Ucraina lansează mii de obuze în fiecare zi, iar cele mai multe provin de la NATO. După 588 de zile de război, un oficial al Alianței avertizează că aprovizionarea cu muniție occidentală ajunge la „fundul sacului”. Cu toate acestea, Casa Albă dă asigurări că SUA vor putea să continue chiar şi „câteva luni” asistenţa pentru Ucraina în cazul în care Congresul american nu votează legea bugetului. Între timp, forțele Kievului avansează în sudul țării, în regiunea Zaporojie, anunță generalul Oleksander Tarnavski. De asemenea, potrivit Moscovei, zeci de drone ucrainene au atacat trei regiuni rusești în noapte de marți spre miercuri, însă fără a exista victime, doar pagube materiale.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucraina a distrus un sistem antirachetă rusesc S-400 la Belgorod
ACTUALIZARE 14:15 Un atac cu drone al forţelor speciale ale Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a distrus noaptea trecută un sistem antiaerian rusesc S-400 Triumf, cu rază lungă de acţiune, în regiunea Belgorod din Federaţia Rusă, au declarat miercuri surse SBU pentru agenţia de presă oficială ucraineană Ukrinform, citată de EFE, potrivit Agerpres.
Conform surselor citate, sistemul antirachetă S-400 Triumf valorează în jur de 1,2 miliarde de dolari (peste 1,14 miliarde de euro la cursul de schimb actual).
Este al doilea sistem de acest tip pe care Ucraina susţine că l-a distrus în ultimele săptămâni. La 14 septembrie, Kievul anunţase că a distrus un sistem cu rachete sol-aer Triumf în Crimeea ocupată.
Într-o înregistrare video postată pe reţelele de socializare de către utilizatori ruşi, se pot auzi în jur de 20 de explozii în momentul atacului din regiunea Belgorod, la graniţa cu Ucraina.
Atacul, potrivit surselor din cadrul SBU, a provocat întreruperea curentului electric în mai multe zone rezidenţiale situate în apropierea amplasamentului sistemului antiaerian rusesc.
Ucraina lansează din ce în ce mai multe atacuri în interiorul teritoriului Rusiei, cu scopul de a distruge apărarea antiaeriană şi de a provoca daune instalaţiilor industriei militare ruse pentru a încetini producţia de rachete, pe care Moscova le utilizează în atacurile asupra teritoriului ucrainean
Flota Rusiei din Marea Neagră se retrage la Novorossiisk în faţa intensificării atacurilor ucrainene
ACTUALIZARE 12:50 Navele Flotei ruse au încetat să se mai apropie de vestul Mării Negre, în faţa atacurilor tot mai intense cu drone şi rachete din partea Ucrainei, şi s-au retras practic pe coasta rusă a Mării Negre, fără a se apropia de vârful vestic al peninsulei Crimeea ocupate, a declarat miercuri o purtătoare de cuvânt a armatei ucrainene, citată de EFE şi de postul de televiziune ucrainean Kanal 24, potrivit Agerpres.
„În prezent, navele şi ambarcaţiunile Flotei ruse din Marea Neagră nu mai navighează în direcţia apelor teritoriale ucrainene”, a declarat Natalia Gumeniuk, şefa centrului de presă al Comandamentului Operativ Sud.
Navele ruse se retrag de-a lungul teritoriului de coastă aparţinând Federaţiei Ruse şi „apar ocazional în apropierea coastei Crimeii, dar nu îndrăznesc să se apropie de capul Tarhankut”, cel mai vestic punct al acestei peninsule ucrainene ocupate din 2014 de Rusia, a precizat ea.
Flota rusă a Mării Negre îşi relochează activităţile în portul Novorossiisk
Serviciile de informaţii militare britanice au declarat luni că Flota rusă a Mării Negre îşi relochează activităţile în portul Novorossiisk, pe teritoriul Federaţiei Ruse, în nord-estul Mării Negre, din cauza riscului de atacuri asupra forţelor sale în portul Sevastopol. Acest port - situat în sud-vestul Crimeii, principala bază a Flotei ruse din Marea Neagră - a fost atacat de rachete ucrainene în septembrie, când au fost avariate un submarin şi o navă militară de suprafaţă, atac în care, potrivit Kievului, zeci de militari aflaţi la bord au fost ucişi.
