Live Text Atac masiv cu rachete hipersonice asupra Ucrainei. Rușii au lovit un centru de transfuzii în Harkov. Explozii în Kiev și Zaporojie
Suntem în ziua 528 a războiului pe scară largă declanșat de Rusia în Ucraina. Forțele ruse au lansat atacuri masive cu rachete hipersonice în mai multe regiuni din țară. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat, sâmbătă seara, că un centru de transfuzii din Harkov a fost lovit, precizând că sunt morți și răniți în urma atacului, potrivit Sky News. În același timp, au loc explozii în Kiev și Zaporojie. Ucrainenii de pe front au acuzat astăzi Rusia că lansează rachete Kinjal de pe teritoriul belarus.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Universitatea din Donețk a luat foc, în urma unui atac al ucrainenilor
ACTUALIZARE 23:35 Universitatea de Economie și Comerț din Donețk a fost cuprinsă de flăcări, în urma unui atac cu muniții cu dispersie al forțelor ucrainene, în centrul orașului ocupat de ruși, relatează Sky News. Mai multe clădiri universitare au fost distruse, iar serviciile de urgență încearcă acum să stingă incendiul.
„Ca urmare a unui alt bombardament al Donețkului, clădirea Universității de Economie și Comerț este în flăcări”, a anunțat primarul instalat de Rusia, Alexei Kulemzin.
„Conform informațiilor preliminare, ucrainenii au folosit muniții cu dispersie”, adaugă el.
Zelenski: Rușii au lovit cu rachete hipersonice un centru de transfuzii, în Harkov
ACTUALIZARE 23:30 Președintele Volodimir Zelenski a anunțat, sâmbătă seară, rușii au lovit cu o rachete hipersonice un centru de transfuzii din orașul Kupiansk, din estul regiunii Harkov.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Sunt raportați morți și răniți”, a scris el pe Twitter.
El a spus că Salvatorii lucrează pentru a stinge incendiul, a mai spus el.
Un nou atac rusesc cu rachete asupra Ucrainei
ACTUALIZARE 23:05 O nouă salvă de rachete ruseşti a fost lansată asupra Ucrainei, sâmbătă seară, lovind în special clădirile companiei aeronautice Motor Sich, al cărei control a fost preluat în 2022 de statul ucrainean pentru „importanţa strategică” a acesteia în efortul de război, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Un nou atac cu rachete ruseşti a avut loc împotriva ţării noastre (...) Au lovit Motor Sich şi regiunea noastră Hmelniţki”, a precizat Zelenski în mesajul său difuzat zilnic pe reţelele de socializare. Rusia a folosit în acest raid rachete hipersonice Kinjal şi rachete de croazieră Kalibr, dintre care „unele au fost doborâte”, a adăugat el.
Compania Motor Sich fabrică în special motoare pentru avioane şi elicoptere. Statul ucrainean a preluat în noiembrie 2022 controlul direct asupra acesteia şi al altor companii de importanţă strategică în aprovizionarea armatei ucrainene în războiul cu Rusia. Sediul principal al companiei se află în provincia sudică Zaporojie, parţial ocupată de trupele ruse, dar încă nu este clar dacă acesta a fost lovit.
Guvernatorul provinciei a declarat că atacul rusesc a ţintit o zonă de la periferia oraşului Zaporojie, unde s-a declanşat un incendiu, iar situaţia acolo este în curs de evaluare, inclusiv în ce priveşte posibilele victime.
Cât despre regiunea Hmelniţki, despre care Zelenski a menţionat că a fost o altă ţintă a ultimului raid rusesc cu rachete, aceasta se află în partea de vest a Ucrainei, departe de linia frontului, şi a fost vizată cu regularitate de rachetele ruseşti.
Acolo se află în special un important aerodrom al armatei ucrainene, unde sunt bazate avioanele de atac Sukhoi SU-24M, folosite de armata ucraineană pentru lansarea rachetelor Storm Shadow asupra ţintelor ruseşti din spatele liniei frontului. Acest aerodrom a fost atacat săptămâna trecută cu rachete ruseşti, dar niciuna dintre părţi nu a precizat care a fost efectul atacului.
