Referendumul catalan de secesiune ar putea redeschide o veche „cutie a Pandorei”: spectrul grupării separatiste basce ETA, scrie The Guardian într-o analiză.
În 2011, ETA a renunțat la lupta armată, dar este și în prezent clasată ca „organizație teroristă”. În aprilie, ETA a furnizat poliției o listă de 12 ascunzători de armament situate în sud-estul Franţei prin intermediul unor „artizani ai păcii” din cadrul societăţii civile franceze.
În Țara Bascilor, unde ETA a dus campanii de teroare decenii de-a rândul, soldate cu moartea a peste 800 de oameni, visul de independență este tras pe linie moartă, dar nu uitat.
În mod istoric, Franţa, şi anume Sud-Estul, a fost adevărata bază din spatele liniei frontului a ETA.
Potrivit unor experţi în lupta antiteroristă, arsenalul ETA ar cuprinde aproximativ 130 de arme de mână şi două tone de explozibili, în principal furate în Franţa.
ETA (Euskadi Ta Askatasuna, Şara Bască şi Libertatea), înfiinţată în 1959 în lupta împotriva franchismului, a renunţat în octombrie 2011 la lupta armată, după 43 de ani de violenţe în numele independenţei Ţări Bascilor şi Navarei. Însă ETA refuza să se dezarmeze şi să se dizolve, aşa cum cer Madridul şi Parisul, reclamând o negociere cu privire la membrii săi deţinuţi - aproximativ 360 dintre care aproximativ 100 ispăşesc pedepse de peste zece ani de închisoare. 75 dintre aceștia sunt închiși în Franța.
Pericolul este ca o nouă generație de tineri basci furioși, ajunși la capătul răbdării, fără perspective de viitor și simțindu-se ignorați de Madrid, să dezgroape securea războiului dus de ETA, notează cotidianul britanic.
Reacția violentă a puterii centrale a Spaniei la referendumul catalan ar putea avea un efect domino și în alte regiuni autonome de pe teritoriul țării. Însă a pune semnul egal între argumentul istoric al secesionismului catalan și terorismul separatist de tip ETA este mai mult decât o exagerare, subliniază The Guardian.
Numai că, în același timp, atrage atenția sursa citată, independența Cataloniei, prin felul în care a fost tratată de Guvernul de la Madrid (cu bastoane și gloanțe de cauciuc), poate crea o pistă comună între naționaliștii catalani și ideologia sângeroasă a unor grupări precum ETA, și anume revolta și disprețul față de autoritatea centralizată a statului.
Votanții din Catalonia se află în „avangarda unei noi mișcări către o Europă în care identitatea este redefinită radical”, mai scrie cotidianul britanic.
Potrivit autorităților din Barcelona, 840 de oameni au fost răniți în urma violențelor dintre poliția federală spaniolă și susținătorii pentru independență.