Live Text Crimeea nu se va mai întoarce la Ucraina, spune Kremlinul. Rușii au atacat din nou cu drone kamikaze. Continuă lupta pentru Bahmut

Suntem în ziua cu numărul 369 a războiului pornit de Rusia în Ucraina. Forțele armate ucrainene au declarat că Rusia continuă să își concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive de-a lungul așezărilor Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Shakhtar, care se află pe linia frontului, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a demis pe Eduard Moskaliov din funcția de comandant al forțelor comune ale Ucrainei, care sunt angajate în luptele din regiunea Donbas. Directorul CIA, William Burns, a declarat duminică că este „convins” că China ia în considerare furnizarea de arme Rusiei în războiul său din Ucraina, dar SUA nu au niciun indiciu că s-a luat o decizie sau că a fost livrat vreun echipament. Între timp, Vladimir Putin a catalogat confruntarea cu Occidentul pe tema războiului din Ucraina drept o bătălie existențială pentru supraviețuirea Rusiei și a poporului rus, declarând că a fost nevoit să ia în considerare capacitățile nucleare ale NATO.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Zelenski: Situația din jurul orașului Bahmut este „din ce în ce mai complicată”

ACTUALIZARE 23:40 Preşedintele Volodimir Zelenski a spus luni seara că situaţia trupelor sale în jurul oraşului Bahmut, în estul ţării, devine foarte dificilă, relatează AFP şi Reuters.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

„Situaţia devine din ce în ce mai complicată”, a declarat preşedintele ucrainean în mesajul său adresat zilnic, scrie Agerpres. „Inamicul distruge sistematic tot ceea ce poate fi folosit pentru a ne proteja poziţiile”, a adăugat el, numindu-i „adevăraţi eroi” pe soldaţii ucraineni implicaţi în această luptă.

El a menţionat că ţara sa îşi poate apăra cerul numai dacă încetează un „tabu al aviaţiei”. „Piloţii noştri şi unităţile antiaeriene şi alţi experţi ai forţele noastre aeriene fac o treabă grozavă”, a spus el. „Dar vom fi capabili să ne protejăm complet cerul atunci când acest tabu al aviaţiei va fi pe deplin ridicat în relaţiile cu partenerii noştri”, a adăugat preşedintele ucrainean.

Ucraina confirmă că a adus un număr „adecvat” de trupe de-a lungul frontierei cu Transnistria pentru a preveni un eventual atac

ACTUALIZARE 20:30 Natalia Gumeniuk, șefa centrului de presă al Forțelor ucrainene de Apărare din Sud, a spus luni că Ucraina a plasat de-a lungul frontierei cu Transnistria, provincia separatistă din Republica Moldova, un număr „adecvat” de trupe pentru a preveni un eventual atac al trupelor ruse, relatează Unian.ua. Ea a precizat că numărul soldaților este „adecvat amenințării” și că aceștia sunt pregătiți să dea un răspuns puternic în cazul unor tentative de pătrundere.

„Din punct de vedere militar, putem lua în considerare amenințările din direcția bielorusă și transnistreană, dar cât de reale sunt ele? Sunt mai degrabă amenințări ipotetice, ceea ce înseamnă că sunt posibile într-un anumit set de circumstanțe, dar este puțin probabil să se materializeze. Pentru a deschide frontul, ei au nevoie de un sprijin suplimentar, dar nu au de unde-l obține”, a precizat Gumeniuk.

Citește continuarea AICI

Putin i-a acordat Ordinul Prieteniei actorului american Steven Seagal

ACTUALIZARE 20:25 Preşedintele Vladimir Putin i-a acordat actorului Steven Seagal o importantă decoraţie a statului rus în semn de mulţumire pentru acţiunile sale umanitare şi culturale întreprinse pe plan internaţional, se afirmă într-un decret de stat publicat luni, relatează Reuters.
Potrivit acelui decret, actorul american în vârstă de 70 de ani, starul unor filme de acţiune precum "Under Siege", a primit Ordinul Rus al Prieteniei. Steven Seagal nu a făcut deocamdată declaraţii pe această temă.

