Povestea îngenuncherii: De unde vine gestul de protest folosit de americani

Îngenuncherea, ca formă de protest, a devenit un gest comun printre americanii care protestează zilele acestea, după decesul lui George Floyd în custodia poliției, relatează Mediafax. Gestul a fost readus în atenție în 2016, când un jucător profesionist de fotbal american îngenunchea pentru prima dată în timpul intonării imnului naţional.

Acum aproape patru ani, Colin Kaepernick, fost jucător profesionist de fotbal american, alegea să îngenuncheze pentru prima dată, în timpul intonării imnului naţional, la un meci al echipei sale.

Gestul sportivului venea în semn de protest împotriva inechităţilor rasiale din SUA şi brutalităţilor poliţiştilor faţă de oamenii de culoare și a stârnit atunci o întreagă dezbatere, sportivul fiind acuzat de lipsă de respect la adresa unui simbol național.

Ulterior, lui Kaepernick i s-au alăturat alţi numeroşi sportivi de culoare, aceştia aducând în prim-plan problema violenţei poliţieneşti şi a nedreptăţii rasiale.

Gestul sportivilor a fost inspirat de o poză din 1965 în care Martin Luther King Jr. şi alţi americani de culoare protestau pentru apărarea drepturilor civile.

Însă povestea pumnului strâns vine de la Jocurile Olimpice din 1968. Pe stadionul olimpic din Mexico City, sportivii de culoare Tommie Smith și John Carlos au făcut celebrul gest „Black Power salute”, în timpul intonării imnului Statelor Unite, care a devenit de atunci un simbol.

Ei se aflau pe podium, cu medalii de aur și bronz la piept câștigate la proba de alergare de 200 de metri, și cu mănuși negre pe mâini. 

Mai târziu, într-o carte, Tommie Smith a spus că salutul nu era unul cu legătură la „Puterea Neagră”, ci unul cu privire la drepturile omului.

Gestul lor de atunci a rămas în istorie ca fiind una dintre cele mai puternice declarații politice din istoria Jocurilor Olimpice moderne.

În ultimele zile, îngenuncherea, ca formă de protest, a devenit un gest comun printre americani.

Numeroşi manifestanţi şi, în unele cazuri, chiar poliţişti şi militari, s-au oprit să îngenuncheze, făcând astfel o legătură între gestul lui Colin Kaepernick şi moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare de 46 de ani ce a murit asfixiat după ce poliţistul alb Derek Chauvin a ţinut genunchiul pe gâtul victimei, timp de mai multe minute, fără să-i pese de rugăminţile bărbatului de culoare.