Fostul premier Silvio Berlusconi, în vârstă de 85 de ani, a anunţat sâmbătă că renunţă să mai candideze la funcția de președinte al Italiei, post pentru care votul începe luni în Parlamentul italian, informează AFP, preluată de Agerpres.
Preferat în cursa prezidenţială rămâne Mario Draghi, actualul prim-ministru, aflat în fruntea unui guvern de unitate naţională şi fost şef al Băncii Centrale Europene.
Silvio Berlusconi și-a făcut campanie timp de mai multe săptămâni pentru a-i succede actualului preşedinte, Sergio Mattarella, deşi observatorii scenei politice italiene se îndoiau că miliardarul italian ar putea obţine voturile necesare.
Berlusconi ar vrea ca Mario Draghi să rămână premier
Într-o declaraţie făcută cu ocazia unei întâlniri virtuale cu alţi lideri ai dreptei, Silvio Berlusconi a spus că ar avea voturile necesare, dar că, într-un spirit de „responsabilitate naţională”, le-a cerut susţinătorilor săi să-i retragă candidatura. „Astăzi, Italia are nevoie de unitate”, a spus el, referindu-se la epidemia de coronavirus. „Voi continua să îmi servesc ţara într-un mod diferit”, a adăugat fostul premier.
Silvio Berlusconi, al cărui partid, Forza Italia, participă la guvernare, ar prefera ca Draghi să rămână premier până la alegerile din 2023. „Consider că este necesar ca guvernul Draghi să-şi finalizeze activitatea până la sfârşitul legislaturii”, a spus el într-un comunicat transmis de purtătorul său de cuvânt. „Aceasta i-ar permite să realizeze reforma sistemului fiscal şi judiciar, precum şi a administraţiei, promise în schimbul miliardelor de euro din planul de redresare post-pandemie al Uniunii Europene”, a spus el.
Când devine esențial rolul președintelui în Italia
Mandatul președintelui în Italia este de șapte ani. Deși Constituția nu impune o limită pentru mandate, până în 2013 niciun președinte italian nu a candidat pentru al doilea mandat.
Preşedintele Italiei - care are un rol, în esenţă, ceremonial - exercită o putere considerabilă în cazul unei crize politice, fie că aceasta implică dizolvarea parlamentului, alegerea prim-ministrului sau refuzul acordării mandatului unor coaliţii fragile.
1.000 de senatori, deputaţi şi reprezentanţi regionali vor începe luni votul. Pentru alegerea preşedintelui sunt necesare două treimi din voturi în primele trei tururi, apoi majoritatea absolută în tururile următoare.
Din cauza măsurilor de securitate impuse de pandemia de COVID-19, fiecare rundă va dura o zi şi, conform tradiţiei, teoretic nu există candidaţi oficiali.
Editor : Luana Pavaluca