Potrivit lui Gumeniuk, pentru a-şi demonstra capacitatea de a continua să blocheze transportul maritim civil la ţărmurile ucrainene, aviaţia rusă atacă Insula Şerpilor, aflată sub control ucrainean şi situată în partea de nord-vest a Mării Negre, cu bombe aeriene, care permit avioanelor care le lansează să nu se apropie de ţintă.
La începutul invaziei, navele ocupantului rus intrau chiar şi în apele teritoriale ale Ucrainei şi se apropiau de coasta regiunii Odesa, la distanţa unui tir de artilerie, a spus purtătoarea de cuvânt citată, adăugând că, după scufundarea crucişătorului Moskva, Ucraina i-a făcut pe invadatori să se îndepărteze cu 100 de mile marine, adică aproximativ 180-200 de kilometri.
În ultimele zile, Ucraina a redeschis pentru transportul maritim comercial o parte din porturile sale maritime împotriva cărora Rusia a instituit o blocadă la jumătatea lunii iulie, punând capăt aşa-numitului acord privind cerealele, prin care se angajase ca timp de un an să permită exporturile agricole ucrainene din trei porturi din Odesa.
Ucraina a creat acest nou coridor, care funcţionează sub protecţia marinei ucrainene, în mod unilateral, după ce a intensificat atacurile asupra flotei ruse în toată Marea Neagră pentru a îndepărta navele ei militare de coastele controlate de Kiev.
Rusia a ucis în medie şase civili pe zi în Ucraina în ultimele şase luni
ACTUALIZARE 11:45 Rusia a ucis în medie şase civili pe zi în Ucraina în ultimele şase luni, conform unui raport al Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a prezentat miercuri la Kiev, care consemnează un bilanţ de 10.000 de civili ucişi de la începerea ofensivei ruse pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, relatează EFE, potrivit Agerpres.
„La peste 20 de luni de la începerea invaziei ruse, civilii ucraineni continuă să plătească un preţ teribil, prin cei aproape 10.000 de morţi şi zeci de mii de răniţi. În ultimele şase luni, războiul a făcut, în medie, şase victime civile pe zi”, se afirmă în raport.
Raportul documentează „atacurile constante cu rachete asupra zonelor rezidenţiale şi a infrastructurii critice” şi bombardamentele ruseşti asupra industriei de cereale şi a infrastructurii agricole şi care „continuă să semene frică şi distrugere” pe întreg teritoriul Ucrainei.
Printre efectele războiului asupra populaţiei, investigaţia ONU subliniază consecinţele economice ale invaziei ruse pentru milioane de persoane.
Tortura generalizată cu bătăi, şocuri electrice, execuţii simulate, violenţe sexuale şi alte forme de maltratare a prizonierilor de război şi civililor ucraineni de către forţele ruse în teritoriile ocupate reprezintă o altă încălcare sistematică şi documentată a drepturilor omului.
Documentul semnalează de asemenea şantajul exercitat asupra cetăţenilor ucraineni în zonele ocupate pentru a accepta cetăţenia rusă, fără de care li se refuză adeseori accesul la serviciile de bază.
Bărbaţii ucraineni din aceste zone se confruntă cu ameninţarea de a fi trimişi pe front
Bărbaţii ucraineni din aceste zone se confruntă, de asemenea, cu ameninţarea de a fi trimişi pe front pentru a lupta de partea Rusiei împotriva forţelor armate ale ţării lor.
Un alt abuz denunţat în raport vizează transferul forţat de copii şi minori ucraineni, care în multe cazuri se aflau în grija statului ucrainean şi care suferă de dizabilităţi mintale şi intelectuale, dintr-o zonă ocupată în alta sau pe teritoriul Federaţiei Ruse.
Cât priveşte partea ucraineană, în raportul respectiv este exprimată îngrijorarea cu privire la cele aproape 8.000 de urmăriri penale împotriva unor presupuşi colaboraţionişti până în luna iulie a acestui an. Potrivit datelor citate, justiţia din Ucraina a pronunţat condamnări în "aproape toate" cazurile care au fost judecate.