În Arabia Saudită, discuţii „deloc uşoare” despre Ucraina
ACTUALIZARE 22:00 Arabia Saudită, în căutare de influenţă globală, a găzduit sâmbătă o reuniune pe tema Ucrainei, care a anunţat discuţii „deloc uşoare”, potrivit unui reprezentant al Kievului, în contextul în care Riadul oferă un loc de frunte puterilor emergente apropiate Moscovei, informează AFP, potrivit News.ro.
Reuniunea, care a început după-amiaza la Jeddah, pe ţărmul Mării Roşii, s-a încheiat sâmbătă seara, după mai multe ore de discursuri ale delegaţiilor prezente şi o lungă discuţie cu uşile închise, potrivit participanţilor.
Aşa cum era de aşteptat, nu va fi emisă nicio declaraţie finală, iar unele delegaţii au planificat întâlniri bilaterale pentru duminică, potrivit aceloraşi surse.
Conform diplomaţilor, reuniunea urma să adune un număr de aproximativ patruzeci de ţări, cu excepţia Rusiei, Kievul fiind la originea discuţiilor care au avut loc la Jeddah.
Apropiată atât de Moscova, cât şi de Washington, bogata monarhie din Golf s-a declarat „dispusă să îşi folosească bunele oficii” în dosarul ucrainean. „Discuţiile nu vor fi uşoare, dar adevărul este de partea noastră”, a recunoscut Andriy Yermak, şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, care reprezintă ţara la Jeddah.
„Avem multe divergenţe şi am auzit multe puncte de vedere”, a adăugat el într-un interviu televizat vineri, subliniind importanţa afirmării poziţiei ucrainene: „sarcina noastră este de a uni întreaga lume în jurul Ucrainei”.
Potrivit diplomaţilor, Riadul a ţinut să primească în special Brazilia, India, China şi Africa de Sud, puteri emergente membre ale grupului Brics (alături de Rusia) care, spre deosebire de Occident, nu au luat partea Ucrainei, deşi nu susţin invazia rusă lansată în februarie 2022.
Criticată de Occident pentru refuzul său de a condamna Rusia, China şi-a trimis la Jeddah emisarul pentru Ucraina, Li Hui, şi şi-a exprimat hotărârea de a contribui la „o soluţionare politică a crizei ucrainene”.
India, Brazilia şi Africa de Sud de asemenea şi-au anunţat participarea.
„Strategie multipolară”
De partea occidentală, Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, a condus delegaţia americană la Jeddah, potrivit Casei Albe.
Parisul a fost reprezentat de Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al preşedintelui Emmanuel Macron, potrivit Ambasadei Franţei la Riad.
Potrivit programului consultat de AFP, reuniunea urma să cuprindă trei ore de discursuri ale participanţilor şi două ore de discuţii cu uşile închise înainte de un dineu oficial.
Vineri, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat o reuniune "foarte importantă" în Arabia Saudită, principalul exportator mondial de ţiţei.
Dar sâmbătă, Brazilia a considerat că "orice negociere reală trebuie să includă toate părţile", inclusiv Rusia, potrivit lui Celso Amorim, principalul consilier al preşedintelui brazilian Lula da Silva pentru afaceri internaţionale, care a participat la întâlnire.
„Deşi Ucraina este cea mai mare victimă, dacă vrem cu adevărat pace, trebuie să implicăm Moscova în acest proces, sub o formă sau alta”, a adăugat el, potrivit textului declaraţiei sale, a cărei copie a fost trimisă AFP.
Ucraina, alături de Statele Unite, a acuzat Riadul că face jocul Rusiei, care se află sub sancţiuni occidentale, prin aplicarea în comun a unei politici petroliere care vizează creşterea preţurilor pe pieţele mondiale.
Arabia Saudită s-a implicat, de asemenea, în discuţii privind Sudanul, scena unui conflict de la jumătatea lunii aprilie, şi, după mai mulţi ani de politici neregulate, se consideră acum un pacificator.
Lituania se pregătește să livreze Ucrainei lansatoare NASAMS
ACTUALIZARE 20:10 În luna iunie, Lituania și-a luat angajamentul să cumpere Ucrainei două sisteme avansate de rachete sol-aer norvegiene NASAMS. Potrivit Sky News, acestea urmează să fie transferate ucrainenilor în curând.
