Testul suprem pentru Guvernul de la Madrid. Prima zi de lucru în Catalonia, după ridicarea autonomiei
Guvernul de la Madrid se află în fața unui test crucial, după ce grupurile care militează pentru independența Cataloniei au cerut locuitorilor din zonă să iasă în stradă și să reziste încercărilor Spaniei de a ridica autonomia Cataloniei, scrie The Guardian. Duminică, guvernul spaniol a afirmat că liderul catalan Carles Puigdemont ar putea fi arestat în următoarele două luni, pentru implicarea sa în declararea independenței Cataloniei.
Catalonia s-a întors luni la muncă - sub administraţia directă a Guvernului conservator spaniol al lui Mariano Rajoy - şi aşteaptă să afle dacă liderii separatişti destituiţi după declararea independenţei, vineri, vor încerca să reziste şi să se întoarcă în birouri, relatează AFP, citat de News.ro.
Luni dimineaţa, steagul spaniol continua să fluture deasupra palatului Generalităţii, sediul Executivului catalan, în faţa căruia erau postaţi zeci de jurnalişti care doreau să afle dacă da sau sau nu preşedintele catalan destituit Carles Puigdemont încearcă să-şi reia funcţia.
O parte a taberei lui Puigdemont se afla, de asemenea, în expectativă. ”Aşteptăm să vedem ce va face mâine (luni) Guvernul” lui Puigdemont, a declarat duminică pentru AFP, sub protecţia aninimatului, un reprezentant separatist. „Dacă ei cred că sunt Guvernul Republicii, atunci noi vom ieşi să-i protejăm, dar dacă nu fac nimic ne vom sfătui”, a declarat această sursă, dând asigurări că un semnal clar va fi ca ei ”să meargă cu toţii s muncească la birourile lor”.
Un semn că regiunea este foarte divizată - sute de mii de susţinători ai unităţii Spaniei au ieşit pe străzile Barcelonei duminică, după ce zeci de mii şi-au manifestat bucuria faţă de anunţul naşterii ”Republicii” vineri.
”RĂZBOI PSIHOLOGIC”
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
La doar câteva ore după proclamarea independenţei, adoptată prin vot în Parlamentul catalan, Guvernul a pus regiunea sub tutelă, în baza articolului 155 al Constituţiei, niciodată utilizat anterior.
Mariano Rajoy a dizolvat Parlamentul şi a convocat alegeri la 21 decembrie. El i-a destituit pe Carles Puigdemont şi pe membrii echipei acestuia, iar vicepreşedinta Guvernului spaniol Soraya Saenz de Santamaria a fost desemnată la conducerea Cataloniei.
Carles Puigdemont şi-a îndemnat sâmbătă susţinătorii să se opună paşnic. ”Puigdemont este şi va rămâne preşedintele” Cataloniei, a subliniat vicepreşedintele destiuit Oriol Junqueras, într-un articol publicat duminică.
Însă el nu mai are în mod oficial vreo putere, nici semnătură şi nici fonduri de distribuit.
Iar Parchetul General al Spaniei a avertizat că va angaja încă de săptămâna aceasta o procedură judiciară împotriva lui, cu privire la ”rebeliune”, şi cântăreşte totodată acuzaţii de ”răzvrătire”, mai puţin grave.
”Noi nu credem că el va avea mijloacele să conducă un Guvern paralel” şi ”sperăm că administraţia, funcţionarii din Catalonia, vor respecta măsurile care au fost luate, ordinele, şi vor garanta serviciile publice”, a declarat duminică seara ministrul spaniol de Externe Alfonso Dastis.
Toată lumea aşteaptă să afle care va fi atitudinea celor aproximativ 200.000 de funcţionari, care se presupune că au trecut sub ordinele Madridului.
Un simbol - s-a dat ordinul să se retragă escorta liderilor destituiţi şi să se îndepărteze fotografiile lui Puigdemont din comisariate, a anunţat un purtător de cuvânt al poliţiei catalane, a cărei conducere a fost schimbată.
Un oficial separatist de rang înalt consideră că este vorba despre începutul ”unui fel de război psihologic”. Evocând ”o întoarcere la realitate”, această sursă recunoaşte că ”Guvernul Republicii nu are capacitatea de a se impune” şi de a deveni ”un Guvern de stat”.
”Este convenabil să se lupte împotriva articolului 155 în mod simbolic şi să se arate că statul (spanil) este slab pe acest teritoriu şi nu se poate impune 100%”, a adăugat sursa citată.
”O LUME PARALELĂ”
O anumită dezamăgire părea să domnească în mişcarea secesionistă, mobilizată în aceşti ultimi ani de imense manifestaţii paşnice cu scopul de a reclama ”independenţa acum”. Independenţa proclamată vineri nu a fost recunscută de vreun stat străin şi a fost aprig contestată duminică, pe străzile Barcelonei.
”Republica catalană nu există, poate, de facto, dar în spiritul meu, da”, comenta un tânăr separatist în vârstă de 22 de ani, la Barclona, Guillem Burballa, care se declară pregătit ”de orice acţiune de rezistenţă paşnică”, şi anume ca răspuns la arestări.
Separatiştii ”trăiesc într-o lume paralelă, un pic suprarealistă”, considera, din contră, Silvia Alarcon, în vârstă de 35 de ani, una dintre cei 300.000 de participanţi - potrivit Poliţiei Muncipale, cei un milion - potrivit prefecturii, la manifestaţia catalanilor înfuriaţi că 70 de deputaţi catalani din 135 au putut să declare unilateral independenţa.
Sloganul "Puigdemont, la închisoare” a fost scandat cu regularitatea la acest marş organizat la apelul asociaţiei Societatea Civilă Catalană. Accente de precampanie electorală au marcat această adunare.
Principalele trei partide - Ciudadanos (liberal), Partidul Socialist Catalan (PSC) şi Partidul Popular (PP, conservator) al lui Rajoy - au apărat unitatea Spaniei în Catalinia şi le-au cerut deja susţinătorilor lor să se prezinte masiv la urne pe 21 decembrie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