Decretul menţionează activitatea desfăşurată de Steven Seagal în calitate de reprezentant special al Ministerului rus de Externe pentru legături umanitare cu Statele Unite şi cu Japonia.

Lukașenko spune că Rusia a livrat Belarusului sisteme Iskander și S-400

ACTUALIZARE 20:20 Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat luni, în cadrul unei reuniuni cu guvernul privind achiziţia de armament, că Rusia a livrat Republicii Belarus sisteme de rachete tactice Iskander, sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi aproximativ 1 milion de proiectile de diferite calibre, potrivit EFE, citată de Agerpres.

În acelaşi timp, agenţiile de presă ucrainene informează că liderul de la Minsk i-a convocat pe şefii instituţiilor militarizate în legătură cu incidentul de duminică produs pe aeroportul militar de lângă capitala belarusă, în urma căruia a fost avariat un avion de recunoaştere rusesc A-50, care, se pare, era utilizat de Rusia în războiul său din Ucraina.

„În scopul de a echipa partea belarusă din cadrul grupării regionale de forţe (belarusă şi rusă), Moscova ne-a furnizat sisteme operativ-tactice Iskander şi o rezervă de suficiente rachete”, a declarat Lukaşenko, citat de agenţia de presă oficială Belta.

Citește continuarea AICI

Rusia a început să pompeze petrol din Kazahstan spre Germania, dar a blocat livrările către Polonia

ACTUALIZARE 20:15 Transneft, compania care deţine monopolul asupra conductelor petroliere din Rusia, a anunţat luni că a început să pompeze petrol din Kazahstan spre Germania via Polonia, prin conducta Drujba.

În paralel, Transneft a oprit livrările de petrol rusesc către Polonia, invocând lipsa unor plăți și calendarul livrărilor. Uniunea Europeană a încetat să mai cumpere ţiţei rusesc prin rutele maritime, începând din data de 5 decembrie 2022, în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, însă unele ţări din blocul comunitar, care nu au acces la mare, continuă să primească ţiţei rusesc prin conducte.

Anterior, firma kazahă KazTransOil a informat că luni a livrat 20.000 de tone de petrol în Germania prin conducta petrolieră rusească Drujba (Prietenia). Kazahstanul este puternic dependent de ţara vecină Rusia pentru a-şi putea exporta energia şi nici nu este vizat de sancţiunile occidentale impuse Rusiei.

Citește continuarea AICI

Moscova denunță noi sancțiuni „absurde” ale UE împotriva Rusiei

ACTUALIZARE 20:00 Kremlinul califică drept „absurde” noile sancţiuni impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, la un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, sancţiuni ce vizează 121 de persoane fizice şi entităţi, relatează France Presse, citată de Agerpres.

„Toate astea sunt absurde. Se vede clar că pun pe oricine sub sancţiuni, doar pentru a face liste noi”, a declarat luni presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmând că aceste măsuri nu sunt de natură „să afecteze” persoanele sancţionate.

El consideră că este „evident„ că UE va continua politica sa de sancţiuni şi că „noi persoane juridice şi fizice se vor regăsi în mod absurd” pe aceste liste. UE a aprobat vineri seara cel de-al zecelea pachet de sancţiuni destinate să lovească economia Rusiei, care desfăşoară o ofensivă în Ucraina din 24 februarie 2022.

Aceste măsuri impun în special noi restricţii asupra exporturilor UE către Rusia pentru 11 miliarde de euro şi îngheţarea activelor a trei bănci ruseşti şi a numeroase entităţi, inclusiv companii iraniene, acuzate că au furnizat drone Moscovei, potrivit surselor diplomatice europene. Lista include 121 de persoane fizice şi entităţi.