„Sistemele de lansare de rachete NASAMS, antidrone, echipamente logistice, paturi și o mulțime de alte ajutoare vor fi în curând predate Ucrainei”, a declarat Ministerul lituanian al Apărării.
Lituania a furnizat deja Ucrainei elicoptere Mi-8, tunuri antiaeriene L-70 (și muniție), transportoare blindate M113, milioane de cartușe și muniție pentru lansatoare de grenade în primele șapte luni ale acestui an.
Norvegia și SUA au livrat anterior sisteme NASAMS Kievului.
Ucraina acuză Rusia că lansează rachete Kinjal din Belarus
ACTUALIZARE 19:55 Ucraina acuză Rusia că lansează rachete hipersonice Kinjal de pe teritoriul belarus, au raportat mai multe surse de pe front, potrivit Sky News.
„În acest moment, atacul cu rachete are loc în regiunile Kiev, Vinnîțea, Jitomir, Cerkasî. Dar alerte de raid aerian sunt în toată Ucraina”, a scris purtătoarea de cuvânt a președintelui Zelenski, Iuliia Mendel, pe Twitter.
Surse din regiunea Hmelnîțkîi raportează, de asemenea, atacuri, iar exploziile continuă să se audă în Zaporojie.
Atacurile vin după ce Ministerul rus al Apărării a promis ieri un răspuns la atacurile cu drone asupra navelor din Marea Neagră.
Sirenele de raid aerian sună la Kiev. Au fost raportate explozii în Zaporojie
ACTUALIZARE 18:55 O alertă antiaeriană a fost emisă la Kiev în ultima jumătate de oră, potrivit presei locale și site-urilor de urmărire a sirenelor, în timp ce în Zaporojie sunt raportate explozii, transmite Sky News.
Acest lucru are loc după ce Kremlinul a promis că Rusia va riposta după atacurile ucrainene asupra navelor din Marea Neagră, vineri.
Capitala ucraineană Kiev s-a confruntat deja în acest an cu un volum uriaș de atacuri cu rachete rusești, iar această ultimă sirenă ar fi sunat în jurul orei locale 18.17.
Forțele aeriene ucrainene au declarat că rachetele de croazieră rusești se îndreaptă spre oraș și au sfătuit oamenii să se adăpostească.
Între timp, atât mass-media rusești, cât și cele ucrainene raportează explozii în Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa și unde au avut loc lupte violente în ultimele luni.
Rusia afirmă că a interceptat o dronă de recunoaştere americană deasupra Mării Negre
ACTUALIZARE 18:50 Rusia a anunţat sâmbătă că a fost nevoită să ridice de la sol un avion de vânătoare Sukhoi SU-30 pentru a intercepta deasupra Mării Negre o dronă de recunoaştere americană MQ-9A Reaper, care se apropia de frontierele ruseşti şi care în cele din urmă s-a îndepărtat, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.
După ce a „detectat o ţintă aeriană apropiindu-se de frontiera de stat rusă” în Marea Neagră, armata rusă a ridicat de la sol un avion de luptă SU-30, iar „echipajul avionului de vânătoare rus a identificat ţinta aeriană ca fiind o dronă spion MQ-9A Reaper a l'US Air Force”, afirmă Ministerul rus al Apărării într-o declaraţie postată de Telegram.
„Odată cu apropierea avionului de vânătoare rus, drona spion străină a efectuat o întoarcere, îndepărtându-se de frontieră”, adaugă aceeaşi declaraţie.
Astfel de incidente între avioane ruseşti şi aparate occidentale au devenit frecvente pe fondul războiului din Ucraina, în care Moscova acuză statele occidentale, în principal SUA, că ajută Kievul nu doar cu arme, muniţii şi instrucţie, ci şi cu informaţii culese de sateliţi şi de avioane sau drone spion şi care permit armatei ucrainene să lovească ţinte strategice ruseşti în spatele liniei frontului.
În luna martie, un avion de vânătoare rusesc SU-27 a lovit deasupra Mării Negre elicea unei drone americane MQ-9 Reaper, provocând prăbuşirea acesteia.
