Video CTP: Cine se întreabă ce caută Jill Biden la baza „Mihail Kogălniceanu” înseamnă că nu s-a documentat
Vizita în România a primei-doamne a Statelor Unite, Jill Biden, este o recunoaștere a atitudinii excepționale de solidaritate cu Ucraina a poporului român, dar dezbaterile în legătură cu acest subiect au reliefat și un alt aspect „surprinzător”: există o parte a populației care este de părere că România nu ar trebui să se implice în ajutorarea poporului vecin, a reliefat, vineri seara, la Digi24, gazetarul Cristian Tudor Popescu.
Prima-doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, se află în România, iar prima oprire pe care a făcut-o când a ajuns în România a fost la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii americani.
„Am primit o serie de mesaje în legătură cu vizita doamnei Biden și revenea o întrebare acolo: ce caută prima-doamnă a Statelor Unite, doamna Biden, o femeie care se ocupă cu educația, cu copiii, ce caută în baza militară de la Kogălniceanu? Ce caută ea, ce treabă are cu militarii, cu războiul?” - a dezvăluit, vineri seara, la Digi24, gazetarul Cristian Tudor Popescu.
„Asta înseamnă, înainte să trimiți mesaje și să întrebi, înseamnă să nu te documentezi, pentru că doamna Biden are o activitate de ani și ani de zile în sprijinul militarilor, al familiilor militarilor uciși în teatrele de operațiuni, al celor care au rămas cu răni grave, mutilați, cu dizabilități, cei care au sindrom posttraumatic după războaie, pentru toți aceștia doamna Biden a făcut eforturi deosebite pentru ca ei să fie ajutați. Iată de ce se duce doamna Biden la Kogălniceanu, are ce să caute acolo”, a explicat Cristian Tudor Popescu.
„Iar faptul că a venit în România - a venit în România și în Slovacia, dacă nu mă înșel, se duce la Bratislava de aici. Atât. Putea să meargă și în alte țări. A venit în România, deci asta o recunoaștere a acestei atitudini excepționale a poporului român, care și pentru mine a fost oarecum surprinzătoare, în legătură cu primirea și sprijinul pentru refugiații ucraineni”, a mărturisit CTP.
Gazetarul a reliefat însă, în acest context, și o altă o atitudine „surprinzătoare” pe care a întâlnit-o la unii conaționali - ideea că nu ar trebui să ne implicăm în ajutarea ucrainenilor, din moment ce am avut divergențe cu ei de-a lungul istoriei.
„Aici aș vrea să folosesc „surprinzătorul” ăsta - cuvânt pe care l-a rostit și domnul Dîncu și-l rostesc și eu - în legătură cu ceea ce spunea domnul Dîncu, cred că ieri sau alaltăieri, că primește zeci de mesaje de la români care îl întreabă: de ce îi susținem noi pe ucraineni, de ce să îi susținem, că ce treabă avem noi - în cel mai bun caz - ce treabă avem noi cu războiul din Ucraina și în cazurile mai ascuțite: nu ne-au luat Bucovina de Nord? Nu ne-au luat județele din sudul Basarabiei, de ce să-i ajutăm?”, a arătat CTP.
Vasile Dîncu: „Iluzia neutralismului” este întreținută politic
Gazetarul a profitat de prezența în studioul Digi24 a lui Vasile Dîncu, ministru al apărării, dar și sociolog de formație, pentru a-l întreba ce este cu aceste mesaje, de unde vin ele, din ce zonă politico-socială, umană, a poporului român.
Vasile Dîncu a explicat că este vorba despre ceea ce el numește „iluzia neutralismului”, o formă de a te minți pe tine și de a încerca să maschezi cumva indiferența și chiar intoleranța, dar, spune ministrul apărării, toate acestea vin dintr-o zonă mai degrabă „infectată politic”.
Este zona unora care „în acest moment au preluat oarecum varianta rusă după care noi trebuie să ne vedem de temele noastre, după care guvernul și cei care conduc România sunt trădători de multă vreme, că ar trebui să fim mai duri cu minoritățile, că dăm prea multe drepturi, că nu cerem celorlalți, adică este ceea ce până la urmă s-a observat în ultima vreme: există o parte din societatea noastră, ce-i drept că este mică, dar este acel segment din populație care nu înțelege mersul istoriei”, a spus Vasile Dîncu.
El a precizat că a văzut recent un sondaj, încă nepublicat, iar cei care spuneau că n-ar trebui să sprijinim Ucraina erau în proporție de 17 la sută. „Sigur că este o cincime din populație aproape, nu este nesemnificativ acest procent, dar acest procent poate să crească la un moment dat”, a avertizat ministrul apărării. El spune că această tendință este până la urmă una care se manifestă la nivel european și este alimentată de partidele care încearcă să folosească această dramă a ucrainenilor pentru a câștiga capital electoral.
