Într-o lovitură dată drepturilor LGBT, majoritatea conservatoare a Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite a decis vineri că dreptul constituțional la libertatea de exprimare permite anumitor afaceri să refuze servicii pentru nunțile persoanelor de același sex, o decizie pe care judecătorii liberali au numit-o un „permis pentru discriminare", potrivit Reuters.
Este a doua decizie controversată a Curții, după cea de joi în care a respins programele de admitere care pun accent pe incluziunea rasială la Universitatea Harvard și la Universitatea Carolina de Nord.
Judecătorii s-au pronunțat cu 6 la 3 voturi în favoarea unui web designer pe nume Lorie Smith, care și-a invocat credința creștină în contestarea unei legi antidiscriminare din Colorado. Judecătorii au întors o hotărâre a unei instanțe inferioare care respinsese acțiunea în instanță a proprietarului afacerii din zona Denver pentru a obține o excepție de la o lege din Colorado care interzice discriminarea pe baza orientării sexuale și a altor criterii.
Afacerea lui Smith, numită 303 Creative, vinde modele de design web personalizate, dar ea a refuzat să își ofere serviciile pentru nunți între persoane de același sex. Disputa s-a axat pe protecția libertății de exprimare în conformitate cu Primul Amendament al Constituției SUA.
„Primul amendament vede Statele Unite ca pe un loc bogat și complex, în care toate persoanele sunt libere să gândească și să vorbească așa cum doresc, nu așa cum cere guvernul", a scris judecătorul conservator Neil Gorsuch în hotărâre.
Cei trei judecători liberali ai Curții s-au împotrivit acestei decizii. În opinia concurentă, judecătoarea Sonia Sotomayor a scris: „Astăzi, Curtea, pentru prima dată în istoria sa, acordă unei afaceri deschise publicului dreptul constituțional de a refuza să servească membrii unei clase protejate".
Ea a adăugat: „Prin emiterea acestui nou permis de discriminare într-un caz intentat de o companie care încearcă să refuze cuplurilor de același sex să se bucure pe deplin și în mod egal de serviciile sale, efectul imediat și simbolic al deciziei este de a-i marca pe homosexuali și lesbiene cu statutul de clasa a doua. În acest fel, decizia în sine provoacă un fel de prejudiciu stigmatizant, pe lângă orice prejudiciu cauzat de refuzul de acordare a serviciilor."
Decizia instanței, în ultima zi de pronunțare a hotărârilor din mandatul său care a început în octombrie, vine într-un moment în care legi care vizează drepturile persoanelor transsexuale și ale altor persoane LGBT sunt atacate de legislatorii republicani din numeroase state cu înclinații conservatoare.
Cazul a pus față în față dreptul persoanelor LGBT de a căuta bunuri și servicii de la întreprinderi fără a fi discriminați și dreptul la liberă exprimare, așa cum a afirmat Smith, al artiștilor - așa cum s-a autointitulat patroana afacerii - ale căror întreprinderi oferă servicii publicului.
Kelley Robinson, președintele grupului pentru drepturile civile LGBT Human Rights Campaign, a calificat decizia drept „o fisură profund îngrijorătoare în progresul nostru și ar trebui să fie alarmantă pentru noi toți. Oamenii merită să aibă spații comerciale care să fie sigure și primitoare. Această decizie continuă să afirme cât de radicală și de nepotrivită este această instanță".
Smith, care locuiește în Littleton, o suburbie din Denver, este o creștină evanghelică care a declarat că ea crede că mariajul este doar între un bărbat și o femeie. Ea a dat în judecată preventiv comisia pentru drepturi civile din Colorado și alți oficiali de stat în 2016, deoarece a spus că se temea că va fi pedepsită pentru că a refuzat să servească nunți gay în conformitate cu legislația din Colorado.
Curtea are o majoritate conservatoare de 6-3.
Smith și avocații ei au declarat că nu discriminează pe nimeni, dar că se opune mesajelor care contrazic convingerile sale creștine.
Statul Colorado, grupurile pentru drepturile civile și numeroși specialiști în drept au avertizat asupra unui efect de propagare în cazul în care Smith ar câștiga, permițând discriminarea bazată nu numai pe convingerile religioase ale proprietarilor de afaceri, ci și pe opinii potențial rasiste, sexiste și antireligioase.
În multe state există legi privind spațiile publice, care interzic discriminarea în domenii precum locuințele, hotelurile, întreprinderile de vânzare cu amănuntul, restaurantele și instituțiile de învățământ. Colorado a adoptat pentru prima dată o lege în 1885. Actuala sa lege antidiscriminare interzice întreprinderilor deschise publicului să refuze bunuri sau servicii persoanelor din cauza rasei, sexului, orientării sexuale, religiei și anumitor alte caracteristici.
Colorado a argumentat că legea sa antidiscriminare reglementează vânzările, nu discursul, pentru a asigura „accesul egal și demnitatea egală". Astfel, Smith este liberă să vândă orice dorește, inclusiv site-uri web cu pasaje biblice care afirmă o viziune de sex opus asupra căsătoriei.
Liderul majorității din Senat, Chuck Schumer, un democrat, a spus într-o declarație: „Refuzul de a oferi servicii pe baza persoanei pe care o iubește cineva este la fel de intolerant și plin de ură ca și refuzul de a oferi servicii din cauza rasei sau a religiei. Iar acesta este un bigotism pe care marea majoritate a americanilor îl consideră complet inacceptabil".
Administrația președintelui Joe Biden, care a susținut Colorado în acest caz, a susținut că cererea de exceptare a lui Smith a mers prea departe, deoarece aceasta a căutat să obțină dreptul de a refuza să creeze un site de nuntă de orice fel pentru un cuplu de același sex, chiar și unul de bază care să precizeze doar detaliile logistice.
Smith a declarat anul trecut: „Credința mea m-a învățat să iubesc pe toată lumea și de aceea lucrez cu toată lumea prin intermediul afacerii mele. Dar asta înseamnă, de asemenea, că nu pot crea orice mesaj".
Smith este reprezentat de avocați de la Alliance Defending Freedom, un grup conservator pentru drepturile religioase.
Editor : A.C.
