Președinții Vladimir Putin și Emmanuel Macron, de la care mulți speră o detensionare a situației de la granița Rusiei cu Ucraina, și-au început luni după-amiază întrevederea de la Kremlin. Președintele francez, cel mai important lider occidental care a vizitat Moscova de când Rusia a început să desfășoare trupe la granița cu Ucraina, i-a spus omologului rus că vrea să evite războiul și să construiască o relație de încredere.
„Trăim o situație critică, iar de la noi se așteaptă rezolvarea situației”, i-a transmis liderul de la Elysee omologului său. În replică, Putin a lăudat implicarea lui Macron, dar i-a spus că știe că el are propria sa viziune.
Vladimir Putin, președintele Rusiei: În timpul discuțiilor noastre telefonice, noi am abordat în detaliu toate aspectele, știu că tu ai propria ta viziune și sunt cu adevărat bucuros să te văd. Bine ai venit!
Emmanuel Macron, președintele Franței: Continentul nostru trece printr-o situație critică, lucru care ne cere să fim responsabili. Această discuție este necesară, pentru că este singura modalitate de a construi un climat de securitate, de stabilitate pentru continentul european. Trebuie să începem să construim un răspuns colectiv, comun pentru Rusia și restul Europei. Un răspuns util este un răspuns care permite evitarea unui război și construirea unor elemente de încredere și stabilitate pentru toată lumea.
Potrivit Reuters, Macron i-a spus președintelui rus că urmărește un răspuns „util”, iar Putin, la rândul său, a declarat că Rusia și Franța împărtășesc „o preocupare comună” cu privire la ceea ce se întâmplă în domeniul securității în Europa.
„Văd cât de multe eforturi depune actuala conducere a Franței și președintele personal pentru a rezolva criza legată de asigurarea unei securități echitabile în Europa, pentru o perspectivă istorică serioasă”, a spus Putin.
Citiți și: Emmanuel Macron, după 5 ore și jumătate de discuții cu Vladimir Putin: Rusia trebuie să primească garanții „concrete” de securitate
Care este „viziunea” lui Emmanuel Macron
Macron, care candidează în aprilie pentru un nou mandat la președinția Franței, s-a poziționat ca un potențial mediator, Parisul exprimându-și scepticismul cu privire la previziunile Washingtonului, Londrei și ale altor capitale occidentale că un atac al Rusiei în Ucraina este iminent, notează Reuters.
„Obiectivul geopolitic al Rusiei astăzi nu este în mod clar Ucraina, ci clarificarea regulilor de coabitare cu NATO și UE” a declarat Macron pentru Journal du Dimanche în ajunul deplasării sale în Rusia. Interviul a stârnit controverse și interpretări, unii observatori văzând în declarațiile președintelui francez un îndemn către occidentali la concesii făcute Moscovei.
Fără așteptări de „miracole spontane”
La sosirea la Moscova, Macron le-a declarat reporterilor că este „rezonabil de optimist”, dar nu crede în „miracole spontane”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarase înainte de discuția dintre cei doi lideri că situația „este prea complexă pentru a ne aștepta la progrese decisive în cursul unei singure întâlniri”.
Rusia a desfășurat peste 100.000 de soldați în apropierea granițelor Ucrainei, dar neagă că ar plănui o invazie. În schimb, susține că este pregătită să ia „măsuri tehnico-militare”, pe care nu le-a detaliat, dacă nu îi sunt îndeplinite condițiile - promisiunea că NATO nu va primi niciodată Ucraina în alianță și că își retrage trupele din Europa de Est. Washingtonul a respins aceste cereri, considerându-le nejustificate, dar a declarat că este dispus să discute despre controlul armelor și măsuri de consolidare a încrederii. Moscova spune însă că aceasta ar fi o discuție separată, fără legătură cu actuala situație de la granița cu Ucraina.
„În ultimele zile nu a existat nimic nou pe tema garanțiilor de securitate cerute de Rusia. Interlocutorii noștri occidentali preferă să nu menționeze acest subiect”, a declarat Peskov.
Cum se pregătește NATO
Statele Unite și aliații săi au exclus apărarea Ucrainei cu forțe militare în teren, dar spun că vor răspunde la orice invazie cu sancțiuni, livrări de arme și întărirea apărării țărilor NATO din apropiere.
Săptămâna trecută, președintele american Joe Biden a ordonat ca aproape 3.000 de soldați americani să fie desfășurați în Polonia și România pentru a proteja mai bine flancul estic al NATO.
Germania a anunțat luni că va desfășura 350 de soldați în Lituania pentru a întări un grup de luptă NATO din această țară. Franța, la rândul ei, anunțase că va trimite soldați în România.
La Londra, un purtător de cuvânt al premierului britanic Boris Johnson a declarat că îngrijorările Rusiei cu privire la o potențială „agresiune” a NATO sunt „în mod fundamental neîntemeiate, deoarece NATO este o alianță defensivă”. El a declarat că Marea Britanie dorește să colaboreze cu Moscova pentru a-i oferi asigurări în acest sens.
Cu toate acestea, Rusia consideră că cei 14 noi membri est-europeni care au intrat în NATO de la încheierea Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, reprezintă o invadare a sferei sale de influență și o amenințare la adresa securității sale.
Editor : Luana Pavaluca