Patru ani de propagandă și incitare marca Trump. Cum au ajuns rețelele sociale complice în acțiunile de distrugere a democrației SUA

Mai multe rețele sociale au ajuns, în mod indirect, complice la violențele de miercuri de la Congresul SUA. La această concluzie au ajuns analiștii care susțin că platformele de socializare au lăsat să treacă prea mult timp până să ajungă să interzică postările instigatoare la ură ale lui Donald Trump, transmite The Guardian. 

După insurecția de miercuri de la Congresul SUA, când o gloată de susținători furioși și înarmați ai lui Trump, instigați de acesta, a pătruns cu forța peste parlamentarii americani în timp ce avea loc procedura de validare a rezultatului alegerilor prezidențiale, mai multe platforme sociale i-au blocat conturile, interzicându-i acestuia să mai posteze.

Facebook, Snapchat și Twitch l-au blocat pe Trump pe perioadă determinată, iar Twitter i-a suspendat definitiv contul. Totodată, mai multe platforme i-au eliminat acestuia mesajele.

Anunțul că Facebook a blocat contul președintelui în funcție al SUA, Donald Trump, pe o perioadă nedeterminată, a fost făcut chiar de fondatorul rețelei sociale, Mark Zuckerberg, pe pagina sa de Facebook.

În postarea sa, Zuckerberg spune că „riscurile de a îi permite președintelui să continue să folosească serviciul în această perioadă sunt prea mari”.

„Evenimentele șocante din ultimele 24 de ore demonstrează clar că președintele Donald Trump intenționează să își folosească timpul care i-a mai rămas în funcție pentru a submina tranziția legală și pașnică către succesorul său Joe Biden.

Decizia sa de a folosi platforma pentru a susține și nu pentru a condamna acțiunile susținătorilor săi de la clădirea Capitoliului a șocat SUA și lumea deopotrivă. Am șters încă de ieri mesajele (n. red. – lui Trump) pentru că am socotit că efectul și intenția lor este de a provoca și mai multă violență”, a mai adăugat Mark Zuckerberg.

Și Twitter l-a blocat pe președintele american în funcție, însă doar pentru o perioadă de 12 ore, după ce acesta a publicat un clip video cu un mesaj revoltător, în care i-a lăudat pe insurecționiști. Ulterior, într-un al doilea mesaj, el a justificat acțiunile acestora, le-a transmis că „sunt iubiți” și să „nu uite niciodată această zi”.

Cu toate acestea, potrivit experților în dezinformare, acțiunile pe care rețelele sociale le-au luat, au venit prea târziu și înseamnă prea puțin. Aceștia au avertizat de-a lungul timpului cu privire la dezinformarea și mesajele care incitau la ură, postate de Donald Trump, însă platformele nu au luat nicio măsură până când nu a avut loc asaltul de la Capitoliu.

„Asta a fost exact la ce ne așteptam. Este în concordanță cu modul în care cooperarea diferitelor facțiuni responsabile pentru ce s-a întâmplat miercuri au funcționat în mediul online și modul în care încercările anterioare ale platformelor de a face față acestora nu au reușit”, a declarat Brian Friedberg, cercetător principal la Proiectul de tehnologie și schimbări sociale al Centrului Harvard Shorenstein, care studiază ascensiunea mișcărilor precum QAnon.

În ultimul deceniu, rețelele sociale au ezitat să modereze postările lui Trump, chiar dacă acesta a încălcat în mod repetat reglementările privind discursurile instigatoare la ură.

Chiar înainte de a câștiga președinția, Trump a folosit Twitter pentru a-și face cunoscută campania rasistă, afirmând în mod fals, că Barack Obama nu s-a născut în SUA. De asemenea, în calitate de președinte, a distribuit pe Twitter videoclipuri rasiste care vizează musulmanii și a postat pe Facebook în favoarea interzicerii musulmanilor de a intra în SUA, o încălcare clară a politicilor platformei împotriva discursurilor instigatoare la ură.