Cei acuzaţi sunt adeseori persoane care au colaborat cu autorităţile ruse staţionate în teritoriile ocupate de Rusia şi eliberate ulterior de Ucraina, care au acceptat să lucreze cu ocupanţii în diferite poziţii de responsabilitate. Multe dintre aceste persoane au declarat anchetatorilor ONU că au făcut asta sub ameninţare.
În plus, raportul critică „severitatea” cu care sunt urmărite penal şi uneori condamnate infracţiuni non-violente, cum ar fi justificarea invaziei ruse pe reţelele de socializare, şi solicită mai multă claritate în legislaţie pentru a evita deciziile arbitrare în această privinţă. Media ucrainene au relatat anterior cazuri de femei pensionare condamnate la ani grei de închisoare pentru like-uri la astfel de conţinuturi ruseşti în reţeaua de socializare Odnoklassniki, care au fost interpretate drept „glorificarea invaziei ruse în Ucraina”, după cum a relatat în 29 septembrie serviciul ucrainean al BBC.
Rusia anunţă că a respins o tentativă de debarcare a Kievului la Capul Tahankut, în nord-vestul Peninsulei Crimeea
ACTUALIZARE 11:25 Rusia anunță că a respins o tentativă de debarcare a Kievului în Peninsula Crimeea - militari ucraineni care se îndreptau către nord-vestul peninsulei anexate în 2014 la bordul unui „vapor militar rapid şi a trei jet-ski-uri (scutere acvatice)”, anunţă miercuri Ministerul rus al Apărării, relatează AFP, potrivit News.ro.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„În partea de nord-est a Mării Negre, acţiunile unui aparat al forţelor aerospaţiale ruse au pus capăt unei tentative de pătrundere pe teritoriul Crimeei a unui grup de debarcare al Forţelor armate ale Ucrainei”, anunţă ministerul rus.
Aceşti militari se îndreptau către capul Tahankut, în nord-vestul peninsulei, la bordul unui „vapor militar rapid şi a trei jet-ski-uri”.
Moscova a anunţat în mai multe rânduri că a distrus vedete militare ucrainene la Marea Neagră, care navigau către Crimeea.
Pe 10 septembrie,, trei nave la bordul cărora se aflau militari ucraineni au fost distruse în partea de vest a Mării Negre de către aviaţia Flotei ruse, potrivit apărării ruse.
În august, Ucraina s-a felicitat de faptul că a efectuat o rară operaţiune de comando în peninsulă şi cu privire la faptul că a ridicat steagul ucrainean, după care s-a retras „fără pierderi”.
Moscova susține că a doborât 31 de drone lansate de Ucraina deasupra teritoriului rusesc
Zeci de drone ucrainene au atacat trei regiuni rusești în cursul nopții, potrivit Ministerului rus al Apărării, care a afirmat că a doborât 31 de aeronave fără pilot în ceea ce a descris drept un „atac terorist”, transmite The Guardian.
Ministerul a scris pe Telegram: „În noaptea de 4 octombrie, cererile regimului de la Kiev au fost reprimate și au fost efectuate atacuri teroriste asupra unor obiecte de pe teritoriul Federației Ruse. 31 de avioane ucrainene fără pilot de tip avion au fost interceptate și distruse de unitățile de apărare aeriană aflate în serviciu deasupra teritoriului regiunilor Belgorod, Briansk și Kursk”.
The Guardian nu a verificat în mod independent aceste afirmații.
De asemenea, agenția rusă de stat Tass a anunțat că mai multe clădiri din Belgorod au fost avariate.
„O clădire administrativă din Belgorod, o casă din satul Shishino, districtul Belgorod, și trei mașini au fost avariate”, potrivit guvernatorului regional din Belgorod, Viaceslav Gladkov.
Trupele Kievului avansează în sudul țării
Forțele ucrainene avansează în sud, iar Rusia suferă pierderi de personal și de echipamente, a declarat marți un general ucrainean, potrivit Sky News.
Generalul Oleksander Tarnavski a afirmat, într-o postare pe Telegram, că trupele ucrainene au avansat în direcția Tavria, în regiunea Zaporojie – dar nu a furnizat alte detalii.
