Procurorii care investighează cazuri de crime de război din Ucraina analizează acuzaţiile de deportare forţată a copiilor în Rusia și încearcă să argmenteze o acuzaţie de genocid, a declarat procurorul general ucrainean, Irina Venediktova, scrie Reuters.
Dreptul internațional califică deportarea forțată în masă a persoanelor în timpul unui conflict drept crimă de război. "Transferul cu forța a copiilor" în special se califică drept genocid, cea mai gravă dintre crimele de război, în conformitate cu Convenția din 1948 privind genocidul, care a stabilit că este ilegală intenția de a distruge – în totalitate sau în parte – un grup național, etnic, rasial sau religios.
Procurorul general ucrainean Irina Venediktova, care coordonează mai multe anchete privind crimele de război în Ucraina, a declarat că există "peste 20 de cazuri de transfer forţat de oameni" în Rusia din diferite regiuni din Ucraina de la începutul invaziei pe 24 februarie.
"Încă din primele zile ale războiului, am început acest caz referitor la genocid", a declarat Venediktova pentru Reuters.
Ea a spus că, pe fondul haosului şi distrugerilor provocate de atacul Moscovei, anchetatorii încercă să asigure dovezile necesare pentru conformarea cazurilor de deportare cu definiţia legală a genocidului.
"De aceea, acest transfer forţat al copiilor este foarte important pentru noi", a subliniat ea.
Venediktova nu a dat un număr al victimelor duse forțat, dar, avocatul ucrainean pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, a declarat la mijlocul lunii mai că în Rusia au fost duși peste 210.000 de copii în timpul conflictului.
Kremlinul nu a comentat aceste cifre. Agenția de presă rusă TASS a transmis, citând un oficial al forțelor de ordine, că "peste 1,55 milioane de oameni care au sosit din Ucraina și Donbas au trecut granița cu Rusia. Printre ei, peste 254.000 de copii".
Convenția privind genocidul enumeră acțiunile care sunt considerate infracțiuni intenționate de genocid: uciderea membrilor unui grup, cauzarea de vătămări corporale sau psihice grave, impunerea unor condiții de viață menite să distrugă grupul și transferarea forțată a copiilor.
Procurorul general ucrainean a mai precizat că investigaţiile pentru construirea unui caz de genocid – care acoperă deportarea forţată a copiilor şi alte acte – vizează zone din nordul Ucrainei până la Nikoalev şi Herson, în sudul ţării. Cu toate acestea, adunarea dovezilor este complicată de război, a menţionat ea.
"Până în prezent, nu avem acces la teritoriu. Nu avem acces la oameni pe care să îi putem chestiona, pe care îi putem intervieva. Aşteptăm până când acest teritoriu va fi eliberat", a afirmat oficialul ucrainean.
În afară de genocid, alte presupuse crime de război sunt examinate în regiunile Kiev, Harkov, Liov, Sumî şi Jîtomîr, a anunţat Procuratura Generală. Oficialii din Ucraina au declarat că investighează atacurile deliberate care au vizat civilii şi infrastructura civilă, violurile, tortura şi crimele extrajudiciare comise de către forţele ruse.
Venediktova a spus că Ucraina a identificat peste 600 de suspecţi de crime de război ruşi şi a început deja urmăriri penale împotriva a aproximativ 80 dintre aceştia, dintre care un număr redus sunt deţinuţi ca prizonieri de război. Ea nu a specificat dacă vreunul dintre ei a fost vizat pentru deportări forţate.
Rusia a negat ferm că forțele sale au comis crime de război în Ucraina și a acuzat, la rândul său, trupele ucrainene de atrocități, inclusiv de maltratarea prizonierilor de război. Kievul a spus că acuzațiile de abuz vor fi investigate.
În fața instanțelor internaționale, până acum au fost dovedite fapte de genocid doar pentru trei conflicte - Bosnia, Rwanda și Cambodgia
Cu toate acestea, unii juriști au spus că există tot mai multe dovezi pentru a susține un caz de genocid în Ucraina împotriva rușilor, inclusiv atrocitățile care poate susține intenția de genocid.
Un raport emis în această săptămână de Institutul pentru Strategie și Politică din Washington și Centrul Raoul Wallenberg pentru Drepturile Omului din Montreal, care a citat mai mult de 30 de juriști, arată că transferul forțat pe scară largă a copiilor în Rusia sau în zonele controlate de ruși ar putea susține un caz de genocid.
"Ar trebui să se concentreze absolut pe transferul forțat al copiilor. Este cea mai puternică dovadă în această situație specială", a declarat pentru Reuters Melanie O'Brien, profesor asociat la Universitatea din Australia de Vest și președinte al asociației internaționale privind cercetarea faptelor de genocid.
Un purtător de cuvânt al UNICEF a declarat că nu a avut acces în zona din apropierea graniței cu Rusia și nu a putut verifica niciun raport de deportare forțată a copiilor din Ucraina.
Venediktova a spus că ancheta de genocid a Ucrainei se va baza pe ajutorul experților internaționali în crime de război care vor fi recrutați pentru a forma echipe judiciare mobile care să adune probe. Ea a subliniat că cei care se vor face vinovați de aceste fapte ar trebui să fie judecați la Curtea Penală Internațională (CPI).
Oficialii ucraineni au comunicat că instanțele vor lucra la capacitate maximă pentru a analiza sute de posibile cazuri de crime de război.
Venediktova a vorbit cu procurorul șef al CPI Karim Khan. "Suntem conștienți de acuzațiile și rapoartele de deportări, inclusiv de copii și ne vom asigura, pe cât posibil, să adunăm dovezi care pot fi evaluate sau judecate în timp util", a declarat Khan pentru Reuters luna trecută.
Editor : G.M.