Totodată, Trump a redistribuit către zeci de milioane de urmăritori un videoclip al unuia dintre susținătorii săi, care striga „puterea albilor!”, în iunie 2020. Tot Trump a încurajat și violențele împotriva protestelor Black Lives Matter, într-un mesaj distribuit pe mai multe platforme, care a inclus fraza „când jaful începe, încep și împușcăturile”.

Cu toate astea, minciunile lui Trump și-au găsit un public, care cel mai probabil nu va dispărea odată cu sfârșitul mandatului său de președinte. Astfel, experții avertizează că platformele sociale vor fi folosite în continuare pentru organizarea și perpetuarea activităților violente. Aceștia dau exemplu eșecul Facebook și YouTube de a stopa proliferarea mișcărilor periculoase ale teoriei conspirației, cum ar fi QAnon.

Asaltul de la Congresul SUA a fost discutat în avans pe rețelele sociale

O mare parte dintre cei care au asaltat Capitoliul miercuri pentru a interzice certificarea înfrângerii electorale a lui Trump, au purtat articole vestimentare legate de QAnon, inclusiv pălării și tricouri iar acțiunea a fost discutată cu săptămâni în avans pe multe grupuri și forumuri legate de QAnon. 

Teoriile și comunitățile QAnon au înflorit anul acesta pe Facebook, moment în care compania a interzis grupurile, paginile și conturi cu tematică QAnon în octombrie. Până atunci, însă, sute de pagini și grupuri conexe acumulaseră peste 3 milioane de membri.

După măsurile luate de Facebook, și YouTube a eliminat „zeci de mii de clipuri QAnon și a închis sute de canale”. De asemenea, platforma și-a actualizat politica pentru a viza cât mai multe videoclipuri ale teoriei conspirației care promovează violența, dar totuși nu a interzis în mod direct conținutul QAnon.

„Patru ani de propagandă din partea președintelui”

Ușurința cu care Trump și-a răspândit propaganda prin intermediul rețelelor sociale, a fost pusă în baza unui vid de legi care reglementează discursul guvernamental în mediul online, susține Jennifer Grygiel, asistent profesor în comunicare la Universitatea Syracuse și expert în rețele sociale.

„Ceea ce s-a întâmplat săptămâna aceasta este produsul a patru ani de propagandă sistematică din partea președintelui”, a spus Grygiel.

În absența oricărei reglementări semnificative, platformelor sociale le-a fost greu să oprească răspândirea postărilor false și pline de ură venite din partea președinției.

Tocmai din acest motiv, experții spun că lucrurile trebuie să se schimbe radical. În 2020, republicanii și democrații au amplificat apelurile ca marile companii tehnologice să își reglementeze politica de funcționare. Evenimentele din această săptămână subliniază cât de important este ca rețelele sociale să includă măsuri pentru stoparea mesajelor false, ale celor care incită la ură, discriminări și violențe.

Platformele de socializare, complice în distrugerea democrației Statelor Unite 

„Violența la care am asistat în capitala națiunii noastre este un răspuns direct la dezinformarea, teoriile conspirației și discursurile instigatoare de ură, care au fost permise să se răspândească pe platformele de socializare precum Facebook, YouTube, Twitter și așa mai departe”, a declarat Jim Steyer, directorul unui ONG de susținere a copiilor și inițiator al mișcării Stop Hate for Profit.

„Platformele de socializare trebuie să fie răspunzătoare pentru complicitatea lor în distrugerea democrației noastre”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, Adam Mosseri, șeful platformei Instagram, a declarat joi pe Twitter că Facebook a spus de multă vreme că „reglementarea conținutului nociv ar fi un lucru bun”. Totodată, el a recunoscut că Facebook „nu poate aborda conținutul dăunător fără a-i lua în considerare pe cei de la putere drept o sursă potențială”.

Editor : I.C