Cum un dosar neverificat s-a transformat într-o criză pentru Donald Trump

Consecințele scurgerii în presă ale raportului compromiţător, dar prea puţin verificabil, despre Donald Trump şi Rusia  au fost incalculabile și vor apăsa asupra învestirii noului președinte, scrie The New York Times. Chiar dacă Donald Trump a spus că este un dosar fabricat, un complot în stil nazist pus la cale de „oameni bolnavi”, raportul îi subminează relația cu agențiile de informații și aruncă o umbră de îndoială asupra noii administrații, subliniază cotidianul american.

Cu șapte luni în urmă, un fost spion britanic, Christopher Steele, câștiga un contract în virtutea căruia trebuia să facă un dosar despre legăturile lui Donald Trump cu Rusia. Săptămâna trecută, detaliile explozive – relatări susținute, însă, prea puțin de probe - ale informaţiilor obţinute de Steele  au fost trecute în revistă într-o anexă la raportul strict secret pe care serviciile de informații i l-au furnizat lui Donald Trump în legătură cu implicarea Rusiei în alegerile americane.

Raportul neoficial, întocmit de investigatori particulari, despre legăturile lui Trump cu Rusia vorbeşte despre presupuse legături cu prostituate, afaceri în domeniul imobiliarelor obținute prin mită, o presupusă coordonare cu serviciile ruse pentru atacurile cibernetice asupra democraților. 

Anexa respectivă a fost înmânată și președintelui Obama și liderilor Congresului. Informațiile s-au scurs marți către CNN, iar presa s-a inflamat imediat cu relatări de senzație, arată New York Times.

Miercuri seara, directorul național pentru informații, James R. Clapper Jr., a vorbit cu Donald Trump, iar ulterior a dat publicității un comunicat în care spune că serviciile de informații nu au făcut niciun fel de judecată de valoare asupra dosarului întocmit de Christopher Steele, dar au decis să-l prezinte factorilor politici pentru o avea o imagine cât mai completă posibil despre „ceea ce ar putea afecta securitatea națională”.

O bună parte din poveste rămâne însă necunoscută, mai scrie New York Times. În primul rând, nu s-a răspuns la o întrebare de bază – în ce măsură, în cazul în care există și elemente veridice, dosarul este adevărat.

Povestea a început în septembrie 2015, când un bogat donator republican, care se opunea cu înverșunare unei eventuale candidaturi a lui Donald Trump, a dat bani pentru a angaja o firmă de investigații din Washington, Fusion GPS, fondată de un fost jurnalist de la The Wall Street Journal, să facă un dosar despre scandalurile în care a fost implicat magnatul și vulnerabilitățile sale, susține o sursă informată, citată de NYT sub acoperirea anonimatului. Numele donatorului nu a fost făcut public.

Firma respectivă, Fusion GPS, cunoscută pentru astfel de activități și angajată în alte ocazii și de alți politicieni, se bazează în cercetările sale pe date adunate din informații publice: știri din presă, documente din procese și alte date revelante. Luni de zile, firma a adunat și a pus cap la cap documente despre trecutul lui Trump. Dar în momentul în care a devenit din ce în ce mai clar, în primăvara anului trecut, că Trump va fi candidatul republicanilor, republicanii au pus capăt finanțării acestei firme. Numai că susținătorii democratei Hillary Clinton au devenit ei foarte interesați, iar Fusion GPS a continuat săpăturile, acum în numele noilor clienți.

Numai că, în iunie, s-au schimbat din nou datele. The Washington Post a dezvăluit că au fost piratate serverele Comitetului Partidului Democrat, aparent de către agenți ruși, iar un misterios „Guccifer 2.0” a început să publice online documentele sustrase.

În acel moment, Glenn Simpson, patronul Fusion GPS, l-a angajat pe fostul spion britanic Christopher Steele, cu care mai lucrase în trecut. Steele a fost agent acoperit în Moscova la începutul anilor 90, iar apoi a devenit expert în Rusia la sediul central al MI6, serviciul de spionaj al Marii Britanii. A demisionat în 2009 și și-a deschis propria firmă, Orbis Business Intelligence.

Și Simpson, și Steele împărtășesc o viziune comună asupra lui Vladimir Putin, pe care nu-l privesc deloc cu ochi buni și îi cunosc metodele, spun surse care îi cunosc pe cei doi.

Ca fost spion care a desfășurat activități în Rusia, Steele nu era în măsură să călătorească la Moscova pentru a face acolo investigații despre legăturile lui Trump. Așa că a angajat vorbitori nativi de rusă să sune diverși informatori în Rusia și a apelat și la propriile contacte secrete pe care le avea în Rusia. A pus informațiile obținute într-o serie de rapoarte pe care a început să le livreze în iunie firmei Fusion GPS și a continuat să o facă cel puțin până în decembrie, când alegerile erau deja încheiate și nici Steele, nici Simpson nu mai erau plătiți de cineva. Nu s-au oprit însă, pentru că au considerat că fac o activitate foarte importantă, explică New York Times.

Steele are o reputație excelentă printre colegii americani și britanici și a ajutat FBI la investigarea scandalului de corupție din FIFA. Este conștient, spun colegii săi, de riscul ca el și asociații lui să fi fost ținta unor dezinformări din partea serviciilor ruse. Multe dintre informațiile pe care le-a primit și le-a înmânat Fusion sunt foarte dificil de verificat, notează NYT. Iar unele dintre informațiile care pot fi verificate par să aibă probleme de credibilitate, adaugă publicația.

Totuși, la începutul toamnei, o parte din rapoartele lui Steele au fost date FBI-ului, care deja investiga legăturile lui Trump cu Rusia, dar și jurnaliștilor.

Un oficial MI6, citat de NYT sub anonimat, a declarat că în acea perioadă și Steele a transmis serviciilor britanice de informații rapoartele pe care le pregătise despre Trump și Rusia. Era îngrijorat despre ce auzise despre Trump și a considerat că acele informații ar trebui să fie știute nu numai de către politicieni.

După alegeri, rapoartele lui, la care între timp se adăugaseră și altele, au devenit unul dintre cele mai prost păstrate secrete de la Washington, pe măsură ce reporterii, inclusiv cei de la NYT, au făcut săpături ca să le confirme sau să le infirme. Informațiile au ajuns și la Congres. Senatorul republican de Arizona, John McCain, a auzit de dosar și a obținut o copie, în decembrie, de la un fost oficial de rang înalt din Departamentul de Stat. El l-a înmânat apoi directorului FBI.

Remarcabil pentru Washington, notează NYT, este că deși mulți reporteri au obținut din aceste rapoarte informații extrem de compromițătoare, ei nu le-au dat publicității, pentru că nu puteau fi confirmate. Situația s-a schimbat săptămâna aceasta, după ce șefii CIA, FBI și NSA au adăugat raportului lor despre atacurile cibernetice din campanie un sumar al informațiilor obținute de la Simpson și Steele.

Acum, după cele mai disputate alegeri din istorie, americanii sunt divizați și sunt derutați. Nu știu ce să creadă despre viitorul președinte. Și nu e nicio perspectivă să se lămurească prea curând în privința veridicității afirmațiilor care s-au făcut despre el, conchide The New York Times.