Informația este dată de agenția Reuters, care precizează că a verificat-o din trei surse „familiare cu situația”.
De altfel, un oficial din echipa lui Donald Trump a confirmat că a existat o convorbire telefonică în acea zi între consilierul preşedintelui ales şi ambasadorul rus, dar spune că discuţia nu s-a referit la sancţiuni.
Convorbirile telefonice au avut loc între momentul în care ambasadei ruse i s-au comunicat sancțiunile decise de administrația Obama și momentul în care s-a făcut public anunțul, au declarat sursele agenției Reuters. Ele au dorit păstrarea anonimatului, invocând faptul că în prezent guvernul american analizează această situație.
Administrația americană l-a informat pe ambasadorul rus în SUA, Serghei Kisliak cu o oră înainte ca anunțul să fie public, a precizat una dintre sursele Reuters.
Aceste apeluri telefonice ridică noi semne de întrebare în rândul oficialilor americani cu privire la legăturile dintre consilierii lui Trump și Rusia, într-un moment în care agențiile de informații americane au ajuns la concluzia că Moscova a orchestrat o campanie complexă vizând intervenția în alegerile americane și favorizarea victoriei lui Donald Trump.
Cele trei surse citate de Reuters au mai spus că nu știu cine a inițiat cele cinci convorbiri dintre Flynn - fost general, care a condus serviciul de informații al armatei în timpul administrației Obama - și ambasasorul Kisliak. De asemenea, nu știu nici care a fost conținutul conversațiilor și au refuzat să spună cum au aflat despre ele.
Una dintre surse a precizat, totuși, că nu este ciudat sau greșit ca un diplomat rus să vorbească cu un membru al echipei lui Trump. Moscova probabil a vrut să afle ce crede echipa lui Trump despre măsurile anunțate de administrația Obama. Se pune problema dacă Flynn a făcut Moscovei vreo promisiune pentru a domoli furia rușilor. În acest caz, s-ar încălca legislația, mai precis „Logan Act”, o lege din 1799 care interzice cetățenilor americani care nu sunt autorizați să negocieze cu guverne străine cu care SUA au anumite dispute. Legea vizează să prevină o eventuală subminare a pozițiilor guvernului american.
Pe de altă parte, într-un interviu acordat The Wall Street Journal, Donald Trump s-a arătat dispus să renunţe la sancţiuni, dacă Rusia va coopera cu Statele Unite în combaterea terorismului şi în alte domenii.
A rămas mai puţin de o săptămână până când Donald Trump va deveni, oficial, cel de-al 45-lea preşedinte american. Ceremoniile de învestitură vor fi mai păzite ca niciodată. Sute de mii de oameni vor asista la festivităţi, iar autorităţile nu lasă nimic la voia întâmplării. Măsuri speciale de securitate vor fi luate pentru a preveni atacuri precum cele de la Nisa şi Berlin, unde zeci de oameni au fost ucişi de camioane care au intrat deliberat în mulţime.
Pe 20 ianuarie, când Donald Trump va depune jurământul şi va deveni cel de-al 45-lea preşedinte american, în jur de 900.000 de oameni sunt aşteptaţi să se adune pe National Mall, artera care traversează Washingtonul.
„Nu avem cunoştinţă de nicio ameninţare credibilă care să vizeze ceremonia”, a declarat Jeh Johnson, secretar pentru securitate internă.
Însă atacurile de tip „lup singuratic” sunt greu de anticipat, aşa că perimetrul în care se va afla mulţimea va fi protejat mai mult decât de obicei.
„Anul acesta, în lumina ameninţărilor actuale - care includ atacuri precum cel de la Nisa sau cel din Germania - în zonele de risc vor exista măsuri împotriva vehiculelor neautorizate. Vor fi camioane de gunoi, camioane de mare tonaj, betoniere, autobuze şi aşa mai departe. Sunt de două ori mai multe măsuri de securitate la această învestitură”, a spus Jeh Johnson.
Dispozitivul de securitate include 28.000 de membri ai serviciului de pază a personalităţilor, poliţişti şi militari din Garda Naţională. Pe lângă ameninţarea terorismului, aceştia trebuie să menţină ordinea, căci 99 organizaţii au anunţat proteste în ziua învestiturii, de zece ori mai multe decât la ceremoniile precedente.