Kelly Catlin și Ellie Soutter nu s-au întâlnit niciodată, dar aveau multe în comun. Ambele erau sportive premiate, ambele erau incredibil de inteligente. Și amândouă s-au sinucis după ce au suferit lovituri la cap, relatează CNN.
Femeile pot fi mai susceptibile la comoție cerebrală și, de asemenea, au simptome mai grave pe durată mai lungă decât bărbații, dacă se lovesc la cap, conform unei analize a 25 de studii despre lovituri la cap legate de sport, publicată în Orthopaedic Journal of Sports Medicine.
Cu toate acestea, femeile rămân subreprezentate în cercetarea științei sportului și exercițiului fizic, de aceea în multe cazuri a nu primesc tratamentul sau îngrijirea de care au nevoie în urma unei răni la cap.
„Nu avem suficiente informații despre ceea ce se întâmplă în creierul femeilor. Nu știm dacă femeile sunt biologic mai susceptibile la astfel de răni”, a spus Dr. Ann McKee, directorul Centrului de encefalopatie cronică traumatică (CTE) al Universității din Boston, adăugând că unele cercetări sugerează că dimensiunea și musculatura gâtului femeilor ar putea juca un rol în acest lucru.
Kelly Catlin a fost campioană națională de ciclism rutier și campioană națională la viteză, înainte de a trece la ciclismul de pistă, a declarat tatăl ei, Mark, pentru CNN. După ce a câștigat o cursă internațională la 17 ani, a fost invitată într-un cantonament olimpic, unde, impresionați de rezultatele ei, antrenorii i-au oferit imediat un post în echipa de pistă.
Mark spune că fiica lui era „intensă” și „ambițioasă”, atribute pe care le-a canalizat în viața ei sportivă.
Da viața ei s-a schimbat irevocabil în ianuarie 2019, în urma unui accident soldat cu o lovitură la cap. Atunci, Catlin s-a întors pe bicicletă și a terminat cursa. Nu era prima ei accidentare, a mai avut 4 sau 5 accidente mai serioase înainte de aceasta, iar după ultima nu a avut niciun simptom la momentul respectiv.
Dar la scurt timp, la o cursă de pistă de la Cupa Mondială de la Berlin, Catlin a fost cuprinsă de o durere de cap bruscă și puternică.
„Nu a putut concura. Kelly era stoică. Iar dacă se tăvălea pe pământ ținându-se cu mâinile de cap, înseamnă că era grav,” a spus Mark.
La o inspecție mai atentă, casca lui Kelly din LA avea urme de lovituri. Tatăl ei a spus pentru CNN că acest lucru, împreună cu simptomele ei, a făcut ca familia ei să creadă că a suferit o comoție, diagnostic confirmat ulterior la Centrul de sănătate din Stanford.
Starea lui Catlin nu s-au îmbunătățit și le-a spus părinților că nu se putea concentra și că avea probleme cu temele școlare.
A încercat să se antreneze, dar „a trebuit să se oprească pentru că o durea tare capul și de la mersul pe jos”. Ritmul ei cardiac se accelera, de asemenea, chiar și de la cel mai mic efort, a spus tatăl el.
Tânăra a început să fie deprimată.
„Practic, credea că viața ei s-a terminat. Nu a mai putut să facă sport, și-a dezamăgit colegii de echipă și nu mai performa la școală. Cred că, în cele din urmă, și-a luat viața pentru că a crezut că viața ei s-a terminat”, a spus tatăl ei.
Ellie Soutter iubea adrenalina, dar era și „foarte conștiincioasă” și excela la școală, spune tatăl ei, Tony.
La vârsta de 12 ani, Soutter a început să facă snowboard la școală. După doar câteva luni, a fost „racolată” de echipa națională a Marii Britanii.
„Era destul de evident de ce a continuat să câștige competiții: pentru că pur și simplu era ușor pentru ea”, spune Tony.
Dar antrenamentele nu au rămas fără efecte. Soutter a declarat pentru CNN că fiica lui a suferit șapte lovituri la cap în cinci ani, între 2013 și 2018.
„Medicii îmi spuneau: „Nu vă faceți griji, este suficient de tânără și se va recupera. Pe măsură ce a progresat, devenind o atletă de elită, începând cu circuitul Cupei Mondiale, de fiecare dată când suferea o nouă lovitură la cap, simptomele s-au înrăutățit și îi lua mai mult timp să se recupereze”, a spus el pentru CNN.
„La fiecare traumatism cranian, Ellie a fost examinată de un medic. Întotdeauna mi s-a spus că este suficient de tânără ca să se facă bine și prin urmare, nu le-am spus despre comoțiile anterioare”, a adăugat el.
Dar ultima lovitură suferită de Soutter a fost „uriașă” și fata a petrecut două nopți în spital.
„Când am ajuns acolo, nici măcar nu știa cine sunt sau unde se află”, a spus tatăl ei.
La fel în cazul lui Catlin, Soutter a început să aibă probleme cu studiul și concentrarea, devenind mai tot mai izolată din cauza durerilor de cap paralizante. De asemenea, a început să sufere de insomnie.
Soutter a fost apoi selectată pentru Campionatele Mondiale de snowboard pentru juniori din Noua Zeelandă, în august 2018. Dar cu o lună înainte de competiție, Ellie s-a sinucis, chiar de ziua ei.
Catlin și Soutter nu sunt singurele tinere sportive ale căror vieți au fost întrerupte în acest fel.
După ce jucătoarea de fotbal australian Jacinda Barclay, în vârstă de 29 de ani, și-a luat viața în 2020, cercetările post-mortem au descoperit că ea avea o degradare a materiei albe cerebrale, neobișnuită pentru o persoană atât de tânără.
„Pentru cineva de vârsta ei, te-ai aștepta să vezi materie albă minunată și curată, iar a ei arăta ca la o femeie bătrână, deoarece era practic degradată”, a spus Michael Buckland, fondator și director executiv al Australian Sports Brain Bank, care a studiat creierul lui Barclay.
„Nu am făcut studii specifice ale materiei albe la donatorii noștri. Dar m-a frapat, pentru că acest lucru nu este normal pentru cineva de acea vârstă,” a explicat el.
Deteriorarea materiei albe a fost asociată cu demența, potrivit cercetărilor publicate în Journal of the American Medical Association.
Sinuciderea după un traumatism cranian este rară. Cu toate acestea, pacienții diagnosticați cu comoție sau leziuni cerebrale traumatice ușoare au avut un risc dublu de sinucidere și un risc mai mare de tentative de sinucidere și gânduri suicidare decât persoanele fără leziuni cerebrale, potrivit unui studiu din 2018 al cercetătorilor de la Universitatea Harvard, publicat în JAMA Neurology.
Dr. Robert Cantu, profesor clinic de neurologie la Centrul pentru Studiul Encefalopatiei Traumatice de la Universitatea de Medicină din Boston, a declarat pentru CNN că există mai multe teorii despre motivul pentru care incidența sinuciderii este mai mare la persoanele care au suferit traumatisme craniene.
O teorie, a explicat el, este că cei care suferă de simptome persistente pot avea leziuni structurale sau funcționale ale creierului și ar putea experimenta „o dereglare comportamentală, ca iritabilitatea, și nu pot suprima impulsurile la fel cum ar fi făcut în mod normal”.
O a doua teorie, a remarcat Cantu, este că simptomele post-traumatism îi împiedică pe oameni să se întoarcă la activitățile lor și îi împiedică „să fie persoana care au fost înainte de accidentare”.
Niciuna dintre teorii nu o exclude pe cealaltă, a mai spus Cantu.an
Editor : M.B.
