Oficiali americani şi europeni au început să discute discret cu guvernul ucrainean despre ce ar putea implica eventualele negocieri de pace cu Rusia pentru a pune capăt războiului, potrivit unui oficial american de rang înalt şi unui fost oficial american de rang înalt familiarizat cu discuţiile, transmite NBC, preluat de News.ro.
Conversaţiile au inclus linii foarte generale cu privire la ceea ce Ucraina ar putea fi nevoită să renunţe pentru a ajunge la un acord, au declarat oficialii. Unele dintre discuţii, pe care oficialii le-au descris ca fiind delicate, au avut loc luna trecută în timpul unei reuniuni a reprezentanţilor a peste 50 de naţiuni care sprijină Ucraina, inclusiv membri NATO, cunoscută sub numele de „Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei”, au declarat oficialii.
Discuţiile reprezintă o recunoaştere a dinamicii din punct de vedere militar pe teren în Ucraina şi din punct de vedere politic în SUA şi Europa, au spus oficialii.
Ele au început pe fondul îngrijorărilor oficialilor americani şi europeni cu privire la faptul că războiul a ajuns într-un impas şi cu privire la capacitatea de a continua să ofere ajutor Ucrainei, au spus oficialii.
Oficialii administraţiei Biden sunt, de asemenea, îngrijoraţi de faptul că Ucraina este în criză de forţe, în timp ce Rusia are o rezervă aparent nesfârşită, au spus aceştia. De asemenea, Ucraina se luptă cu recrutarea şi a înregistrat recent proteste publice cu privire la unele dintre cerinţele de recrutare pe termen nelimitat ale preşedintelui Volodimir Zelenski.
De asemenea, există o nelinişte în guvernul american cu privire la cât de puţină atenţie publică a atras războiul din Ucraina de când a început războiul dintre Israel şi Hamas în urmă cu aproape o lună, au spus oficialii. Ei se tem că această schimbare ar putea îngreuna obţinerea de ajutoare suplimentare pentru Kiev.
Unii oficiali militari americani au început să folosească, în privat, termenul "impas" pentru a descrie actuala bătălie din Ucraina, unii spunând că aceasta s-ar putea reduce la care dintre părţi poate menţine o forţă militară cel mai mult timp. Niciuna dintre părţi nu face paşi mari pe câmpul de luptă, pe care unii oficiali americani îl descriu acum ca fiind un război al centimetrilor. Oficialii au declarat, de asemenea, în privat, că Ucraina are timp probabil doar până la sfârşitul anului sau la scurt timp după aceea înainte de a începe discuţii mai urgente despre negocierile de pace. Oficialii americani au împărtăşit opiniile lor cu privire la un astfel de calendar cu aliaţii europeni.
"Orice decizie privind negocierile depinde de Ucraina", a declarat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, într-o declaraţie. "Ne concentrăm pe continuarea susţinerii ferme a Ucrainei în timp ce îşi apără libertatea şi independenţa împotriva agresiunii ruseşti".
De asemenea, un oficial al administraţiei a precizat că SUA a participat cu Ucraina la discuţiile privind cadrul summitului său de pace, dar a declarat că Casa Albă "nu are cunoştinţă de alte discuţii cu Ucraina despre negocieri în acest moment".
Preşedintele Joe Biden s-a concentrat intens asupra forţelor militare ucrainene în curs de epuizare, potrivit a două persoane familiarizate cu acest subiect.
"Efectivele sunt în topul preocupărilor administraţiei în acest moment", a declarat una dintre ele. SUA şi aliaţii săi pot furniza Ucrainei armament, a spus această persoană, "dar dacă nu au forţe competente pentru a le folosi, nu foloseşte la mare lucru".
Biden a cerut Congresului să autorizeze fonduri suplimentare pentru Ucraina, dar, până acum, efortul nu a reuşit să progreseze din cauza rezistenţei unor republicani din Congres. Casa Albă a legat ajutorul pentru Ucraina şi Israel în cea mai recentă cerere a sa. Acest lucru are susţinere în rândul unor republicani din Congres, dar alţi parlamentari republicani au declarat că vor vota doar pentru un pachet de ajutor destinat exclusiv Israelului.
Înainte de începerea războiului dintre Israel şi Hamas, oficialii Casei Albe şi-au exprimat în mod public încrederea că fondurile suplimentare pentru Ucraina vor trece de Congres înainte de sfârşitul acestui an, în timp ce, în privat, au recunoscut că sunt îngrijoraţi de cât de dificil ar putea fi acest lucru.
Biden îi asigurase pe aliaţii SUA că Congresul va aproba un ajutor suplimentar pentru Ucraina şi plănuia un discurs important pe această temă. Odată ce teroriştii Hamas au atacat Israelul la 7 octombrie, atenţia preşedintelui s-a mutat pe Orientul Mijlociu, iar discursul său despre Ucraina s-a transformat într-un discurs în Biroul Oval despre motivele pentru care SUA ar trebui să sprijine financiar Ucraina şi Israelul.
Administraţia Biden nu are niciun indiciu că preşedintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să negocieze cu Ucraina, au declarat doi oficiali americani. Aceştia spun că Putin încă mai crede că poate "aştepta Occidentul" sau că poate continua să lupte până când SUA şi aliaţii săi îşi pierd sprijinul intern pentru finanţarea Ucrainei sau până când lupta pentru aprovizionarea Kievului cu arme şi muniţii devine prea costisitoare, au declarat oficialii.
Administraţia Biden a cheltuit 43,9 miliarde de dolari pentru asistenţa de securitate în favoarea Ucrainei de la invazia Rusiei din februarie 2022, potrivit Pentagonului.
Un oficial american spune că administraţia mai are de trimis Ucrainei aproximativ 5 miliarde de dolari înainte de a se termina banii. Nu ar mai fi rămas niciun ajutor pentru Ucraina dacă administraţia nu ar fi spus că a găsit o eroare contabilă de 6,2 miliarde de dolari în urma unor luni de supraevaluare a echipamentelor trimise la Kiev.
Agerpres notează că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns sâmbătă la Kiev într-o vizită care nu fusese anunţată oficial, conform unui mesaj pe Telegram al deputatul ucrainean Iaroslav Jelezniak, preluat de Reuters.
Şefa executivului european urmează să ţină un discurs în parlamentul Ucrainei, precizează mesajul.
Vizita precede raportului Comisiei privind progresele Ucrainei legate de candidatura la Uniunea Europeană, document care va fi prezentat săptămâna viitoare la Bruxelles.
Editor : M.I.