El a afirmat că soldații ucraineni au efectuat 1.198 de „misiuni” în ultimele 24 de ore, iar forțele ruse au pierdut 261 de oameni, în timp ce alți zece au fost luați prizonieri.
De asemenea, atacurile ucrainene au scos din joc un tanc rusesc, sisteme de artilerie și alte echipamente, a susținut Tarnavski.
Sky News menționează că nu poate verifica în mod independent aceste informații.
Rusia testează sirenele de avertizare în caz de urgență
Rusia va efectua miercuri un test la nivel național al sistemelor de avertizare publică de urgență, declanșând sirenele și întrerupând emisiunile de televiziune pentru a înștiința populația de un pericol iminent, transmite Reuters.
Testul, efectuat pentru prima dată în 2020, face parte dintr-o nouă inițiativă care impune autorităților să efectueze teste de două ori pe an, începând cu 1 septembrie.
Acesta intervine însă pe fondul războiului din Ucraina, care a declanșat cea mai profundă criză în relațiile Rusiei cu Occidentul de la Criza rachetelor cubaneze din 1962.
La ora 10:43 a.m., ora Moscovei (07:43 GMT), sirenele vor suna și anunțuri „Atenție toată lumea!" vor alerta populația, imitând ceea ce s-ar întâmpla în cazul unui adevărat dezastru sau catastrofă.
„Când auziți sunetul unei sirene, trebuie să vă păstrați calmul și să nu intrați în panică, să deschideți televizorul, orice canal accesibil publicului sau radioul, și să ascultați mesajul de informare", a precizat Ministerul rus pentru Situații de Urgență într-un comunicat.
„Sistemul de avertizare este conceput pentru a transmite în timp util un semnal către populație în cazul unei amenințări sau al unei urgențe de natură naturală sau provocată de om."
Zelenski: Harkovul nu doar că rezistă, ci ajută la menţinerea întregului nostru Est puternic
Preşedintele Volodimir Zelenski s-a adresat marţi seara compatrioţilor din apropierea frontului, aflându-se în regiunea Harkov, unde a vizitat trupele şi a stabilit cu liderii militari ce este făcut în următoarea perioadă pentru ca regiunea - considerată vitală pentru frontul de est - să reziste atacurilor ruse intensificate pe măsură ce se apropie iarna.
„Astăzi mă aflu în regiunea Harkov, direcţiile Kupiansk şi Lîman, apoi oraşul Harkov. (...) Ca întotdeauna, am vorbit cu combatanţii despre nevoile specifice ale unităţilor. Am vorbit despre arme şi provizii, precum şi despre dotarea brigăzilor. Sunt lucruri care trebuie făcute, în special, pentru a ne asigura că brigăzile noastre au mai multă motivaţie, mai multe capacităţi de luptă”, a arătat Zelenski în alocuţiunea video care părea înregistrată într-un subsol sau buncăr.
Liderul ucrainean a spus că a avut, de asemenea, întâlniri separate şi lungi cu toţi cei responsabili de apărare şi de situaţia socio-economică din Harkov şi din regiune. „Sunt multe chestiuni importante pentru regiune. Mai ales înainte de iarnă şi mai ales având în vedere teroarea rusă constantă împotriva Harkovului, împotriva regiunii şi încercările ocupantului de a intensifica atacurile asupra poziţiilor noastre”, a spus Zelenski, potrivit News.ro.
El a menţionat că generalul Sîrski a prezentat un raport pe tema apărării regiunii Harkov, la fel şi şefii regionali din serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) şi din poliţia naţională.
Zelenski a spus că a discutat de asemenea cu oficialii relevanţi - şeful regiunii, şeful oraşului, ministrul energiei, şeful Ukrenergo, şeful Naftogaz şi alţii - despre protecţia împotriva bombardamentelor ruseşti, despre aprovizionarea cu energie a oraşelor şi satelor din regiunea Harkov, precum şi despre protecţia instalaţiilor energetice, restaurarea caselor, sfera socială şi operaţiunile de deminare.