Referitor la noile sancţiuni americane şi canadiene, adoptate tot săptămâna trecută, Moscova a denunţat luni „tentative inutile şi nechibzuite” de a „submina sistemul nostru industrial şi potenţialul nostru financiar”. „Pregătim măsuri de represalii care vor continua să fie elaborate în baza principiului strict al reciprocităţii şi caracterului inevitabil al pedepsei”, a afirmat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

Uniunea Europeană prelungește cu un an sancțiunile împotriva Belarusului

ACTUALIZARE 20:00 UE a anunţat luni că prelungeşte cu un an sancţiunile împotriva Belarusului pentru continuarea represiunii de către regimul lui Aleksandr Lukaşenko şi sprijinul acestuia pentru războiul purtat de Rusia în Ucraina, informează France Presse, citată de Agerpres.

Aceste sancţiuni au fost prelungite până la 28 februarie 2024, a anunţat luni Consiliul European, instanţa care reprezintă cele 27 de state membre ale UE. O pedeapsă de 19 ani de închisoare a fost cerută luni împotriva opozantei belaruse în exil Svetlana Tihanovskaia, judecată în lipsă din ianuarie în această fostă republică sovietică.

Din august 2020, UE a impus mai multe runde de sancţiuni împotriva celor responsabili de represiunea politică şi încălcările drepturilor omului în Belarus. Preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi altor 194 de personalităţi apropiate regimului li s-a interzis intrarea în UE, iar bunurile lor au fost îngheţate.În plus, 34 de entităţi au fost sancţionate şi orice finanţare europeană le este interzisă.

Belarusul face de asemenea obiectul unor sancţiuni economice specifice, inclusiv restricţii în sectorul financiar, comerţ, bunuri cu dublă utilizare, telecomunicaţii, energie, transporturi.

Liderul prorus din Donețk spune că forțele ruse „și-au ameliorat” pozițiile în direcția Avdviika

ACTUALIZARE 16:50 Denis Puşilin, liderul impus de Moscova în regiunea Doneţk (estul Ucrainei), anexată de Rusia în septembrie trecut, a declarat luni că forţele ruse „îşi ameliorează poziţiile” în direcţia Avdiivka, situată la nord de centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume, relatează EFE.

„Direcţia Avdiivka este importantă pentru noi în Doneţk. Acolo avem unele succese. Unităţi ale Corpului 1 al armatei avansează, ameliorându-şi poziţiile”, a declarat el într-o intervenţie la televiziunea de stat rusă.

Puşilin a spus că „este încă prea devreme pentru a vorbi de cucerirea unor localităţi concrete, dar observăm o îmbunătăţire considerabilă”.

În acelaşi timp, el a evocat situaţia din Bahmut (pe care ruşii îl numesc Artiomovsk), oraş pe care forţele ruse încearcă să-l cucerească de peste şapte luni.

„În ultimele zile am asistat la schimbări considerabile în cadrul operaţiunii de eliberare. Este vorba de frontul de la Artiomovsk, care se află în prezent în centrul atenţiei”, a indicat Puşilin.

Cucerirea localităţilor Berhivka şi Iahinde ar permite trupelor ruse să avanseze în direcţia localităţilor Bogdanivka şi Hromivka, ceea ce „genera condiţii favorabile pentru încercuirea inamicului şi strângerea laţului” în jurul Bahmut, a afirmat liderul prorus din Doneţk.

El a criticat, de asemenea, aruncarea în aer de către armata ucraineană a unui baraj de lângă Bahmut, decizie pe care a calificat-o drept „pripită şi prost calculată”, întrucât „nu a avut un impact semnificativ asupra avansării unităţilor noastre”.

Dimpotrivă, „vedem că aceasta a provocat dificultăţi inamicului concentrat în partea de nord a oraşului. De fapt şi-au făcut un deserviciu, deoarece posibilitatea (ca forţele ucrainene) să cadă în încercuire a crescut considerabil”, susţine el.

Puşilin a adăugat că numărul civililor rămaşi în Bahmut nu este cunoscut în acest moment, dar a adăugat că „ei se află în condiţii extrem de dificile, ceea ce s-a văzut în starea oamenilor pe care am reuşit să-i evacuăm”.

