EXCLUSIV. Cine este „jurnalistul” lovit la o televiziune din Rusia
„Un aventurier învăluit într-o aură de jurnalist și activist civic, cu un profil foarte dubios”. Așa îl descriu mai mulți ziariști și sursele Digi24.ro din Polonia, Ucraina și România pe Tomasz Maciejczuk, tânărul lovit într-un studio al televiziunii ruse TV Țentr după ce a spus că salariile din România sunt mai mari decât în Rusia. Lui Maciejczuk i s-a interzis, anul acesta, accesul pe teritoriul Ucrainei chiar de serviciile secrete de la Kiev, care îl acuză că este agent de propagandă al Rusiei. O altă informație pe care v-o prezentăm, în premieră, este că polonezul a fost la București anul trecut, timp de câteva zile.
După ce s-a aflat alături de manifestanții din Kiev care cereau plecarea de la putere a președintelui ucrainean Viktor Ianukovici, Tomasz Maciejczuk a apărut surprinzător, anul acesta, în tabăra celor care militau, în Olanda, împotriva ratificării Acordului de Asociere UE-Ucraina. Olandezii au respins prin referendum, în aprilie, documentul.
Interesant este că protestele de la Kiev fuseseră declanșate, la sfârșitul anului 2013, chiar de decizia lui Viktor Ianukovici de a renunţa la semnarea Acordului, în favoarea unei cooperări crescute cu Rusia. Au urmat mai multe săptămâni de manifestaţii proeuropene şi a determinat fuga lui Ianukovici după o baie de sânge în rândul manifestanţilor în februarie 2014.
Cu alte cuvinte, jurnalistul Maciejczuk a schimbat taberele și noul regim instalat la Kiev după plecarea din țară a lui Ianukovici l-a luat în vizor.
Pe 29 aprilie 2016, la nici o lună după referendumul din Olanda, Tomasz Maciejczuk încearcă să intre în Ucraina venind din Polonia, dar este oprit la graniță. „Serviciul de Securitate ucrainean mi-a interzis să vizitez Ucraina timp de cinci ani. Sunt periculos pentru guvernul ucrainean”, a comentat el ironic, pe Twitter, unde a și postat o poză cu interdicția aplicată pe pașaport.
Reporter prin București, fără voce, fără chip
Menționarea salariilor românilor în discuția din studioul televiziunii TV Țentr nu este chiar întâmplătoare. Tomasz Maciejczuk a văzut cu ochii lui care este nivelul de trai în România în toamna anului trecut, când s-a aflat la București pentru câteva zile.
Andrei D. este unul dintre jurnaliștii români care, sub protecția anonimatului, ne-a declarat că a corespondat online cu polonezul înainte și în prima zi a sederii sale în România. „I-am cerut numărul de telefon să ne întâlnim în București, dar mi-a spus că nu are. Apoi nu mi-a mai răspuns la mesaje, pe Facebook”, spune Andrei D.
În București, Tomasz Maciejczuk a filmat un clip de aproape 10 minute, în care le adresează mai multor tineri români următoarele întrebări:
- Credeți că în România este mai bine după aderarea la UE? S-a schimbat ceva în bine?
- Trebuie să intre Moldova în componența României?
- Susțineți alipirea Crimeii la Rusia?
- Transnistria trebuie să intre și ea în componența României?
- Ce credeți despre acțiunile Rusiei în relația cu Ucraina? Ce părere aveți despre anexarea Crimeii?
- Dar Putin? Este un om bun sau nu prea?
Tomasz Maciejczuk nu apare în imagini și nici nu a vrut să i se audă vocea. Potrivit surselor digi24.ro, el a filmat și a predat clipul lui Anatolii Șarii, un disident ucrainean care a locuit multă vreme în Lituania. De altfel, clipul a fost postat pe YouTube de Șarii, care și apare în primele cadre.
Interesant este că în înregistrarea video sunt cadre pe care le regăsim în clipurile de propagandă antiromânești clasice, mai exact imagini cu cerșetori din zona centrală a Capitalei.
Polonezul spune că este jurnalist, dar în legitimația de presă postată pe Facebook sunt acoperite numele angajatorului. El se prezintă ca freelancer și corespondent la sharij.net, site-ul lui Anatolii Șarii.
Ce s-a întâmplat la TV, o ipoteză interesantă
În lumina informațiilor aflate despre Tomasz Maciejczuk, incidentul din studioul televiziunii TV Țentr ar putea avea și alte explicații.
Una dintre sursele Digi24.ro are următoarea versiune a celor întâmplate:
„Schemă e simplă. Aparent, Tomasz Maciejczuk este descris ca un polonez care vine să le explice ruşilor cauza Vestului, a Poloniei şi Ucrainei la cele mai reacţionare TV ruseşti cu talkshow-uri precum cel preluat şi de mediile româneşti. Aici trebuie să explic cum este politizată şi securitizată imaginea polonezului în propagandă rusă. În Rusia de azi, unde naţionalismul, xenofobia şi anti-ocidentalismul sunt la cote patologice, polonezii nu se bucură de cea mai bună imagine, mai ales din motive istorice mai mult sau mai puţin inventate. Se face apel la imaginea polonezilor care au dat foc Moscovei de două ori cu patru veacuri în urmă. Adică sunt consideraţi un soi de ameninţare imperială vestică şi catolică împotriva Rusiei estice şi ortodoxe. În plus, în timpul cât Polonia a fost sub ocupaţie imperială rusă (123 de ani), polonezii au fost sursă celor mai mari răscoale, fiind poate unicul popor ocupat care el însuşi avea o puternică identitate imperială. Câteva jaloane de răfuială istorică: Katyn în 1940-1941, masacrul polonezilor din URSS în 1938, şi multe multe răscoale în secolul al XIX-lea. Se poate chiar adaugă şi rolul Solidarităţii care a contribuit decisiv la destrămarea imperiului extern. Astfel, polonezii erau şi sunt numiţi cel mai certăreţ popor din imperiu. De aici, până la un soi de ura reciprocă persistentă nu e mult. Când indivizi ca Tomasz Maciejczuk sunt invitaţi la talkshow-uri cu propagandişti notorii care prosperă în această atmosfera de scandal, atunci flegmele şi pumnii sunt asigurate”.
Deloc surprinzător, postul TV Țentr a catalogat întâmplarea ca pe un nou incident rusofob lansat de jurnaliștii străini.
„La talkshow-urile rusești astfel de indivizi sunt foarte necesari, fiindcă aceste showuri fac apel la sentimente puternice și temeri îndelung cultivate prin mass-media. Tomasz Maciejczuk nu este un jurnalist autentic. Este un aventurier, un provocator”, a adăugat sursa citată.
Digi24.ro a încercat să îl contacteze pe Tomasz Maciejczuk pentru a-și spune punctul de vedere în legătură cu cele întâmplate și cu acuzațiile care i se aduc de către autoritățile ucrainene, însă acesta nu a răspuns mesajelor trimise.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
