Ucrainenii au atacat cu drone rețeaua electrică din regiunea rusă Kursk, au anunțat vineri autoritățile ruse. Atacurile ucrainene au provocat întreruperea curentrului electric în cinci localități. De asemenea, un spital din regiune a rămas fără curent, conform CNN. De asemenea, Rusia a folosit până acum în Ucraina 26 de modele de mine - 13 antipersonal și 13 antitanc - iar numărul total de astfel de mine aflate în prezent în Ucraina este, în acest moment, imposibil de aflat cu exactitate, chiar dacă experții apreciază că acesta este „uriaș”.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Elveția alocă peste o sută de milioane de euro pentru operațiuni de deminare în Ucraina
ACTUALIZARE 21:10 Elveţia a anunţat vineri că va pune la dispoziţie 100 de milioane de franci, echivalentul a 103 milioane de euro, pentru deminare în Ucrainei în perioada 2024-2027, relatează France Presse, potrivit Agerpres.
Acest pachet va permite furnizarea de echipamente şi antrenarea de echipe de deminare ucrainene în scopuri umanitare, a precizat guvernul federal într-un comunicat.
Din cauza statutului său de neutralitate, Elveţia nu poate să ajute la operaţiuni de deminare în scopuri militare. „Ucraina este considerată astăzi una dintre ţările unde există cele mai multe mine şi dispozitive explozive din lume”, a declarat Viola Amherd, ministrul Apărării din Elveţia, într-un briefing în care s-a anunţat planul de finanţare.
Utilizarea minelor - antipersonal sau antitanc - este foarte răspândită după ce Rusia a ocupat o parte a teritoriului ucrainean în 2014 şi s-a intensificat de la invazia lansată de Moscova la 24 februarie 2022. „Decontaminarea este o urgenţă absolută pentru Ucraina şi una dintre premisele pentru reconstrucţia ţării”, a subliniat Consiliul Federal.
„O treime din teritoriu este contaminată de mine şi alte dispozitive explozive”, adică 174.000 km2, se precizează într-un comunicat, adăugând că aceasta reprezintă o suprafaţă mai mare decât Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.
Agricultorii sunt în special afectaţi şi adesea victime ale minelor antipersonal când muncesc pe câmp.
Deminarea imenselor câmpuri de cereale şi de alte culturi este un imperativ vital pentru Kiev, datorită importanţei exportului de produse agricole pentru economia ţării, notează AFP.
Civilii, în special copiii, sunt de asemenea victime ale minelor antipersonal, dispozitivelor explozive sau muniţiilor trase dar neexplodate.
Elveţia dispune de o expertiză avansată în lupta antimine, iar Centrul Internaţional de Deminare Umanitară (GICHD) are sediul la Geneva. Acesta oferă Ucrainei de zece ani instrucţie, sprijin strategic şi consultanţă tehnică pentru a consolida capacităţile instituţiilor guvernamentale din acest domeniu.
Fundaţia Elveţiană de Deminare (FSD) este activă în Ucraina, în Donbasul aflat în război, din 2014. Elveţia are, de asemenea, producători de maşini de deminare.
Viola Amherd a subliniat că, deşi comandamentul Demunex al armatei elveţiene trebuie să joace un rol important în aceste operaţiuni de deminare, nu este planificat să se trimită militari elveţieni la faţa locului.
Ignazio Cassis, ministrul afacerilor externe, a declarat că Elveţia are deja o bună cunoaştere a terenului, deoarece Direcţia de Dezvoltare şi Cooperare care depinde de ministerul său este activă în ţară.
Consiliul Federal a deblocat deja un pachet de peste 15 milioane de franci pentru aceste acţiuni de deminare în 2022 şi 2023.
Stoltenberg cere accelerarea producției de arme pentru Ucraina
ACTUALIZARE 19:15 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat vineri companiile de armament din ţările Alianţei să-şi accelereze producţia pentru a continua să satisfacă nevoile Ucrainei, într-un mesaj transmis prin teleconferinţă la primul Forum internaţional al industriei de apărare, desfăşurat la Kiev, relatează EFE, potrivit Agerpres.
„Numai cu curajul nu opreşti dronele. Numai cu eroismul nu interceptezi rachetele. Ucraina are nevoie de capacităţi. De înaltă calitate. În mari cantităţi. Şi rapid”, a declarat Stoltenberg adresându-se participanţilor la acest forum la care s-au înscris peste 160 de companii din 26 de ţări şi cu care Kievul speră să impulsioneze producţia împreună cu partenerii săi.
