Prima notă de plată după protestul violent de sâmbătă din capitala Franței: pagube de circa 4 milioane de euro. Însă acesta este doar un calcul parțial, care nu acoperă și vandalizarea centrelor comerciale de pe Champs-Elysée și a Arcului de Triumf.
Bilanțul haosului de pe arterele Parisului: 249 de incendii și peste 200 de mașini arse. Totul doar într-o zi, sâmbătă, 1 decembrie.
Un protest amplu este anunțat și în acest weekend, pe 8 decembrie.„Actul 4, rămânem pe baricade”, se arată într-un mesaj postat în grupul de mobilizare de pe Facebook al mișcării Vestele Galbene.
Ciocnirile de gherilă urbană dintre manifestanți și forțele de ordine au implicat resurse semnificative ale instituțiilor de forță. Nu mai puțin de 23 de firme de securitate, peste 20 de echipe ale poliției mobile, 7.000 de polițiști și peste 5.000 de jandarmi au fost trimiși pe străzile Capitalei, relatează cotidianul L’Express.
„A fost ca-n Infernul lui Dante”, a descris în termeni livrești un șef al jandarmeriei atmosfera de sâmbătă din Paris, adăugând a fost pentru prima oară în cariera lui când a primit ordinul de a trage cu gaze lacrimogene la „înălțimea omului”.
În alte zone ale Franței, forțele de ordine au fost nu doar în inferioritate numerică, ci și prost echipate pentru necesitățile de pe teren. În Narbonne, un oraș din sud, scrie L’Express, protestarii din Vestele Galbene au incendiat ghereta unei bariere de pe o autostradă. Jandarmii nu au putut inteveni, deoarece aveau în dotare doar muniție de foc, nemaiavând pe stoc gloanțe oarbe, potrivit unei surse din poliție.
În Puy-en-Velay, cocktail-urile Molotov zburau din toate părțile. În comuna Le Pouzin, Vestele Galbene au ieșit la protest cu bâte de baseball, înfrunându-se cu forțele de ordine până la ivirea zorilor.
Un protestatar ar fi transmis un mesaj unei secții de poliție, în care scria că „vom ridica miza” la protestele de pe 8 decembrie: „Sâmbătă vom veni cu arme”, mai relatează cotidianul francez.
Nevând un lider, mișcarea Vestelor Galbene nu are nici omogenitate. Până acum, se disting două aripi protestatare: aripa moderaților, care dorește să creeze o structură de negociere cu guvernul francez, și gruparea radicală, care respinge orice cale de dialog, optând doar pentru mesajul violent transmis politicienilor de la putere.
Forțele de ordine se plâng că sunt epuizate
Ziua de sâmbătă, 1 decembrie, a fost marcată „de violenţe de o gravitate fără precedent'', a declarat duminică prefectul poliţiei, Michel Delpuech. În total, 412 persoane au fost arestate, „un nivel care nu a mai fost înregistrat niciodată în ultimele decenii", a adăugat Delpuech.
Toate sindicatele reprezentative ale poliţiei franceze cer să fie primite de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Fără să fi adoptat deocamdată un demers unitar, cele şapte sindicate vor să expună „gravitatea situaţiei" şi cer ca o strategie de ordine publică să fie adoptată în cazul unei noi mobilizări, au explicat secretarii generali ai sindicatelor.
„Vrem să clarificăm lucrurile cu privire la strategia ce va fi adoptată sâmbăta viitoare în materie de ordine publică şi de menţinere a ordinii. Este urgent", a declarat pentru AFP secretarul general al comisarilor poliţiei naţionale (SCPN), transmite Agerpres.
„Am cerut fără succes să fim primiţi de ministrul de interne. Îi cerem acum preşedintelui Republicii. Vrem să explicăm dificultăţile în gestionarea menţinerii ordinii. Dacă se repetă situaţia de sâmbăta trecută, vor fi răniţi şi morţi în rândul forţelor de ordine", a afirmat Jean-Claude Delage, secretar general al Alliance, sindicat majoritar al forţelor de ordine.
Reprezentanţii organizaţiilor sindicale care au cerut să fie primiţi de şeful statului subliniază nivelul de „epuizare" al forţelor de ordine şi „violenţa" la care au fost expuse acestea în timpul ciocnirilor survenite sâmbătă la Paris şi în alte oraşe din Franţa.
Mai multe organizaţii sindicale precum Alliance, Synergies sau SCPN cer o modificare a „paradigmei" în gestionarea ordinii publice, cu mai multă „mobilitate" pentru forţele de ordine în cazul unei noi manifestaţii. Ele propun între altele ca armata să poată interveni „ca întărire" pentru apărarea clădirilor publice.