Referitor la înaintarea trupelor ruse la est de oraşul Doneţk, el a subliniat că preluarea sub control a localităţii Mariinka se dovedeşte a fi o sarcină mai dificilă decât se anticipa.

„Şi la Mariinka vedem îmbunătăţiri, vedem că unităţile noastre avansează. Cu toate acestea, tenacitatea inamicului datorită rezervelor trimise întârzie înaintarea noastră. Am sperat să eliberăm Mariinka mult mai devreme”, a spus el.

Kremlinul amenință și spune că Crimeea este „parte inalienabilă” a Rusiei

ACTUALIZARE 16:00 Kremlinul a declarat luni că peninsula Crimeea este „parte inalienabilă” a Rusiei, în consecinţă returnarea ei către Ucraina este imposibilă, potrivit EFE şi RIA Novosti.

„Este o parte inalienabilă a Federaţiei Ruse”, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Întrebat dacă autorităţile ruse îşi pot imagina circumstanţe care ar putea duce la retrocedarea peninsulei, anexată în 2014 de către Moscova, Peskov a răspuns un „nu” categoric.

Reacţia purtătorului de cuvânt al Kremlinului intervine după ce preşedintele american, Joe Biden, a afirmat într-o recentă declaraţie că îşi poate imagina o situaţie de „tranziţie” când s-ar putea produce retrocedarea Crimeei către Ucraina.

În acelaşi timp, Biden a subliniat că decizia privind recuperarea peninsulei va aparţine ucrainenilor.

La ora actuală, sarcina aliaţilor este de a-i pune pe ucraineni într-o poziţie în care să poată face „progrese în această primăvară sau vară”, a menţionat preşedintele american.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, afirmase duminică că Peninsula „Crimeea este a Ucrainei”, iar Washingtonul nu va recunoaşte „niciodată” anexarea sa.

Una din problemele cu care se confruntă administraţia preşedintelui Joe Biden este dacă ar susţine sau nu recuperarea Crimeii de către armata ucraineană, lucru pe care purtătorii săi de cuvânt refuză să-l precizeze, notează EFE.

Contraofensiva Ucrainei va avea ca scop „să creeze o ruptură” între Crimeea și Rusia

ACTUALIZARE 15:20 Contraofensiva ucraineană din această primăvară va avea ca scop „să creeze o ruptură” între Crimeea și Rusia continentală, susține șeful adjunct al serviciului de informații militare, Vadim Skibitski, potrivit Sky News.

„Scopul contraofensivei noastre este de a elibera toate teritoriile ocupate, inclusiv Crimeea. Nu ne vom opri până când nu vom avea țara înapoi la granițele din 1991”, a declarat Vadim Skibitski.

Vadim Skibitski a făcut declarațiile pentru ziarul german Berliner Morgenpost. Acesta a spus că unul dintre scopurile militare ale contraofensivei, planificată pentru primăvară, va fi acela de a crea „o ruptură pe frontul rusesc din sud – între Crimeea și Rusia continentală”.

Citește continuarea AICI.

CNN: Putin încearcă anexarea ilegală a Transnistriei, după modelul Crimeea

ACTUALIZARE 15:00 Recentele amenințări ale Rusiei la adresa Republicii Moldova, referitoare la Transnistria, reprezintă acțiuni care seamănă izbitor de mult cu cele întreprinse de Moscova înaintea anexării ilegale a pensinsulei Crimeea, în 2014, dar și a invaziei Ucrainei declanșate în urmă cu un an, informează CNN.

CNN amintește, în acest context, de avertismentul lansat zilele trecute de Maia Sandu, care a declarat că Rusia plănuiește să implice diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civili, care să provoace revolte, să atace instituții ale statului și să ia ostatici.

Sandu a mai spus că „prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”.

Concomitent, ministerul apărării din Rusia a acuzat Ucraina că „are planuri” să invadeze Transnistria după o „operațiune sub steag fals”. 