Politicianul norvegian a admis că multe ţări NATO şi-au văzut reduse arsenalele după ce au trimis arme Ucrainei de la începutul invaziei militare ruse. "Acum trebuie să intensificăm producţia. Atât pentru a satisface nevoile Ucrainei, cât şi pentru a ne asigura capacitatea de descurajare şi apărarea", a spus el.
Stoltenberg a lăudat industria de apărare ucraineană pentru capacitatea sa de a inova, de a reloca producţia în zone mai puţin expuse atacurilor ruseşti şi de a se adapta la standardele NATO în plin război.
„De la drone la deminare, Ucraina a inovat cu viteza luminii. Cu toţii avem multe de învăţat de la Ucraina”, a spus el.
Stoltenberg a evidenţiat experienţa ţărilor NATO în materie de achiziţii comune de armament şi cooperarea lor cu Uniunea Europeană în acest sens.
Secretarul general al Alianţei s-a angajat, de asemenea, să ajute Ucraina să îşi modernizeze industria de apărare şi să îşi facă procesul de achiziţii militare mai eficient şi mai transparent.
Şapte ţări UE au comandat muniţie în cadrul unui program istoric de achiziţii publice al Uniunii Europene pentru a face rost de obuze de artilerie de care Ucraina are nevoie urgentă şi pentru a reface stocurile occidentale epuizate, potrivit agenţiei responsabile din cadrul UE, notează Reuters.
Comenzile - plasate în cadrul unor contracte negociate de Agenţia Europeană de Apărare (EDA) - vizează proiectile de artilerie de 155 mm, una dintre muniţiile cele mai utilizate în războiul de uzură intensă între trupele ucrainene şi forţele ruse invadatoare.
Schema a fost creată ca parte a unui plan în valoare de cel puţin două miliarde de euro, lansat în martie cu scopul de a trimite un milion de proiectile de artilerie şi rachete în Ucraina în decurs de un an.
Putin spune că miile de condamnați ruși care au murit pe frontul din Ucraina „și-au răscumpărat” datoria față de societate
ACTUALIZARE 19:00 Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, vineri, că miile de condamnaţi recrutaţi în închisori ruseşti care au murit pe front în Ucraina şi-au „răscumpărat” datoria faţă de societate, relatează AFP, potrivit News.ro.
„Ei au murit. Suntem toţi fiinţe omeneşti. Fiecare poate face greşeli, iar ei au făcut. Şi-au dat viaţa pentru patria lor şi s-au răscumpărat la maximum”, a declarat Vladimir Putin în timp ce primea la Kremlin militari ruşi care s-au distins, potrivit Moscovei, în lupte în Ucraina.
„Vom face tot ceea ce putem pentru a le ajuta rudele”, a anunţat el.
Putin a ţinut „să onoreze printr-un moment de reculegere memoria” unor foşti deţinuţi care au murit în luptă în apropiere de Urojaine, pe frontul de sud, ale căror funeralii au loc vineri. Liderul de Kremlin a apreciat că militarii ruşi din acest sector, care au respins, potrivit Ministerului Apărării, un atac ucrainean, sunt „un exemplu emblematic de curaj şi eroism”.
Zeci de mii de deţinuţi au fost recrutaţi din închisori ruseşti să lupte pe front, în schimbul promisiunii unei eliberări, după invadarea Ucrainei, în februarie 2022, atât de către gruparea paramilitară rusă Wagner, cât şi de către armata rusă.
Deţinuţi au luptat la Bahmut, în iarnă, în cea mai lungă şi sângeroasă bătălie din acest război.
Reinserţia lor în societate a condus, în unele cazuri, la comiterea unor noi infracţiuni, scrie presa rusă.
Cultul sacrificiului este întreţinut de către autorităţile ruse de pe vremea URSS, prin intermediul comemorării permanente a victoriei sovietice în al Doilea Război Mondial.
Un nou val de recrutare începe în Rusia la 1 octombrie. Armata, către recruți: nu veți fi trimiși în Ucraina
ACTUALIZARE 16:18 Un alt val de recrutare în Rusia începe la 1 octombrie, dar armata i-a liniştit pe viitorii soldaţi că nu vor fi trimişi spre războiul din Ucraina, relatează vineri DPA, preluată de Agerpres.
