Federaţia Rusă este gata să-şi retragă trupele din regiunea transnistreană, inclusiv misiunea sa de pacificare, însă doar după ce va fi găsită o soluţie paşnică pentru conflictul îngheţat de pe Nistru, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, în timpul conferinţei sale de presă anuale, desfăşurate anul acesta prin videoconferinţă, în contextul pandemiei, informează Deschide.md şi IPN.md, citate de Agerpres.
„Maia Sandu, în calitate de reprezentant al unei forţe politice, nu a spus nimic nou, noi demult auzim declaraţiile liderilor occidentali despre necesitatea retragerii contingentului nostru de pacificatori. Maia Sandu este preşedinte al Republicii Moldova, dar este şi cetăţeană a României”, a subliniat Putin. „În general, noi suntem pentru retragerea pacificatorilor (ruşi), dar după ce va fi creată o situaţie favorabilă, va fi stabilit un dialog decent între Transnistria şi cealaltă parte a Moldovei, atunci când se va merge pe o cale paşnica de aplanare a situaţiei”, a declarat Putin.
Preşedintele rus a reamintit de eşecul „Planului Kozak”, care, potrivit lui Putin, avea să soluţioneze problema transnistreană. „Noi cu fostul preşedinte (al Republicii Moldova, Vladimir) Voronin am fost foarte aproape de aceasta (de soluţionare). Însă, în ultimul moment, liderii ţărilor occidentale l-au presat, el a renunţat, s-a disociat de înţelegerile anterioare şi soluţionarea problemei transnistrene a fost amânată pe un termen nedeterminat. De ce? Nu este clar deloc! Ulterior i-am întrebat pe omologii mei din UE, de ce aţi procedat aşa? Au zis ca aşa a ieşit! Nu ne vom axa pe detalii, însă mai devreme sau mai târziu această problemă va trebui rezolvată”, a mai spus Putin.
După alegerea în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat că Rusia trebuie să-şi retragă din Transnistria muniţiile şi trupele din cadrul Grupului Operativ (GOTR), creat pe rămăşiţele fostei Armate a 14-a sovietice în Transnistria, iar misiunea de pacificare trebuie transformată în una civilă sub egida OSCE.
În perioada sovietică, depozitul de la Cobasna era cunoscut ca depozitul nr. 1411 de muniţii de artilerie, reprezentând arsenalul strategic al Districtului militar Sud-Vest al URSS. Dar cea mai mare parte a muniţiilor a fost stocată aici după retragerea trupelor sovietice din fosta Republică Democrată Germană (RDG), Cehoslovacia şi alte ţări din fostul Pact de la Varşovia. Conform cifrelor oficiale, aici ar fi stocate în prezent peste 20.000 de tone de arme şi muniţii.
Editor : Liviu Cojan