A început reuniunea din Arabia Saudită pe tema războiului din Ucraina
ACTUALIZARE 17:39 Oficiali din peste 30 de ţări au început sâmbătă în oraşul saudit Jeddah discuţii asupra conflictului dintre Rusia şi Ucraina, la care aceasta din urmă şi aliaţii săi occidentali speră să obţină progrese către convenirea unor principii cheie de soluţionare a acestui conflict conform formulei de pace dorite de Kiev.
Reuniunea face parte din demersurile ucrainene şi occidentale de a ralia către această formulă de pace statele din aşa-numitul Sud Global, care, spre deosebire de statele occidentale, s-au abţinut până în prezent să susţină vreuna dintre părţi în războiul declanşat de Rusia în februarie 2022, consemnează Reuters, potrivit Agerpres.
Potrivit unor surse diplomatice, gazda reuniunii, Arabia Saudită, a ţinut în mod special ca la aceste discuţii să ia parte Brazilia, India, China şi Africa de Sud, state care împreună cu Rusia formează grupul BRICS, ce doreşte să devină o contrapondere a Occidentului într-o lume multipolară. Toate aceste patru state participă la întâlnirea de la Jeddah.
Un interes special a stârnit participarea Chinei, care nu a luat parte la o întâlnire precedentă de acest fel, desfăşurată la Copenhaga. Beijingul l-a trimis la Jeddah pe emisarul său special pentru Ucraina, Li Hui. Totuşi, unii comentatori atrag atenţia că această participare a Chinei la reuniunea din Arabia Saudită nu înseamnă nicidecum că Beijingul va fi în cele din urmă de acord cu rezultatul pe care urmăresc să-l obţină acolo Ucraina şi aliaţii acesteia.
Încă nu este clar dacă la finalul reuniunii de două zile va fi elaborată o declaraţie comună, iar reprezentantul Ucrainei, Andriy Yermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, a anticipat înaintea începerii discuţiilor că acestea vor fi "dificile". Rusia nu a fost invitată la reuniunea de la Jeddah, astfel că aceste discuţii nu pot fi considerate negocieri de pace.
Ultima rundă de negocieri de pace ruso-ucrainene a avut loc în martie anul trecut la Istanbul. Ulterior, Kievul a condiţionat orice tratative cu Moscova de retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina (inclusiv din Crimeea) şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.
Aceasta este de altfel formula de pace propusă de Zelenski şi asupra căreia Ucraina şi aliaţii ei încearcă să convingă în discuţiile din Arabia Saudită, formulă considerată de Moscova drept o cerere de capitulare a Rusiei. De partea sa, aceasta din urmă cere Kievului să accepte pierderea Crimeei şi a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia şi le reproşează responsabililor ucraineni că s-au retras anul trecut de la negocierile de pace pentru că aşa le-a cerut Washingtonul.
Armata rusă revendică cucerirea unui sat din nord-est
ACTUALIZARE 16:15 Armata rusă a revendicat, sâmbătă, capturarea unui sat din nord-estul Ucrainei, unde trupele Moscovei atacă de mai multe săptămâni, spre deosebire de frontul din sud, unde se apără de o contraofensivă ucraineană, scrie AFP.
„În sectorul Kupiansk, satul Novosselivske a fost eliberat datorită acţiunilor competente şi profesioniste ale unităţilor ruseşti”, a transmis Ministerul Apărării pe Telegram. Satul a fost recucerit de la forţele ruseşti de către ucraineni în decembrie 2022.
Vineri, armata ucraineană a declarat că se confruntă cu atacuri ruseşti în sectoarele Kupiansk, Liman şi Svatove, în partea de nord-est a frontului.
„Numărul de atacuri inamice a crescut. Au loc lupte violente”, a declarat pe Telegram viceministrul ucrainean al Apărării Ganna Maliar. Potrivit acesteia, obiectivul Rusiei este de a „deturna” forţele ucrainene spre aceste zone şi de a „sparge apărarea”.
„În sectorul Kupiansk, inamicul şi-a stabilit obiectivul de a recâştiga teritoriul pierdut în toamna trecută”, când o contraofensivă ucraineană fulgerătoare a forţat trupele ruseşti să se retragă dincolo de râul Oskil.
