Țările europene și Statele Unite trebuie „să fie foarte atente” pentru „a nu face vreun pas în direcția Rusiei și pentru a nu oferi acesteia ceva ce nu avea înainte”, este de părere prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas. Declarațiile au fost făcute, vineri, în cadrul unui interviu pentru AFP.
Kaja Kallas, a cărei ţară găzduieşte un batalion multinaţional al NATO, a subliniat de asemenea că ea face demersuri pentru întărirea prezenţei Alianţei Nord-Atlantice în Estonia ca factor de descurajare, relatează Agerpres, care citează AFP.
Şefa guvernului estonian, fostă deputată în Parlamentul European şi care a venit la putere în 2021, a apreciat că Rusia, suspectată că vrea să invadeze Ucraina, practică o abordare în stil sovietic, constând în emiterea unor ultimatumuri cu speranţa de a obţine concesii din partea ţărilor occidentale.
„Trebuie să fim extrem de atenţi şi să nu facem niciun pas în direcţia Rusiei sau să le oferim ruşilor ceva ce nu aveau înainte”, a afirmat ea.
Rusia a desfăşurat peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina în ultimele săptămâni, cerând în acelaşi timp ca Ucrainei să-i fie refuzată aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi o retragere a forţelor NATO din ţări precum Estonia, care s-au alăturat Organizaţiei după destrămarea Uniunii Sovietice.
„Principala noastră preocupare este că Rusia ar putea ataca Ucraina şi cum aceasta va afecta situaţia securităţii în general în Europa, în special în Europa de Est”, a menţionat Kallas.
„NATO şi Rusia s-au aşezat la masa negocierilor şi discută, dar singura care poate proceda la o dezescaladare este Rusia”, a insistat Kaja Kallas.
Estonia şi-a anunţat intenţia de a trimite „zeci” de rachete antitanc Javelin de fabricaţie americană în Ucraina pentru a o ajuta să se apere în caz de agresiune şi a primit autorizaţie din partea SUA pentru a o face.
Această ţară baltică, fostă republică sovietică, doreşte de asemenea să trimită în Ucraina obuziere care au aparţinut iniţial Germaniei de Est. Dar pentru aceasta are nevoie de aprobarea Germaniei, care până acum a refuzat-o.
Întrebată despre atitudinea Germaniei, percepută uneori ca ambivalentă în criza legată de Ucraina, Kallas a răspuns:„Îi revine ei să decidă.Pentru noi este foarte important să susţinem Ucraina în toate modurile posibile”.
NATO, a asigurat ea, are în general o „poziţie foarte unificată”, chiar dacă aliaţii „au idei şi tactici diferite”.
Rusia consideră ca agresivă prezenţa militară a NATO în ţările baltice care se învecinează cu ea, dar departe de a dori să facă concesii, membrii Alianţei discută despre „întărirea şi nu despre o slăbire” a poziţiilor lor, potrivit șefei guvernului estonian.
Editor : Adrian Dumitru
