Video O scenetă la Kremlin. De ce și-a ținut Putin miniștrii de externe și apărare la o masă și mai lungă decât cea la care a stat cu Macron
La o masă chiar mai lungă decât cea de la întâlnirea Putin - Macron, liderul de la Kremlin a discutat luni, separat, cu miniștrii săi de externe și al apărării, Serghei Lavrov, respectiv Serghei Șoigu, considerați doi dintre oamenii cei mai fieli ai regimului. Președintele rus a stat imperial în capul mesei, flancat de steaguri, în timp ce interlocutorii au primit un scaun pe o parte a mesei, la o distanță de câțiva metri buni de președinte. Cei doi miniștri veniseră să dea raportul și au primit doar răspunsuri laconice.
Discursul lui Serghei Lavrov, că dialogul Rusia - Occident trebuie să continue, a fost interpretat de mulți ca un semn de pace. Dar Vladimir Putin a răspuns scurt: Bine! La fel i-a răspuns și lui Serghei Șoigu. Iată:
Serghei Lavrov - ministrul de externe al Rusiei: Posibilitățile noastre nu sunt epuizate. Bineînțeles, nu ar trebui să continuăm discuțiile la nesfârșit, dar în acest moment sugerez să fie continuate și intensificate.
Vladimir Putin: Bine.
Serghei Șoigu - ministrul apărării din Rusia: Unele exerciții au fost terminate, altele sunt în curs de finalizare, dar mai sunt unele care trebuie făcute, având în vedere amploarea exercițiilor planificate și începute, la instrucțiunile voastre, în decembrie.
Vladimir Putin: Bine. Mulțumesc mult.
Momentul a fost filmat cu o singură cameră, evident, camera oficială a Kremlinului, și fără niciun dubiu a fost regizat.
Ecuația meselor la Kremlin
Discuția despre semantica meselor de la Kremlin a început din momentul în care la Kremlin a fost primit președintele Franței, Emmanuel Macron. Atunci a fost remarcată lungimea neobișnuită a mesei albe la capătul căreia au stat așezați cei doi lideri.
Interesant este că înainte de Macron, aceeași masă a fost folosită și pentru o întâlnire, în ianuarie, cu președintele Iranului, Ebrahim Raisi, care a venit pentru prima oară la Kremlin. Apoi, la începutul lui februarie, în același cadru l-a primit și pe premierul Ungariei, Viktor Orban, cu care Vladimir Putin are de ani de zile o relație foarte bună.
Numai că la întâlnirile cu Raisi și Orban la masă au stat și doi traducători, iar distanța foarte mare între interlocutori nu a mai fost atât de evidentă. În schimb, la întâlnirea cu Emmanuel Macron, cei doi au fost singuri la masă și traducerea s-a făcut în căști, ceea ce a scos în evidență depărtarea dintre ei și a dat naștere, de altfel, unui serii de glume și meme pe rețelele sociale.
La câteva zile după primirea lui Emmanuel Macron la Kremlin, oaspetele lui Vladimir Putin a fost președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, pe care Moscova tocmai l-a ajutat, la începutul anului, cu trupe, să înăbușe o revoltă internă. De data aceasta, Kremlinul a dovedit că are și mese mult mai mici, tot albe, dar de dimensiunea cu care suntem obișnuiți la astfel de întâlniri între liderii lumii. Iată imaginile cu celebrele - de-acum - mese ale Kremlinului și câteva dintre memele apărute după întâlnirea lui Putin cu Macron:
Semnificațiile regiei de la Kremlin
Imaginile în care, la Kremlin, Vladimir Putin este înfățișat stând la o masă lungă și la mare distanță de ministrul său de externe, Serghei Lavrov, respectiv, al apărării, Serghei Șoigu transmit un mesaj.
Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu a decriptat la Digi24 semnificațiile acestei „scenete”:
„Este politica stick and carrot. Lavrov este intermediarul Occidentului în transmiterea mesajelor către președintele Federației Ruse și răspunsul Federației Ruse către occidentali (pe celelalte teme decât cele pe care le discută direct șeful statului rus). Șoigu reprezintă zona de apărare. În acest moment, Kremlinul încearcă să acrediteze ideea că, practic, Federația Rusă este cea atacată. Trebuie să se înțeleagă că, din punctul de vedere al conceptului lansat public, Federația Rusă se consideră în defensivă.
Ai, pe de o parte, o persoană care are credit - Serghei Lavrov are o istorie a credibilității privind mesajul care e transmis. Un ministru de externe contează nu prin idiosincraziile personale, contează prin modul în care ceea ce se înțelege cu omologul sau omologii săi se implementează după aceea în țara pe care o reprezintă, pentru că altfel, n-avem ce să discutăm.
Pe zona de apărare, ai o persoană care spune: Da, suntem pregătiți! Dacă dialogul, aici, la masă, conduce la ideea că trebuie să reacționăm militar, suntem pregătiți!
Deci, practic, s-au transmis două categorii de mesaje la care dl. președinte Putin a răspuns: Da, mulțumesc. Adică: Eu nu dau preferință nici unuia, nici altuia. Eu, din punctul de vedere al comunicării către opinia publică, am luat act. Dumneavoastră, cei din Occident - în acest moment și parteneri de negocieri, și inamicii noștri, pentru că înconjurați Federația Rusă - urmează să alegeți. Iată care sunt opțiunile Federației Ruse. Nu le-am spus eu. N-aveam cum să spun pe de o parte că am o politică de reacție militară, iar pe de altă parte că sunt disponibil la dialog. Era o contradicție în termeni. Și atunci, mi-am pus titularii să vorbească.
Agresorul s-a transformat în victimă, aceasta este toată manevra menită să comunice acest mesaj ca atare și să fie justificat în dialogul politico-diplomatic, inclusiv din punctul de vedere, să zicem, al dialogului informal, nu neapărat al celui care se vede la televizor sau care este transmis în zona de media. De exemplu, canadienii și americanii și-au retras din Ucraina trainerii militari. Sau avem retragerea personalului - cum se spune - neesențial al oficiilor diplomatice. Este vorba tot de o chestiune de atitudine.
Ideea de a pune o distanță de 10 metri între doi șefi de stat, fără precedent
Nu, nu sunt șanse foarte mari să fie război, un război generalizat, care să pună în pericol și pe cetățenii străini. Dar gestica, în acest moment, este esențială.
Orice astfel de comunicare își are logica sa: ideea de a pune o distanță de 10 metri între doi șefi de stat este aproape fără precedent. Într-o logică absolut naturală, această distanță arată distanța între argumentație. Pentru că Franța, fiind la președinția Uniunii Europene, nu numai Parisului i se transmitea acest mesaj, ci întregii Uniuni Europene și europenilor în general.
Masa aceea lungă a avut momentele ei bine gândite: i-a dat hârtiile la o parte. Ne întâlnim, la o distanță, și dau hârtiile la o parte, arătând că practic n-am nevoie să mă informez: Da, te-ascult!
Toate acestea, la acest nivel și într-o situație de criză uriașă - pentru că este, se pare, cea mai complicată criză din ultimii 70 de ani - au o valoare de întrebuințare atât din punct de vedere al politicii naționale, cât și al atitudinii celor care ne urmează, pentru că negociem la mai multe mese și nu vom fi, noi, șefii de stat, să spunem, prezenți la toate aceste negocieri. Dar mesajul s-a primit: orice vine din zona franceză în acest moment presupune o masă de 10 metri între noi”.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