„Este extrem de important faptul că Harkovul nu rezistă doar împotriva tuturor greutăţilor, ci ajută la menţinerea forţei întregului nostru Est. Este un oraş mândru şi strălucitor, care va fi întotdeauna un oraş puternic pentru Ucraina şi pentru întreaga Europă”, a subliniat Zelenski.
La întâlnirile avute au fost date instrucţiuni privind pregătirea pentru sezonul de încălzire, reconstrucţia şi protecţia fizică a instalaţiilor energetice împotriva loviturilor ruseşti. Unele lucruri trebuie să fie accelerate semnificativ, a punctat Zelenski, precizând că aşteaptă miercuri un raport detaliat pe tema proiectelor de redresare din partea oficialilor guvernamentali. Instrucţiuni separate au fost date armatei.
„În următoarele săptămâni, vom lucra foarte activ cu partenerii noştri pentru a ne asigura că soldaţii noştri au mai multe arme şi muniţii, inclusiv sisteme de apărare aeriană”, a promis preşedintele Ucrainei.
Aliaţii occidentali ai Ucrainei spun că au rămas fără muniţie
Puterile militare occidentale rămân fără muniţia pe care să o ofere Ucrainei pentru a se apăra de invazia pe scară largă a Rusiei, au avertizat marţi Marea Britanie şi NATO, în timp ce Casa Albă a transmis că ajutorul american poate dura câteva luni fără a fi nevoie de aprobarea finanţării din partea Congresului, relatează BBC şi Le Monde, preluate de News.ro.
Ucraina lansează mii de obuze în fiecare zi, iar cele mai multe provin de la NATO.
Amiralul Rob Bauer, cel mai înalt oficial militar al NATO, a declarat la Forumul de Securitate de la Varşovia că "se vede de-acum fundul sacului". El a spus că guvernele şi producătorii din domeniul apărării trebuie "să-şi accelereze producţia într-un ritm mult mai alert".
Amiralul, care prezidează Comitetul militar al NATO, a declarat că zeci de ani de subinvestiţii au însemnat că ţările NATO au început să furnizeze arme Ucrainei având propriile depozite de muniţii deja pe jumătate goale sau chiar mai rău decât atât.
"Avem nevoie de volume mari. Calculul de tipul atunci când e nevoie, atât cât să fie suficient pe care l-am construit împreună în 30 de ani în economiile noastre liberale este bun pentru o mulţime de lucruri - dar nu şi pentru forţele armate, atunci când există un război în desfăşurare", a arătat amiralul.
Ministrul de stat pentru forţele armate din Marea Britanie, James Heappey, a declarat în cadrul aceluiaşi forum că stocurile militare occidentale "par cam subţiri" şi i-a îndemnat pe aliaţii din NATO să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, aşa cum s-au angajat să facă. "Dacă nu este acum momentul - când există un război în Europa - să cheltuim 2% pentru apărare, atunci când este?", a întrebat el retoric. De asemenea, oficialul a declarat că modelul cheltuielilor militare după principiul "la timpul potrivit" "cu siguranţă nu funcţionează atunci când trebuie să fii pregătit pentru lupta de mâine".
"Trebuie să menţinem Ucraina în luptă în această seară şi mâine şi poimâine şi răspoimâine. Şi dacă ne oprim, asta nu înseamnă că Putin se opreşte automat", a avertizat Heappey. Iar asta înseamnă, a adăugat el, "să continuăm să dăm, zi de zi, şi să ne refacem propriile stocuri".
Elefantul din cameră
"Elefantul din cameră este că încă nu toată lumea din alianţă cheltuieşt 2% din PIB pentru apărare. Acesta trebuie să fie nivelul minim al cheltuielilor noastre pentru apărare, nu plafonul", a cerut el.
"Când vine vorba de alianţă, SUA se uită din ce în ce mai mult la est şi la vest şi cred că, în mod justificat, colegii noştri din Congres trebuie să vadă că puterile europene îşi cheltuiesc în mod echitabil cei 2% pentru a asigura resursele NATO", a mai spus oficialul britanic.
