Mizele parteneriatului strategic SUA - România

149 de milioane de americani sunt aşteptaţi astăzi la vot, pentru a-l alege pe cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite. Cel mai disputat scrutin din ultimele decenii este urmărit cu interes şi în România. Deloc întâmplător. Statele Unite şi România au un parteneriat strategic şi vrem să ştim cine va ocupa Biroul Oval de anul viitor. Ne interesează liberalizarea regimului de vize pentru Statele Unite şi investiţii americane cât mai multe în economia românească. Dar poate cel mai important aspect al acestui parteneriat pe axa Washington - Bucureşti este cooperarea militară. Una foarte bună, dovedită de numărul militarilor americani desfăşuraţi în ţara noastră, dar şi de arsenalul deplasat de Statele Unite în România.

Ce poți cumpăra din banii primiți ca alocație pentru copii

Cum arată sistemul de avertizare timpurie în caz de tsunami, montat în largul Mării Negre

Vremea se schimbă radical din weekend. Când vom avea temperaturi de 16°C

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

„Lansarea parteneriatului strategic în 1997, odată cu vizita preşedintelui Bill Clinton în România. După lansarea acestui parteneriat am continuat să dezvoltăm conceptul şi ideea, inclusiv în contextul pregătirii aderării României la NATO”, spune Dan Neculăescu, secretar de stat pentru afaceri strategice, MAE.

În 2006 a fost semnat un prim acord care permitea staţionarea pe teritoriul României a unui contingent de militari americani. Locul ales: baza militară aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Guvernul american a investit acolo 35 de milioane de dolari pentru modernizarea locurilor de cazare şi a pistei.

În 2011, România a acceptat să găzduiască o componentă a scutului american antirachetă, în ciuda criticilor vehemente venite de la Moscova. Acordul a fost semnat la acea vreme de ministrul de externe român Teodor Baconschi şi de secretarul de stat american Hillary Clinton.

Scutul antirachetă a devenit operaţional în luna mai. La Deveselu se află unul dintre cele mai puternice şi sofisticate radare din lume. El are capacitatea să detecteze în câteva secunde rachete balistice trase de un potenţial inamic aflat la mii de kilometri distanţă. Tot acolo se află şi o unitate de lansare unde se află 44 de rachete defensive. Proiectul a început în 2013 şi a costat 800 de milioane de dolari. Baza se întinde pe o suprafaţă de 170 de hectare.

„Avem un dialog pe securitate şi politico-militar foarte consistent. În 2016, dacă vreţi, ne aflăm la cel mai înalt nivel al parteneriatului nostru strategic cu SUA”, spune Dan Neculăescu, secretar de stat pentru afaceri strategice, MAE.

Astăzi, armata americană are în România singura bază permanentă din estul Europei. La Deveselu, locul unde se află scutul antirachetă, sunt staţionaţi peste 200 de militari care fac parte din marina americană.

La baza aeriană Mihail Kogălniceanu sunt alţi 1.600 de soldaţi. Tot acolo se află şi o unitate de elită a puşcaşilor marini care fac parte din proiectul numit Black Sea Rotational Force. Misiunea principală: antrenamente cu aliaţii din zona Mării Negre.

„România este gazda puşcaşilor marini la Mihail Kogălniceanu. Construiţi o flotă de avioane F-16. Românii continuă să crească bugetul militar până la 2% din PIB aşa cum ar trebui să facă toţi aliaţii NATO”, spunea vicepreședintele american Joe Biden, în aprilie 2014.

În 2017, parteneriatul strategic cu Statele Unite va ajunge la un alt nivel. O parte a unei brigăzi mecanizate formată din tancuri şi maşini de luptă va staţiona în România, tot în judeţul Constanţa. Militarii au început deja pregătirile pentru detaşarea în Europa.

Generalul Ben Hodges, comandantul armatei americane în Europa, estimează că primii militari vor ajunge în ianuarie pe bătrânul continent.

Ash Carter, şeful Pentagonului, a prezentant programul: „Va avea un prim exerciţiu în Polonia, iar apoi brigada va trimite unităţi de mărimea unor companii în Bulgaria, România şi statele baltice. Iar în iulie se va muta, din nou, în Bulgaria şi România pentru exerciţiile "Swift Response" şi "Saber Guardian" în timpul cărora o companie de tancuri se va transfera peste Marea Neagră, în Georgia, pentru a participa la exerciţiul "Noble Partner"”.

Militarii americani vor aduce la Mihail Kogălniceanu în special tancuri Ambrams M1 si vehicule blindate de tip Bradley. Sunt echipamente militare performante, care şi-au dovedit eficienţa în multe teatre de război. De exemplu, tancul Abrams cântăreşte 61,3 tone şi poate să atingă o viteză de 67,6 KM/h. Este dotat cu două tunuri şi trei mitraliere puternice. Maşina de război poate să transporte patru militari.

Unele dintre cele mai puternice nave de război americane au fost trimise în ultimii doi ani în Marea Neagră pentru antrenamente în comun cu fregatele româneşti. SUA au decis chiar să sprijine iniţiativa României de a creşte prezenţa NATO în Marea Neagră. Diplomaţii români spun că următorul pas în parteneriatul cu Statele Unite va fi intensificarea relaţiilor economice dintre cele două ţări.

„Ne asteptăm la o prezență sporită americană în România, atât sub egidă NATO, cât şi bilaterală. Ne aşteptăm să dezvoltăm şi ăsta e un obiectiv al ultimilor ani. O dimensiune economică extrem de importantă. Dorim ca prezenţa investorilor americani să crească”, mai afirmă Dan Neculăescu, secretar de stat pentru afaceri strategice, MAE.

Diplomaţii români susţin că indiferent de schimbările produse peste ocean, parteneriatul cu România nu poate fi zdruncinat.