Singurul portavion rusesc își arată limitele
Pentru a doua oară în mai puţin de-o lună, un avion de luptă de pe singurul portavion al Rusiei, Amiral Kuzneţov se prăbușește. Iar problema nu este la piloţi, ci la nava de război care ar trebui să ajute Rusia să îşi proiecteze puterea militară. Însă portavionul rusesc nu reuşeşte să îndeplinească acest rol. „Praştia” care lansează avioanele de la bord nu este suficient de puternică, iar sistemul de prindere care ar trebui să oprească avioanele la ateritzare nu funcţionează tot timpul. Totuşi, chiar daca Rusia nu are un portavion foarte performant, are suficiente alte arme cât să fie o putere militară. Un recent studiu arată că multe ţări şi-au accelerat eforturile de înarmare într-o încercare de a contrabalansa puterea Rusiei. Iar un alt studiu arată că Rusia şi-a sporit la rândul său achiziţia de armament.
Ministerul rus al apărării a anunţat că un avion de luptă Suhoi a ajuns în Marea Mediterană după ce a ratat aterizarea pe portavionul Kuzneţov. Cablurile care ar fi trebuit să oprească aparatul de zbor s-au rupt, aşa că avionul nu a putut încetini. În urmă cu mai puţin de o lună, un MIG a căzut în mare după ce a zburat până a rămas fără kerosen în aşteptarea unor reparaţii la acelaşi sistem de aterzare al navei.
Singurul portavion al Rusiei, este o clasă în sine, clasa Kuzneţov. Dar nu este cea mai puternică navă de acest fel.
Oficiali NATO citaţi de Wall Street Journal spun că sistemul de catapultare a avioanelor de pe portavionul rusesc este mai slab decât cel al navelor americane. Din această cauză aparatele de zbor ruseşti trebuie să decoleze de pe portavionul Kuzneţov mai slab înarmate şi cu mai puţin combustibil în rezervoare. Au aşadar o rază de acţiune mai mică.
În plus, un singur portavion nu este de ajuns pentru o prezenţă puternică în mările lumii. Statele Unite, de exemplu, folosesc în mod constant zece portavioane nucleare care pot acţiona simultan în mai multe colţuri ale globului.
Deşi trece de mai mulţi ani printr-un proces de modernizare, armata rusă încă mai are probleme în ceea ce priveşte noutatea tehnologiilor militare folosite. Totuşi, rămâne o forţă prin simpla ei dimensiune.
Cel mai recent indice global al militarizării, citat de Euractiv, arată că Anexarea peninsulei Crimeea şi izbucnirea războiului din Ucraina au dat naştere unei curse a înarmării în Europa de Est. România a ajuns pe locul 33 în lume la eforturile de înarmare. Ţara noastră este depăşită de Bulgaria, dar este la doar două locuri în spatele Statelor Unite. Pe primul loc este Israelul care şi-a sporit eforturile militare după izbucnirea războului civil din Siria şi a apariţiei grupării teroriste ISIS. Rusia este pe locul cinci la eforturile militare mondiale.
Un alt studiu, cel al Institutului de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, arată că vânzările de armament rusesc au crescut cu 6,2% anul trecut şi au depăşit 30 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte a acestei sume a fost generată de achiziţiile militare ale armatei ruse.
Însă cele mai mari vânzări de armament continuă să fie cele ale companiilor din Statele Unite. Acestea au încasat aproape 210 miliarde de dolari, de şapte ori mai mult decât cele din Rusia şi de peste două ori mai mult decât prodicătorii de armament din Europa de Vest. Însă, procentual, cea mai mare creştere a vânzărilor a fost înregistrată de industria militară din Coreea de Sud, care a avut parte de un salt de 31.7% anul trecut. Este de asemenea un efect al înarmării propriei armate.
Citiți și:
Unicul portavion rusesc stârnește râsul. Cum stau americanii la acest capitol
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
