatări agricole.
Anchetatorii spun că totul a fost gândit, organizat, planificat în cele mai mici detalii. Centrul traficului cu aceste mașini și utilaje era orașul Borșa, din România, în apropiere de granița cu Ucraina. Aici se afla patronul unei societăți de transport. Are 35 de ani și este poreclit „Obezu”.
Cum acționa rețeaua
Echipele sale de hoți erau compuse în general din trei-patru oameni, unul dintre ei fiind un om de încredere. Plecau din Borșa către estul Franței, dar și către Germania sau Belgia. Nu aveau un obiectiv precis, ci doar o zonă geografică de destinație. Odată ajunse la fața locului, echipele începeau să repereze țintele. După ce își stabileau obiectivele, hoții luau legătura cu șoferi de TIR ai unor societăți transportatoare din România care aveau de livrat marfă în împrejurimi. Erau mai mult sau mai puțin complici. Hoții le propuneau o afacere avantajoasă, ca să nu se întoarcă acasă cu TIR-urile goale. Le dădeau întâlnire noaptea, în apropiere de una dintre firmele vizate de spargere. Utilajele furate erau îmbarcate în camioane și șoferii plecau spre România cu documente false pentru trecerea frontierei. Odată aduse la Borșa, excavatoarele și tractoarele erau fie vândute pe piața locală, fie duse în alte țări din Est. Operațiunea era facilitată de corupția generalizată din regiunea Borșa, scrie presa franceză.
Jandarmeria franceză a instituit la Strasbourg o celulă specială pentru a investiga acest caz. Nu mai puțin de zece anchetatori s-au ocupat exclusiv de acest dosar timp de doi ani, din februarie 2009 până în iulie 2011. În cele din urmă, au reușit să dea de urma a 20 de indivizi implicați în această rețea, inclusiv de presupusul lider, „Obezu”.
Neglijența le-a fost fatală hoților
Hoții au fost trădați de neglijența de care au dat dovadă. Aveau tot ce le trebuie în materie de logistică, dar dădeau dovadă de o imprudență crasă la locul unde acționau și au făcut greșeli de începător. Unii au folosit numere românești de telefoane mobile, cu carduri SIM care figurau pe numele lor. Alții au lăsat în urma lor probe ADN – mucuri de țigară, șosete vechi folosite ca mănuși și chiar...excremente, scrie presa franceză. Ceea ce nu i-a împiedicat pe principalii protagoniști ai rețelei să nege sau să minimizeze faptele.
Ei riscă maxim șapte ani de închisoare.
După ce autoritățile române i-au arestat pe principalii capi, în ianuarie 2011, furturile din estul Franței au încetat chiar de a doua zi. În prezent, însă, s-au reluat. Alții le-au luat locul, conchide amar jurnalistul francez care a relatat despre acest caz.