Washingtonul afirmă că a trimis tancuri Abrams în Ucraina doar la presiunea Germaniei

ACTUALIZARE 14:40 Decizia Statelor Unite de a livra Ucrainei tancuri Abrams a fost luată în urma presiunilor din partea Germaniei, potrivit unei declaraţii neaşteptate făcute recent de consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, informează Agerpres.

Preşedintele american Joe Biden a aprobat măsura după ce Germania i-a transmis liderului american că ea nu doreşte să trimită tancuri Leopard în Ucraina în absenţa unui angajament al SUA de a furniza de asemenea tancuri Kievului, a declarat Jake Sullivan într-un interviu pentru postul de televiziune ABC.

Joe Biden "iniţial a luat decizia de a nu le trimite (tancuri Abrams) întrucât Pentagonul i-a spus că nu vor fi utile pe front în această luptă. Ce ar fi utile sunt tancurile germane", a explicat Jake Sullivan.

Totuşi, în interesul "unităţii alianţei" şi pentru a garanta că "Ucraina obţine ceea ce doreşte", Biden a fost de acord să livreze tancuri, chiar dacă modelul Abrams nu este ceea ce Ucraina are nevoie chiar acum, a spus reprezentantul Casei Albe.

Citește continuarea AICI

Kremlinul se declară îngrijorat de situaţia „tulbure” din Transnistria și acuză „provocări din afară”. „Este motiv de îngrijorare”

ACTUALIZARE 14:25 Kremlinul s-a declarat luni îngrijorat de situația din Transnistria, regiune separatistă din estul Republicii Moldova, unde Moscova susţine că forţe externe creează agitație. Liderul regiunii transnistrene spune că situația este „tensionată” din cauza panicii, și face apel la calm.

„Evident, situaţia din Transnistria face obiectul unei atenţii speciale din partea noastră şi este motiv de îngrijorare. Situaţia este tulbure, este provocată, provocată din afară. Dar ştim că oponenţii noştri din cadrul regimului ucrainean, a regimului de la Kiev, precum şi cei din ţările europene sunt capabili de diferite tipuri de provocare”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a negat afirmaţia Moscovei, potrivit căreia Kievul vrea să preia controlul asupra regiunii transnistrene, în timp ce Republica Moldova a declarat că nu există urmă de adevăr în aceste acuzaţii.

Polonia a trimis muniție Ucrainei înainte de război

ACTUALIZARE 13:29 Polonia a trimis primele transporturi de muniție în Ucraina chiar înainte de izbucnirea războiului, a declarat ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, pentru publicația Polska Metropolia Warszawska.

„Am trimis primele livrări de muniție în Ucraina chiar înainte de începerea războiului”, a spus șeful apărării poloneze, subliniind că acest lucru „ne-a obligat să accelerăm și mai mult activitatea de echipare a armatei poloneze”.

„După atacul brutal asupra Ucrainei independente, facem achiziții și mai mari de arme și echipamente militare, atât din SUA, Coreea de Sud, cât și din fabricile de armament poloneze. Sprijinul pe care l-am acordat Ucrainei - și permiteți-mi să vă reamintesc că am direcționat primele transporturi de muniție către Ucraina chiar înainte de izbucnirea războiului - ne-a obligat să accelerăm și mai mult activitatea de echipare a armatei poloneze. Trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate", a declarat ministrul polonez al Apărării.

El a subliniat că Polonia este în fruntea sprijinului acordat Ucrainei. „Până în prezent, am furnizat forțelor armate ucrainene tancuri T-72, obuze și muniție de artilerie, sisteme portabile de rachete antiaeriene, vehicule aeriene fără pilot și muniție de croazieră, printre altele”, a mai spus Blaszczak. În total, anul trecut, Polonia a transferat Ucrainei asistență militară în valoare de 2,2 miliarde de euro.

