Occidentul vrea să „frâneze dezvoltarea” şi ascensiunea Rusiei, denunţă Putin în conferinţa sa de presă anuală

Vladimir Putin a denunţat joi voinţa Occidentului de a frâna „ascensiunea puterii” şi „dezvoltarea” Rusiei şi a promis un nou val de creştere economică în ţara sa, în conferinţa sa de presă anuală, relatează AFP.

Preşedintele rus s-a livrat acestui exerciţiu foarte aşteptat - devenit o tradiţie de la instalarea sa la putere în 2000 - în contextul unor noi tensiuni cu Occidentul, exprimându-se pe tema intenţiei americane de a se retrage dintr-un tratat nuclear şi incidentului armat cu Ucraina în largul Crimeei, în noiembrie.

Întrebat despre sancţiunile occidentale impuse Rusiei, în 2014, în urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea, Putin a dat asigurări că ele sunt legate de ”creşterea puterii Rusiei”.

Evocând, apoi, scandalurile de spionaj şi acuzaţiile formulate împotriva ţării sale, şi anume cu privire la otrăvirea în Marea Britanie a fostului agent dublu Serghei Skripal, Putin a denunţat aceeaşi logică în acţiune.

„Dacă nu ar fi fost Skripal, şi-ar fi imaginat ei altceva. Obiectivul este simplu: frânarea dezvoltării Rusiei (văzută) ca un posibil concurent”, a declarat el.

Însă Vladimir Putin se confruntă cu o creştere a nemulţumirii acasă, din cauza unei nepopulare reforme a pensiilor, care i-a scăzut nivelul popularităţii şi a provocat înfrângeri electorale neobişnuite partidului său.

De altfel, cu tematica economică şi-a început conferinţa de presă, prezentând lista principalilor indicatori economici ai ţării şi dând asigurări că „Rusia are din plin mijloacele să reintre în topul cinci” al economiilor mondiale.

El a subliniat că Rusia - clasată a 12-a economie mondială de către Banca Mondială (BM) - a înregistrat o creştere economică de 1,7% în ultimele zece luni, a preconizat o creştere economică de 1,8 în decursul anului şi a spus că vede o creştere „minoră” a venitului real în Rusia, în urma unei ”lungi pauze”.

Vladimir Putin a fost reales în al patrulea mandat cu 77% din voturile exprimate, în martie, însă popularitatea sa a coborât în prezent sub 50%.

Rusia s-a confruntat cu o recesiune în 2015 şi 2016, pe fondul prăbuşirii preţului petrolului şi sancţiunilor occidentale legate de criza ucraineană. Ţara şi-a reluat creşterea economică, însă aceasta rămâne modestă.

Putin a părut să respingă o vină a premierului său Dmitri Medvedev, căruia i-a încredinţat sarcina de a purta reforma pensiilor şi pe care l-a susţinut - din vârful buzelor -, declarându-se mulţimit „per ansamblu” de munca sa la conducerea Guvernului.

Deghizări și veste galbene

Exprimându-se apoi cu privire la situaţia internaţională, Vladimir Putin a avertizat împotriva unei „prăbuşiri a sistemului internaţional” de control al armelor, după anunţul american privind intenţia Statelor Unite de a se retrage din Tratatul INF.

Preşedintele rus a ameninţat săptămâna aceasta că Rusia va dezvolta noi rachete dacă Washingtonul abandonează acest acord care aboleşte producţia de rachete balistice cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.000 de kilometri.

El a apreciat, în schimb, că decizia preşedintelui american Donald Trump de a retrage trupele americane din Siria, anunţată miercuri, este „justă”.

„Donald are dreptate. Eu sunt de acord cu el”, a declarat Putin, referindu-se la faptul că, în opinia preşedintelui american, organizaşia Statul Islamic (SI) a fost învinsă.

El a evocat de asemenea recenta escaladare a tensiunilor cu Ucraina.

La sfârşitul lui noiembrie, Paza de Coastă rusă a capturat trei nave militare ucrainene şi le-a luat echipajele prizoniere în largul Crimeei - prima confruntare armată deschisă între cele două ţări.

În urma acestei confruntări militare, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a instaurat legea marţială în mai multe regiuni de frontieră, iar preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin ărevăzută în marja summitului G29 în Argentina.

Rusia a denunţat, la rândul său, în mai multe rânduri, o „provocare” ucraineană, ceea ce Putin a reafirmat joi, adăugând că „poate” că ea a făcut să crească cota popularităţii lui Poroşenko în vederea alegerilor prezidenţiale ucrainene prevăzute în martie 2019.

Ca în fiecare an, jurnalişti veniţi din întreaga ţară şi de pe cinci continente au rivalizat în a încerca să atragă atenţia preşedintelui rus.

În acest an, o jurnalistă s-a îmbrăcat în „Fata Zăpezii”, iar alte două şi-au pus veste galbene şi purtau pancarta „Parisul ne aşteaptă”.

Organizatorii le-au cerut însă jurnaliştilor să nu agite pancarte cu mesaje umoristice, absurde sau provocatoare - aşa cum obişnuiau, pentru a atrage atenţia.

Peste 1.700 de jurnalişti au fost acreditaţi la această „Mare conferinţă de presă” tradiţională, a 14-a susţinută de către preşedintele rus de la venirea sa la putere în 2000.

Sursa: News.ro