Galerie Foto Rușii susțin că nu au existat victime pe nava „Moskva” scufundată, dar au organizat vineri o ceremonie de adio la Sevastopol
La Sevastopol, oraș din Crimeea anexată de Rusia, a avut loc vineri o ceremonie de adio pentru crucișătorul „Moskva”, care s-a scufundat în Marea Neagră cu o zi înainte, în timp ce se îndrepta spre acest port ca să fie reparat după ce la bordul său au avut loc explozii. La ceremonie au participat veterani ai Marinei ruse și un preot. O panglică cu inscripția „Pentru navă și marinari” a fost atârnată de una dintre coroanele funerare, în condițiile în care Moscova susține că nu au fost victime și că toți marinarii au fost salvați, relatează serviciul în limba rusă al BBC, care publică și fotografii atribuite agenției oficiale TASS.
Moscova susține că exploziile de muniție de la bordul navei „Moskva” au survenit în urma unui incendiu, dar toți marinarii au fost evacuați în siguranță înainte ca vasul să se scufunde, în timp ce era tractat spre Sevastopol, în condiții de furtună.
Kievul afirmă că, în realitate, nava-amiral a marinei ruse a fost lovită de două rachete ucrainene Neptun, concluzie la care au ajuns și oficialii americani.
Ministerul rus al Apărării a declarat că echipajul crucișătorului scufundat a fost evacuat, dar nu a precizat câte persoane se aflau la bord. Partea ucraineană susține că echipajul navei „Moskva” nu a putut fi, de fapt, evacuat, tocmai din cauza furtunii.
Cum era vremea când s-a scufundat Moskva
Târziu, în seara zilei de 14 aprilie, Ministerul rus al Apărării a anunțat că nava amiral a Flotei Mării Negre, crucișătorul „Moskva”, s-a scufundat din cauza unei avarii la fuselaj, „în condiții de furtună pe mare”, în timp ce era remorcată spre Sevastopol.
Traseul navei rămâne însă necunoscut, notează BBC.
În plus, aplicația meteo Windy arată că viteza vântului în zona Sevastopol în seara zilei de 14 aprilie nu a depășit 5,8 m/s, cu rafale de până la 7 m/s. Înălțimea valurilor a fost de aproximativ 1 metru. În întreaga zonă din nordul Mării Negre, la vest de peninsula Crimeea, viteza vântului nu a depășit 9 metri pe secundă.
Una dintre metodele utilizate pentru a evalua efectul vitezei vântului asupra suprafeței mării este scara Beaufort, care are 12 trepte. Conform acestei scale, vântul cu viteză mai mică de 5,4 m/s este considerat slab, iar rafalele de până la 10,7 m/s sunt considerate moderate. Starea de „furtună” începe la o viteză a vântului de 20,8 m/s.
Pe de altă parte, și autoritățile ucrainene au vorbit despre furtună. Purtătoarea de cuvânt a serviciului ucrainean al Gărzii Maritime, Natalia Humeniuk, a declarat vineri că „furtuna nu a permis o operațiune de salvare calmă sau evacuarea echipajului” de pe navă.
Vremea în seara zilei de 13 aprilie (când se pare că crucișătorul a fost avariat) a fost mai rea decât pe 14 aprilie. În plus, nu există nici o informație fiabilă cu privire la locul în care se afla crucișătorul în acel moment. Conform aplicațiilor meteo, viteza vântului în largul coastelor Ucrainei nu a depășit 15 m/s. În apropierea Insulei Șerpilor, viteza vântului în seara zilei de 13 aprilie a fost de 10-11 m/s, cu rafale de până la 15 m/s și o înălțime a valurilor de 1 m.
Condițiile meteorologice au fost poate dificile, dar este greu de vorbit despre o furtună, conchide BBC.
Oficial american: Posibil să existe victime ruse
Statele Unite au ajuns la concluzia că este posibil să fi existat victime în momentul scufundării crucișătorului rusesc, a declarat, potrivit BBC, un oficial american de rang înalt pentru agenția de presă Reuters.
El a spus că numărul victimelor este neclar, dar nava avea un echipaj de aproximativ 500 de marinari.
Deși Rusia a declarat anterior că aceștia au fost evacuați cu succes pe alte nave, oficialii ucraineni au declarat că eforturile de salvare ale Rusiei au fost îngreunate de explozia muniției la bord și de vremea furtunoasă.
Crucişătorul „Moscova” era echipat cu 16 rachete anti-navă Bazalt/Vulkan, cu rachete Fort (versiunea navală a rachetelor antiaeriene cu rază lungă de acţiune S-300), cu rachete antiaeriene cu rază scurtă Ossa, cu tunuri, torpile şi alte tipuri de rachete. Rachetele Bazalt/Vulkan pot fi dotate şi cu focoase nucleare, dar oficialii americani cred că nu erau armate nuclear.
Dat în exploatare la începutul anilor '80, crucişătorul „Moscova” s-a mai evidenţiat în războiul cu Georgia, în 2008, în 2015-2016 în cel din Siria şi a participat la începutul invaziei ruse în Ucraina la operaţiunea de ocupare a Insulei Şerpilor.
Fost deputat rus: Doar 58 de oameni din 510 au supraviețuit
La ceremonia de vineri de la Sevastopol, căpitanul în rezervă Serghei Gorbaciov a declarat că nava Moskva „a fost un simbol pentru toată lumea, simbolul puterii noastre, al speranței noastre, al renașterii flotei în anii '90”.
Preotul, la rândul său, a spus că pierderea crucișătorului Moskva este „o tragedie pentru toți acei zeci de mii de oameni care au servit la bord timp de peste 20 de ani”.
Guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a declarat că „echipajul a fost evacuat, a fost salvat. Acesta este principalul lucru. Îi așteptăm pe eroii noștri în Sevastopol”.
Ilia Ponomariov, un fost deputat rus care trăiește acum la Kiev, susține că doar 58 de membri ai echipajului - care ar fi fost alcătuit din 510 oameni - au supraviețuit, dar nu este clar de unde a luat acest bilanț, scrie BBC.
Informații din surse ucrainene - neconfirmate însă - spun că însuși căpitanul navei, Anton Kuprin, s-ar număra printre cei care au murit atunci când nava a luat foc și a explodat.
Luna trecută, Sevastopolul a deplâns pierderea comandantului-adjunct al Flotei Mării Negre, Andrei Pali, ucis în orașul port Mariupol, care este devastat de război.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