Luni, miniştrii de externe ai UE au organizat la Kiev prima lor reuniune în afara blocului comunitar, promiţând continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Ministrul suedez al apărării, Pol Jonson, a declarat că este vital pentru Europa să îşi pregătească baza industrială de apărare pentru a sprijini Ucraina pe termen lung. "Pentru că acum săpăm destul de adânc în buzunarele noastre, în stocurile noastre", a arătat el. "Şi pe termen lung, cred că este crucial ca ucrainenii să poată procura materiale de apărare de la baza industrială din Europa. Am învăţat câteva lecţii dure aici despre scară şi volum, nu în ultimul rând când vine vorba de muniţia de artilerie", a punctat ministrul suedez.
Oficialul britanic a afirmat că, de la începutul invaziei din februarie 2022, Marea Britanie a oferit peste 300.000 de cartuşe de artilerie şi s-a angajat să ofere "alte zeci de mii" până la sfârşitul anului.
Departamentul de stat al SUA spune că, în aceeaşi perioadă, America a dat Ucrainei peste două milioane de cartuşe de artilerie de 155 mm standard NATO.
Atât de mare este dependenţa Kievului de muniţia americană încât există îngrijorări reale în rândul aliaţilor din NATO cu privire la posibilitatea ca Donald Trump să fie reales preşedinte anul viitor. Aceştia se tem că sprijinul militar american pentru Ucraina ar putea scădea dacă Trump ar căuta un fel de înţelegere politică cu Moscova.
Dificultatea este că, în ciuda încercărilor de a accelera producţia, Ucraina foloseşte muniţia mai repede decât o pot înlocui puterile occidentale.
Ţările NATO şi UE au convenit diverse planuri pentru a face schimb de expertiză, pentru a conveni contracte comune cu producătorii din domeniul apărării, pentru a subvenţiona producţia cât de mult pot, dar se pare că încă se luptă să facă faţă nevoilor. Analiştii spun că, în schimb, Rusia pare mult mai capabilă să îşi pregătească economia de război pentru a-şi reface propriile stocuri.
Ajutorul american va dura "câteva luni" fără o nouă finanţare din partea Congresului
Statele Unite îşi vor putea continua asistenţa acordată Ucrainei pentru "încă câteva luni" dacă Congresul nu va vota o nouă finanţare, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe.
John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, a declarat că durata exactă va depinde de nevoile armatei ucrainene şi de ceea ce se va întâmpla "pe câmpul de luptă", odată cu apropierea iernii.
Congresul american, alcătuit în prezent din Senatul cu majoritate democrată şi Camera Reprezentanţilor cu majoritate republicană, are la dispoziţie aproximativ o lună şi jumătate pentru a adopta un buget anual, care ar trebui să includă un nou pachet pentru finanţarea sprijinului militar şi umanitar pentru Ucraina.
Guvernul federal american ar fi trebuit să aibă un nou buget de la 1 octombrie, dar tensiunile foarte puternice din cadrul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor au făcut imposibil orice vot. Situaţia a fost complicată şi mai mult de demiterea liderului conservator al Camerei, Kevin McCarthy.
"Ne-am angajat cu toţii să susţinem Ucraina atât timp cât va fi necesar", promite Jens Stoltenberg
"În timp ce Rusia îşi continuă războiul brutal, suntem cu toţii angajaţi să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar", a promis secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o postare pe X (fostul Twitter). El a mai spus că întâlnirea organizată marţi de Joe Biden cu aliaţii, pentru a coordona continuarea ajutorului acordat Kievului, a fost "un bun schimb de opinii cu liderii NATO".
Joe Biden a organizat marţi o teleconferinţă cu mai mulţi lideri ai ţărilor aliate Statelor Unite pentru a "coordona continuarea asistenţei acordate Ucrainei", a anunţat Casa Albă într-un scurt comunicat. Potrivit aceleiaşi surse, preşedintele american a discutat cu premierul canadian, Justin Trudeau, cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cu cancelarul german, Olaf Scholz, cu premierul italian, Giorgia Meloni, cu premierul japonez Fumio Kishida, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar şi cu preşedintele polonez Andrzej Duda, preşedintele român Klaus Iohannis, premierul britanic Rishi Sunak şi ministrul francez de externe Catherine Colonna.
Editor : I.C
