Preşedintele Uzbekistanului, Şavkat Mirzoev, a fost reales confortabil, duminică, cu peste 80% din sufragii, în urma unui scrutin marcat, potrivit observatorilor internaţionali, prin absenţa „unei concurenţe reale” în pofida recentelor reforme, relatează AFP.
Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei electorale date publicităţii luni, Şavkat Mirzoev, care conduce din 2016 ţara cu cea mai mare populaţie din Asia Centrală, a obţinut 80,1% din voturile exprimate, asigurându-şi astfel un al doilea mandat de cinci ani.
Semn al absenţei oricărui suspans, preşedintele rus Vladimir Putin l-a sunat luni dimineaţă pe omologul său uzbec pentru a-l felicita pentru „victoria convingătoare” chiar înainte ca rezultatele scrutinului să fi fost date publicităţii.
Detractorii îl acuză pe Mirzoev că a exclus orice opoziţie de la alegeri. La scrutinul de duminică, acesta s-a confruntat cu patru candidaţi consideraţi marionete şi care s-au abţinut să-l critice în timpul campaniei, transmite Agerpres.
Alegerile s-au desfăşurat „fără o competiţie reală”, au constatat luni observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi ai Parlamentului European.
Observatorii au relevat de asemenea într-un comunicat „semne de umplere a urnelor la mai multe birouri de vot” şi subliniază că „un număr mare de alegători” au putut să voteze „fără să prezinte un document de identitate”. Comisia electorală uzbecă a respins aceste acuzaţii, afirmând că scrutinul a fost organizat „conform normelor internaţionale”.
După sosirea sa la putere, Mirzoev, care are vârsta de 64 de ani, a dat speranţe privind democratizarea Uzbekistanului, abolind munca forţată, deschizând economia şi eliberând oponenţii torturaţi de necruţătorul său predecesor, Islam Karimov.
Dar speranţa într-o nouă eră s-a estompat treptat, după ce preşedintele uzbec a revenit la obiceiurile vechii administraţii și a început cu reprimarea mai multor personalităţi critice cu guvernul.
În 2016, Mirzoev a câştigat alegerile cu 88,6% din voturi la o participare de 87%. Scorurile sunt asemănătoare cu cele ale lui Islam Kariov, care s-a aflat la putere timp de 27 de ani şi care a transformat Uzbekistanul într-una din ţările cele mai autoritare de pe planetă.
Geografic aflat la frontieră cu Afganistanul, Uzbekistanul este situat într-o regiune deopotrivă complexă şi strategică, unde Rusia şi China exercită o puternică influenţă.
Această fostă republică sovietică fără ieşire la mare, cu o populaţie de 34 milioane de locuitori, a fost o etapă majoră cândva pe străvechiul Drum al Mătăsii, o situaţie care a dus la dezvoltarea unor oraşe precum Samarkand şi Buhara.
La cinci ani de la decesul lui Karimov, Uzbekistanul este mult mai liber, fără îndoială. Mirzoev a pus capăt muncii forţate pe câmpurile de bumbac, inclusiv a miilor de copii, o măsură salutată pe plan internaţional.
În comunicatul lor, observatorii internaţionali au calificat reformele întreprinse de către actualul preşedinte drept un „semn încurajator”, dar denunţă „încarcerarea, intimidarea şi presiunile” la adresa jurnaliştilor în timpul campaniei electorale.
Ultimele luni ale primului mandat al lui Mirzoev au fost marcate de reducerea la tăcere a unor voci critice, prin arestarea mai multor bloggeri.
Cunoscutului disident, Hidirnazar Allakulov, doctor în economie, considerat ca fiind unul dintre rarii contracandidaţi reali ai preşedintelui în exerciţiu, i s-a interzis să candideze la aceste alegeri prezidenţiale.
Cu toate acestea, pentru majoritatea uzbecilor intervievaţi în timpul scrutinului, principala sursă de îngrijorare nu este situaţia legată de drepturile omului, ci contextul economic din ce în ce mai dificil.
Pandemia de COVID-19 a stopat puternica creştere a PIB-ului, dând o lovitură considerabilă sectorului turistic, ceea ce a alimentat nemulţumirea populaţiei, din cauza creşterii semnificative a şomajului şi a costului vieţii.
Evenimente destul de rare în această republică din Asia Centrală, manifestaţiile s-au declanşat anul trecut după o serie de penurii în alimentarea cu energie.
Luna trecută, Mirzoev a declarat că definiţia democraţiei în Uzbekistan nu este aceeaşi ca în alte ţări şi a atenţionat împotriva instabilităţii.
Editor : Marco Badea