În acest sector, armata rusă a afirmat sâmbătă că a „desfăşurat acţiuni ofensive pe un front larg”, ceea ce i-a permis să-şi „îmbunătăţească” poziţiile. La sfârşitul lunii iulie, trupele ruseşti au afirmat deja că au cucerit oraşul Serguiïvka, în apropiere de Liman.
De la începutul lunii iunie, armata ucraineană a desfăşurat o vastă contraofensivă în sud şi în est, stimulată de livrările de arme occidentale. Cu toate acestea, acest asalt se confruntă cu puternice linii de apărare ruseşti şi nu a capturat până acum decât câteva sate.
Trupele ruse atacă în nord-estul Ucrainei
ACTUALIZARE 16:10 Armata rusă a revendicat sâmbătă cucerirea unui sat din provincia ucraineană Lugansk şi înaintări în provincia vecină Harkov, zone din estul şi nord-estul Ucrainei unde trupele ruse sunt în ofensivă de mai multe săptămâni, spre deosebire de frontul din sudul Ucrainei, unde se apără în faţa unei contraofensive ucrainene, relatează agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, trupele sale au preluat controlul asupra satului Novosselivske, ocupat deja de trupele ruse la începutul invaziei, dar pe care-l pierduseră în decembrie 2022 în faţa armatei ucrainene.
Aceasta din urmă confirmase vineri intensificarea atacurilor ruseşti în sectoarele de front Kupiansk, Liman et Svatove, în partea de nord-est, estimând că obiectivul acestei ofensive a armatei ruse este să forţeze mutarea unor trupe ucrainene de pe frontul de sud şi să străpungă liniile defensive ucrainene.
„În sectorul Kupiansk, inamicul s-a fixat asupra obiectivului de a recâştiga teritoriile pierdute în toamnă”, când o contraofensivă ucraineană fulger a forţat trupele ruse din regiunea Harkov să se retragă dincolo de râul Oskil.
Despre acest sector de front din Harkov Ministerul rus al Apărării a afirmat sâmbătă că acolo trupele sale „desfăşoară acţiuni ofensive pe un front larg”, ceea ce le permite să ocupe poziţii mai avantajoase.
În acest timp, pe fronturile de sud şi sud-est, armata ucraineană îşi continuă contraofensiva lansată în urmă cu două luni, dar fără rezultate notabile. Acest asalt, care se loveşte de puternicele linii defensive ruseşti, le-a permis trupelor ucrainene să elibereze până în prezent doar o mână de sate.
Kievul declară șase porturi ruseşti de la Marea Neagră „zonă de risc de război”
ACTUALIZARE 16:05 Agenţia ucraineană pentru navigaţie şi servicii hidrografice a avertizat sâmbătă că şase porturi ruseşti de la Marea Neagră se află într-o „zonă de risc de război”, după ce armata ucraineană a reuşit să lovească cu drone maritime o navă militară rusă în portul Novorossiysk şi o navă-cisternă a Rusiei în zona strâmtorii Kerci. Este vorba despre porturile Anapa, Novorossiysk, Gelendzhik, Tuapse, Soci şi Taman.
Situarea unor porturi într-o „zonă de război” are implicaţii economice şi comerciale, întrucât societăţile de asigurare pot creşte preţul asigurărilor navale pentru navele care operează în astfel de porturi sau chiar să refuze încheierea poliţelor de asigurare.
SBU: "Sunt acţiuni absolut logice şi eficiente"
ACTUALIZARE 13.55 Serviciul Secret al Ucrainei (SBU) a apreciat sâmbătă că atacurile recente cu drone asupra navelor ruseşti din Marea Neagră sunt "legitime", pe motiv că navele se aflau în "apele ucrainene", transmite EFE.
"Sunt acţiuni absolut logice şi eficiente", a transmis şeful SBU, Vasil Maliuk, pe contul său de Telegram, referindu-se la atacurile succesive cu drone în peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.