Doi morți și trei răniți după atacul rusesc cu drone

ACTUALIZARE 11:57 Două persoane au fost ucise şi trei au fost rănite la Hmelniţki, în vestul Ucrainei, după un atac rusesc ce a implicat mai mult de zece drone de luptă de fabricaţie iraniană, în noaptea de duminică spre luni, au anunţat autorităţile ucrainene, informează Agerpres. 

Una dintre persoanele decedate era un membru al echipelor de salvare ucis în timpul serviciului, a precizat primarul oraşului Hmelniţki, Oleksandr Simcişîn pe Telegram, informând cu privire la "imobile avariate" de aceste atacuri.

La scurt timp, guvernatorul regiunii Hmelniţki, Serghi Gamalii, a anunţat că un al doilea salvator a murit din cauza rănilor la spital. 

Gamalii a informat totodată că au avut loc trei bombardamente în timpul nopţii asupra oraşului eponim, centru regional situat la circa 350 de kilometri sud-vest de Kiev şi care avea 275.000 de locuitori înainte de invazia rusă lansată acum un an.

„Explozii inexplicabile” în Mariupol, într-o zonă pe care Rusia o consideră în afara razei de atac a armatei ucrainene

ACTUALIZARE 11:30 Peste 14 „explozii inexplicabile” au fost raportate în jurul orașului ocupat de ruși Mariupol, începând de marțea trecută, afirmă Ministerul britanic al Apărării în actualizarea de luni dimineață.

Astfel de explozii au fost raportate la două depozite de combustibil și o uzină siderurgică pe care Rusia o folosește ca bază militară, spun britanicii.

Rusia va fi probabil îngrijorată de faptul că au loc explozii inexplicabile într-o zonă pe care probabil că o evaluase anterior ca fiind în afara razei de acțiune a capacităților de atac ucrainene de rutină, mai afirmă Londra. 

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Orașul-port de la Marea Neagră se află la cel puțin 80 km de linia frontului și a fost capturat de Rusia în luna mai a anului trecut, după luni de lupte. Asediul s-a încheiat atunci când ultimii apărători ucraineni, ascunși în interiorul oțelăriei Azovstal din oraș, s-au predat. 

Mariupol este cel mai mare oraș capturat anul trecut pe care Moscova încă îl controlează și se află pe o rută logistică cheie, se mai arată în evaluarea britanicilor.

ISW: Putin și-a dat seama că doar Ministerul Apărării va putea controla forțele rusești din Ucraina

ACTUALIZARE 10:54 După încheierea măsurilor de mobilizare, președintele rus Vladimir Putin a permis Ministerului Apărării să recapete controlul asupra tuturor forțelor rusești din Ucraina, scriu experții Institutului american pentru studiul războiului (ISW) în cea mai recentă evaluare a frontului. 

Imagini din Bahmut, orașul distrus de bombe

ACTUALIZARE 10:45 Șeful Biroului Președintelui Ucrainei, Andrii Yermak, a publicat un videoclip cu lupte din Bahmut.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Un alt videoclip postat pe Twitter a surprins luptele de stradă din Bahmut și momentul în care câțiva soldați ucraineni ai brigăzii 93 luptă cu invadatorii ruși la o răscruce de drumuri a orașului.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Un alt video distribuit pe rețelele sociale arată amploarea distrugerilor cauzate de ruși în Bahmut.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Rușii au atacat din nou cu drone kamikaze

ACTUALIZARE 10:30 Armata ucraineană a respins 81 de atacuri rusești în ultimele 24 de ore în nord-estul și estul Ucrainei, a informat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea sa de dimineață pe 27 februarie, potrivit The Kyiv Independent.  

Totodată, 14 drone kamikaze au fost lansate de forțele rusești din direcția nord, dintre care 11 au fost distruse de apărarea aeriană a Ucrainei, mai notează Statul Major al Forțelor Armate ale Kievului.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Putin crede că americanii suferă de deficit de atenţie şi îşi vor muta gândul de la Ucraina, avertizează şeful CIA

ACTUALIZARE 10:10 Directorul CIA, William Burns spune că preşedintele rus Vladimir Putin e conştient că nu va obţine prea curând o victorie în Ucraina, însă este dispus să ducă un război de uzură și crede că americanii suferă de "deficit de atenţie" iar în timp îşi vor muta gândul de la Ucraina şi vor renunţa să o mai sprijine, scrie The Washington Post.

