Președintele Vladimir Putin a aprobat luni o nouă doctrină de politică externă bazată pe conceptul de „lume rusească”, noțiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenția în Ucraina, în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă, relatează Reuters.
„Politica umanitară”, cuprinsă într-un document de 31 de pagini, și publicată la mai bine de șase luni de la debutul războiului din Ucraina, spune că Rusia ar trebui să „protejeze, să salveze și să promoveze tradițiile și idealurile lumii ruse”.
Deși este prezentată ca un fel de strategie de soft power, ea subliniază ideile oficiale în jurul politicii și religiei rusești pe care unii partizani ai liniei dure le-au folosit pentru a justifica ocuparea de către Moscova a unor părți ale Ucrainei și sprijinul pentru entitățile separatiste pro-ruse din estul țării.
„Federația Rusă oferă sprijin compatrioților săi care trăiesc în străinătate în îndeplinirea drepturilor lor, pentru a le asigura protecția intereselor și păstrarea identității lor culturale rusești”, se arată în noua doctrină promovată de Putin.
Potrivit documentului, legăturile Rusiei cu populația rusă din străinătate i-au permis „să-și consolideze pe scena internațională imaginea de țară democratică care luptă pentru crearea unei lumi multipolare”.
Putin a scos în evidență de ani de zile ceea ce el vede ca fiind „soarta tragică” a aproximativ 25 de milioane de etnici ruși care s-au trezit trăind în afara Rusiei, în state proaspăt independente, după ce Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 1991, un eveniment pe care l-a numit o „catastrofă geopolitică”.
Rusia a continuat să considere fostul spațiu sovietic, de la Țările Baltice până în Asia Centrală, drept sfera sa legitimă de influență - o noțiune la care Occidentul și multe dintre aceste țări se opun cu înverșunare.
Noua politică a Moscovei spune că Rusia ar trebui să intensifice cooperarea cu națiunile slave, cu China și India, ca să-și consolideze în continuare legăturile cu Orientul Mijlociu, America Latină și Africa.
Moscova ar trebui, astfel, să-și aprofundeze și mai mult legăturile cu Abhazia și Osetia, două regiuni georgiene recunoscute ca independente de Moscova, după războiul său împotriva Georgiei din 2008, precum și cele două entități separatiste din estul Ucrainei, auto-numitele republici populare Donețk și Luhansk.
Editor : Liviu Cojan
