Ucraina cere NATO să trimită nave la Marea Azov: „Ce va face Putin dacă nu-l oprim?”

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a cerut statelor membre NATO, dar mai ales Germaniei, să desfăşoare nave în Marea Azov, pentru a susţine astfel Kievul în conflictul său cu Moscova, în urma incidentului armat cu forţe ruse în largul Crimeei, relatează News.ro.

„Germania este unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai noştri şi sperăm ca ţările din cadrul NATO sunt de-acum pregătite să trimită nave la Marea Azov pentru a ajuta Ucraina şi a asigura securitatea în regiune”, a declarat preşedintele Poroşenko într-un interviu publicat în ediţia de joi acotidianului german Bild.

Preşedintele rus Vladimir Putin „nu vrea altceva decât să ocupe Marea (azov). Singura limbă pe care o înţelege este unitatea lumii occidentale”, continuă Poroşenko.

„Germania trebuie de asemenea să se întrebe: ce va face, apoi, Putin dacă noi nu-l oprim?”, a avertizat preşedintele ucrainean.

Paza de Coastă rusă a interceptat prin forţă, duminică, trei nave aparinând Marinei ucrainene, la Marea Neagră, nu departe de Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, deschizând focul asupra lor şi rănind trei marinari de la bord.

Aceasta este prima confruntare militară făţişă între Moscova şi Kiev de la această anexare şi izbucnirea în acelaşi an a unui război în estul Ucrainei între forţe ucrainene şi separatişti proruşi, soldat cu peste 10.000 de morţi.

Lege marțială în Ucraina

Ucraina este furioasă faţă de ceea ce consideră o agresiune din partea uriaşului său vecin. Legea marţială, adoptată luni de Parlament, a intrat în vigoare luni, în zece regiuni de la frontieră şi de coastă ale ţării.

În urma unor îngrijorări, autorităţile ucrainene au dat asigurări că această lege marţială - care permite mobilizarea cetăţenilor, reglementarea presei şi limitarea adunărilor publice - are un caracter ”preventiv”.

Vladimir Putin şi-a apărat, la rândul său, forţele şi a insistat asupra faptului că, în opinia sa, Paza de Coastă rusă pur şi simplu „şi-a făcut datoria cu precizie”.

„Ce s-a întâmplat? Ei (ucrainenii) nu au răspuns cererilor grănicerilor noştri. Şi au intrat în apele noastre teritoriale”, a dat asigurări preşedintele rus, catalogând acroşajul drept o ”provocare” organizată de Petro Poroşenko, aflat într-o poziţie proastă în sondaje, cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale din Ucraina.

Miercuri, ultimii nouă marinari luaţi prizonieri de Rusia, care au fost prezentaţi în faţa justiţiei, au fost plasaţi în arest provizoriu până la 25 ianuarie, la fel ca ceilalţi 15 camarazi ai lor, cu o zi înainte - o detenţie ”ilegală” şi un act de ”barbarie”, a denunţat Kievul.

O notă de protest faţă de ”continuarea de către Rusia a acţiunilor sale ilegale” a fost transmisă Ministerului rus de Externe, a anunţat diplomaţia ucraineană, care-i considerăpe aceşti bărbaţi drept ”prizonieri de război” şi cere eliberarea lor ”imediată”.

UE, îngrijorată

În faţa acestei escaladări a tensiunilor între Rusia şi Ucraina, Uniunea Europeană (UE) s-a declarat miercuri ”extrem de îngrijorată”, însă nu are în vedere noi măsuri în vederea sancţionării operaţiunii militare ruse contra navelor ucrainene.

„Suntem consternaţi de acest uz de forţă al Rusiei care, într-un context de militarizare tot mai puternică în regiune, este inacceptabil”, au declarat guvernele Celor 28 de state membre UE într-o declaraţie publicată de către şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, după trei zile de discuţii.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) urmează să-şi reunească ”rapid”, după data de 10 decembrie, Comitetul de conducere în vederea aprobării unui program de ajutorare a Ucrainei, a anunţat miercuri directoarea generală Christine Lagarde.

Criza între Kiev şi Moscova ar putea să aibă repercusiuni asupra summitului G20, care se deschide vineri în Argentina.

„Poate că nu voi face această întrevedere” prevăzută cu Putin în acest cadru, a avertizat Donald Trump, subliniind că „nu-(m)i place această agresiune”, într-un interviu acordat Washington Post.

De partea rusă, un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat cu toate acestea asigurări că pregătirea întâlnirii „continuă”.

Incidentul armat de la Marea Neagră a avut loc după ce bastimente ale Marinei ucrainene au încercat să traverseze Strâmtoarea Kerci pentru a intra în Marea Azov, de o importanţă crucială în exporturile de oţel şi produse din estul Ucrainei.

În contextul în care consideraţiuni de politică internă se amestecă cu mize strategice şi militare în acest conflict, cota de popularitate a lui Vladimir Putin a scăzut pe fondul unor probleme economice şi a frondei faţă de o nepopulară reformă a pensiilor.

Petro Poroşenko, care caută să fie reales în al doilea mandat, se confruntă cu probleme similare.