Atunci când are nevoie de echipamente şi tehnologii noi, CIA ajută startup-urile americane să le producă. Organizația controlează unul dintre cele mai influente fonduri de investiţii din Statele Unite. Nu pompează bani în companii mari, ci în firme nou înfiinţate cu potenţial ridicat. Şi, cu toate că o parte din banii investiţi de CIA provin din fonduri publice, activitatea fondului este una de discretă. Iar uneori suspiciunile de confict de interese sunt inevitabile.
Fondul de investiţii al CIA se numeşte In-Q-Tel şi a fost înfiinţat în 1999 ca o soluţie de evitare a birocraţiei care bloca accesul agenţiei de spionaj a Statelor Unite la noile tehnologii de comunicaţii şi supraveghere. Spre deosbire de alte fonduri de investiţii, cel controlat de CIA nu încearcă să obţină profit. Ci pur şi simplu vrea să pună umărul la dezvoltarea unor startup-uri capabile să livreze aparatură peformantă.
Datele strânse de Wall Street Joural arată că, de la înfiinţare, fondul de investiţii al CIA a finanţat peste 300 de companii. Nu sunt firme cunoscute publicului larg. Ba chiar în unele cazuri, numele celor care au beneficiat de investiţiile CIA sunt secrete. În general sunt firme axate pe diverse tipuri de echipamente care pot fi adaptate la activităţi militare sau de colectare a informaţiilor.
De exemplu, o companie a stârnit interesul celor de la CIA după ce a dezvoltat aparatură capabilă să detecteze substanţele chimice din covoare. Cu o finanţare din partea In-Q-Tel, firma a realizat detectoarele de arme chimice.
O altă companie mică a fost ajutată de finanţările CIA să realizeze antenele portabile folosite de militari în zonele izolate din Afghanistan şi Irak.
Investiţiile făcute de In-Q-Tel au un efect de multiplicare foarte mare. De obicei fiecare dolar pe care îl oferă unei companii fondul controlat de CIA este însoţit de investiţii de 15 dolari din alte surse mai mult sau mai puţin transparente.
Lipsite de transparenţă sunt şi resursele financiare ale fondului. Informaţiile disponibile arată că cei mai mulţi bani sunt alocaţi direct de CIA. Însă la bugetul fondului au contribuit de-a lungul anilor şi cei de la FBI, de la Pentagon sau de la NSA. Asta pentru că unele tehnologii dezvoltate de startup-uri nu sunt folosite la comun de CIA şi alte agenţii guvernamentale.
Wall Street Journal scrie că pe lângă resursele financiare secrete, fondul In-Q-Tel are la dispoziţie şi bani publici, aproximativ 120 de milioane de dolari pe an. Şi inevitabil se ajunge la conficte de interese.
Ziarul a descoperit mai multe cazuri în care membrii din conducerea fondului de investiţii al CIA aveau deja legături cu startup-urile care au beneficiat de finanţare. Însă, cei de la In-Q-Tel se apără şi spun că fondul trebuie să aibă în conducere oameni care au legături puternice cu sectorul tehnologic din Statele Unite. Pentru că aceştia reuşesc să vadă cel mai bine potenţialul unei companii care poate ajunge să dezvolte echipamente pentru CIA.