"Cred că Putin, în prezent, este prea încrezător în capacitatea sa de a epuiza Ucraina", a spus William Burns, adăugând că prşedintele rus subestimează determinarea SUA de a sprijini Kievul.

Din punctul de vedere al lui Putin, americanii "suferă de deficit de atenţie şi îşi vor muta gândul la alte probleme până la urmă", a declarat şeful CIA. William Burns a amintit şi de întâlnirea pe care a avut-o cu directorul Serviciului Rus de Informaţii, anul trecut, în noiembrie.

Citește continuarea AICI

Medvedev ameninţă cu apocalipsa nucleară. „Uiţi pentru secole de viaţa de dinainte, până când molozul încetează să mai emită radiații”

ACTUALIZARE 09:50 Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei, a declarat luni că furnizarea în continuare de arme Kievului riscă să conducă la o catastrofă nucleară globală, reiterându-şi ameninţările în contextul războiului din Ucraina.

„Desigur, pomparea armelor poate continua... şi poate împiedica orice posibilitate de relansare a negocierilor”, a declarat Dmitri Medvedev pentru cotidianul Izvestia, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

„Inamicii noştri exact asta fac, nedorind să înţeleagă că obiectivele lor vor duce cu siguranţă la un fiasco total. Pierderi pentru toată lumea. Un colaps. Apocalipsa. Unde uiţi pentru secole de viaţa de dinainte, până când molozul încetează să mai emită radiaţii”.

Retorica apocaliptică a lui Dmitri Medvedev este percepută ca o încercare de a descuraja NATO, condusă de SUA şi aliaţii occidentali ai Kievului, să se implice şi mai mult în războiul declanşat în urmă cu un an, care provoacă eşecuri Moscovei pe câmpul de luptă.

Citește continuarea AICI

Volodimir Zelenski a demis un comandant militar de rang înalt care a condus trupele în Donbas

ACTUALIZARE 09:30 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a demis duminică un comandant militar de rang înalt care a condus lupta contra rușilor în estul țării. Zelenski nu și-a motivat decizia, scrie Reuters. Zelenski a anunțat prin decret demiterea lui Eduard Moskaliov din funcția de comandant al forțelor Ucrainei, care sunt angajate în bătălii în regiunea Donbas.

Zelenski l-a menționat pe Moskaliov în discursul de vineri, când a enumerat comandanții militari cu care a vorbit. Moskaliov ocupa această funcție din martie 2022, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.

Forțele ruse depun eforturi concertate pentru a ocupa cele două regiuni estice din Donbas, iar Zelenski a descris în ultimele săptămâni situația militară din est ca fiind dificilă și dramatică.

Cele mai importante informații din ziua precedentă:

• Directorul CIA se declară „convins” că Beijingul are în vedere să furnizeze arme Rusiei în războiul din Ucraina
  
• Zelenski: „9 ani de când agresiunea rusă a început în Crimeea. Prin returnarea Crimeei vom restabili pacea”
• Ministrul german al Apărării reacționează cu scepticism la inițiativa Chinei pentru pace în Ucraina
• Un fost șef al diplomației poloneze deplânge insuficientul leadership al Germaniei în susţinerea Ucrainei de a lupta contra Rusiei
• Putin: „Occidentul a vrut să lichideze Rusia. Nu avem de ales, trebuie să luăm în considerare forța nucleară a NATO”
• Ucraina spune că nu este adevărat că trupele Wagner au cucerit Yahidne și Berhivka
• Zelenski: Al zecelea pachet de sancţiuni aprobat de UE împotriva Rusiei cuprinde pași împotriva industriei de apărare şi a sectorului financiar al statului terorist

Editor : Marco Badea