Aceste operaţiuni au loc în "apele teritoriale ale Ucrainei şi, prin urmare, sunt absolut legitime", a adăugat Maliuk, în timp ce partea rusă a condamnat aceste atacuri pe care le-a calificat drept "teroriste".
Declaraţiile lui Maliuk se produc după atacul cu drone lansat vineri de către Ucraina asupra peninsulei Crimeea şi a portului rus Novorosisk, unul dintre cele mai mari de la Marea Neagră şi un terminal important pentru exporturile de petrol şi produse petroliere.
ACTUALIZARE 12.30 Ucraina şi-a asumat responsabilitatea pentru atacul cu dronă asupra petrolierului rusesc în strâmtoarea Kerci, potrivit unei surse a serviciilor de securitate, scrie The Guardian.
„În cursul nopţii, SBU (Serviciul ucrainean de securitate) a aruncat în aer 'SIG', un petrolier mare al Federaţiei Ruse care transporta combustibil pentru trupele ruse”, a declarat sursa pentru Agenţia France-Presse.
Aceasta a precizat că operaţiunea, care a implicat o dronă navală şi explozibili, a fost efectuată împreună cu marina ucraineană în apele teritoriale ale ţării.
Sursa a descris nava vizată ca fiind „unul dintre cele mai puternice petroliere ale Federaţiei Ruse”. „Era bine încărcat cu combustibil, astfel încât „focurile de artificii” au putut fi văzute de la distanţă”, au precizat aceştia.
Lituania va închide două dintre cele şase puncte de trecere a frontierei cu Belarus din cauza prezenţei mercenarilor Wagner în această ţară
ACTUALIZARE 11.50 Lituania va închide două dintre cele şase puncte de trecere a frontierei cu Belarus, pe fondul îngrijorărilor legate de prezenţa mercenarilor Wagner în această ţară, a declarat vineri adjunctul ministrului de Interne, scrie The Guardian.
„Pregătim decizia de a închide două puncte de control”, a declarat Arnoldas Abramavicius, numind punctele de trecere Sumsko şi Tvereciaus ca fiind cele care vor fi închise.
Lituania, membră a NATO pe flancul estic al alianţei, urmează să adopte oficial decizia săptămâna viitoare. Belarusul, aliat al Moscovei, a găzduit luptătorii Wagner în urma rebeliunii lor de scurtă durată împotriva celor mai înalte cadre militare ale Rusiei.
Liderii lituanieni şi polonezi au declarat la începutul acestei săptămâni că aproximativ 4.000 de mercenari au fost deja staţionaţi în Belarus. Ambele ţări se gândesc la o decizie comună de a închide complet graniţa cu Belarus, pe fondul temerilor că luptătorii Wagner ar putea încerca să treacă deghizaţi în migranţi sau să comită alte acte de provocare.
Abramavicius a declarat că decizia privind cele două puncte de control a fost luată deoarece Lituania trebuie „să fie pregătită să închidă complet frontiera în orice moment”. Acest lucru ar putea, de asemenea, să diminueze riscurile de contrabandă şi să facă mai complicat traficul de pasageri peste graniţa cu Belarus, a adăugat el.
ACTUALIZARE 11.30 Ministerul ucrainean al Apărării a făcut publice imagini cu momentul atacului din această dimineață din strâmtoarea Kerci, asupra petrolierului rus „SIG”.
Erdogan încă mai speră ca Putin să viziteze Turcia luna aceasta
ACTUALIZARE 10.25 Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că încă mai speră ca liderul rus Vladimir Putin să viziteze Turcia luna aceasta, în timp ce Ankara depune eforturi pentru a restabili un acord care permite Ucrainei să îşi exporte cerealele prin Marea Neagră, scrie The Guardian.
„Nu există încă o dată precisă, dar ministrul meu de Externe şi şeful serviciilor de informaţii poartă discuţii”, a declarat vineri Erdogan. „Cred că această vizită va avea loc în luna august”.
El a declarat că este pe aceeaşi lungime de undă cu Rusia în ceea ce priveşte necesitatea de a exporta cereale către ţările africane mai puţin dezvoltate. „Vom transforma cerealele din Marea Neagră în făină şi le vom transporta în ţările africane sărace şi mai puţin dezvoltate”, a spus el.