Noii recruţii vor fi chemaţi pentru serviciul militar de bază de 12 luni, dar acesta nu va fi efectuat în zona de război, a declarat contraamiralul Vladimir Ţimlianski, responsabil pentru recrutare la Statul Major General.
Sunt destui voluntari care fac serviciul militar şi „efectuează sarcinile corespunzătoare” în Ucraina, a precizat el.
În Rusia sunt două valuri de recrutare pe an. Conform Statului Major, bărbaţii ar trebui să se întoarcă acasă după serviciul militar. Cu toate acestea, ei se pot angaja de asemenea pentru operaţiuni de luptă în Ucraina cu contract.
Ţimlianski nu a oferit cifre concrete despre numărul de noi recruţi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în timpul recrutării de toamnă. De obicei, ei sunt aproximativ 120.000. În primăvară, au fost chemaţi 147.000 de bărbaţi, a spus el.
Potrivit cifrelor oficiale ruse, aproximativ 300.000 de voluntari s-au înscris pentru serviciul militar în ultimele luni. În plus, 300.000 rezervişti au fost convocaţi în timpul unei mobilizări parţiale anul trecut.
Rușii vorbesc despre un „atac în masă” al dronelor ucrainene care au țintit rețelele electrice din Kursk
Conform guvernatorului rus al regiunii, care se învecinează cu Ucraina, a fost vorba despre un „atac în masă” al dronelor ucrainene.
O dronă a lansat încărcături explozive asupra unei stații electrice din districtul Belovski, ceea ce a provocat un incendiu la un transformator.
Ministerul rus al apărării a anunțat că sistemele antiaeriene au doborât 10 drone ucrainene deasupra regiunii Kursk și Kaluga (la sud-vest de Moscova).
Minele din Ucraina acoperă o suprafață care poate acoperi întreaga Austrie. De două ori
Conform celor mai recente estimări, aproximativ 30% din suprafața Ucrainei - un teritoriu de două ori cât Austria - este acoperit în prezent de mine antipersonal ori antitanc de toate tipurile. Numărul acestora e imposibil de determinat, mai ales că suprafețele deminate pot fi extrem de ușor minate din nou, se arată într-un material publicat de Kyiv Independent.
Astfel, la începutul invaziei declanșate pe 24 februarie 2022, Rusia dispunea de un număr de 26 de milioane de mine - cel mai mare din lume.
Astfel, un singur vehicul specializat al armatei ruse e capabil să lanseze 15.600 de mine „fluture” într-o singură salvă.
De la începutul războiului, autorităţile ucrainene au deminat 1.000 de kilometri pătraţi de pe teritoriul ucrainean, ceea ce a necesitat dezactivarea a aproximativ 520.000 de obiecte explozive.
Un „număr mic” de piloții ucraineni au început în Texas cursurile de engleză necesare pentru trecerea la F-16
Primii piloți ucraineni au început cursurile de limbă engleză care fac parte din antrenamentul pentru trecerea la avioane F-16, a declarat pentru CNN un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale SUA. Este vorba despre „un număr mic” de piloți care urmează în prezent cursuri de engleză la Centrul de Limbă Engleză al Apărării din cadrul bazei aeriene Lackland, Texas.
„Testarea va determina natura viitoarelor cursuri și dacă piloții sunt capabili să înceapă pregătirea pe F-16”, a precizat purtătorul de cuvânt al aviației militare americane.
Această pregătire va dura câteva săptămâni, înainte ca piloții ucraineni să fie triiși la baza aeriană a Gărzii Naționale a SUA de la Morris, Arizona, unde să înceapă antrenamentul propriu-zis pe avioanele F-16.
Deprinderea cunoștințelor în limba engleză e esențială pentru piloții ucraineni, în condițiile în care manualele, instrumentele de bord și comenzile acestor avioane sunt în limba engleză.
În luna august 2023, doar 8 piloți ucraineni, vorbitori de limba engleză, erau pregătiți pentru începerea antrenamentului pe avioanele F-16. Alți 20 de piloți au fost trimiși la cursuri intensive de engleză.
Testele de limba engleză nu se adresează exclusiv piloților ucraineni, ci și personalului de la sol care va asigura mentenanța aparatelor F-16, și care estimat undeva la 200 de persoane.
Editor : M.L.