Luna trecută, Erdogan a anunţat că Putin va vizita Turcia în august, în timpul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Celebra soprană rusă care îl susține pe Putin cere daune de 360.000 de dolari pentru "depresie și umilință"
ACTUALIZARE 9.10 Soprana rusă Anna Netrebko a dat în judecată Metropolitan Opera din New York, după ce a fost concediată în urma invaziei Rusiei în Ucraina, informează BBC.
Soprana în vârstă de 51 de ani susţine că Metropolitan Opera din New York i-a provocat "angoasă psihică severă şi suferinţă emoţională", inclusiv "depresie, umilinţă, stres şi anxietate, precum şi durere şi suferinţă emoţională". Netrebko, care are şi cetăţenie austriacă, şi-a exprimat sprijinul pentru preşedintele Putin. În 2014, ea a donat bani pentru un teatru din oraşul Doneţk, aflat sub controlul rebelilor, în estul Ucrainei, şi a fost fotografiată ţinând în mână un steag al rebelilor pro-ruşi.
ANALIZĂ. Va mai rezista până la urmă armata lui Putin contraofensivei ucrainene? Care sunt scenariile probabile ale bătăliei spre Crimeea
ACTUALIZARE 8.10 Situația din Ucraina favorizează în continuare Kievul, în ciuda progreselor limitate înregistrate până acum de contraofensiva ucrainenilor. Forțele ucrainene au încercat o pătrundere mecanizată limitată în apărarea rusească în sud de la începutul până la mijlocul lunii iunie, dar nu au reușit să străpungă liniile rusești.
Apoi au trecut la operațiuni mai lente și mai atent pregătite, în timp ce loveau cu artileria zonele din spatele liniilor de apărare. Ucraina a început următoarea fază, care se presupune a fi faza principală a contraofensivei sale pe 26 iulie, cu speranța că va pătrunde în liniile rusești din vestul regiunii Zaporojie.
Este mult prea devreme pentru a evalua rezultatele operațiunii în desfășurare la momentul scrierii acestui articol, dar este vital să gestionăm așteptările, spun trei reputați analiști militari într-un articol detaliat despre contraofensiva ucraineană, publicat în revista Time.
Citește continuarea AICI
Atac ucrainean în strâmtoarea Kerci. Un petrolier rus a fost lovit
Un petrolier rusesc a fost lovit de drone ucrainene în strâmtoarea Kerci, a anunţat presa rusă, citată de The Guardian.
Petrolierul a fost avariat în urma atacului, iar două remorchere se aflau la faţa locului pentru a-i acorda asistenţă, a anunţat agenţia de ştiri de stat Tass, citând Centrul de salvare maritimă. Atacul semnalat a întrerupt pentru scurt timp traficul pe podul Kerci, punct strategic care leagă Crimeea ocupată de Rusia de Rusia continentală.
Explozii au fost auzite în apropierea podului sâmbătă dimineață, au declarat oficiali ruşi, adăugând că exploziile au fost legate de atacul asupra petrolierului. Nu s-a scurs combustibil de pe navă, care avea 11 persoane la bord, a precizat Tass.
Ucraina, care rareori comentează atacurile asupra unor obiective ruseşti, nu a făcut nicio declaraţie oficială cu privire la acest incident.
The Moscow Times a identificat nava ca fiind petrolierul chimic SIG, care se află sub incidenţa sancţiunilor americane pentru că a furnizat combustibil pentru avioane forţelor ruseşti din Siria care îl susţin pe preşedintele Bashar al-Assad.
Vladimir Rogov, un oficial instalat de Rusia în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei, a declarat că mai mulţi membri ai echipajului navei au fost răniţi de cioburi de sticlă în timpul atacului.
Traficul pe podul Kerci a fost întrerupt timp de aproximativ trei ore şi a fost reluat sâmbătă dimineaţa devreme, potrivit canalului Telegram al centrului de informare pentru autostrăzi.
Podul, finalizat de Rusia în 2018, la patru ani după ce Moscova a anexat peninsula de la Ucraina, a fost supus la două atacuri majore în timpul invaziei ruseşti în Ucraina, care durează de 17 luni, cel mai recent având loc luna trecută.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
