Arma „invincibilă” a lui Putin are o mare problemă. Care este călcâiul lui Ahile al temutelor rachete hipersonice din arsenalul Rusiei

Racheta hipersonică rusească Zircon poate face două lucruri: poate să zboare cu până la 11.000 de kilometri la oră, ceea ce o face foarte greu de interceptat, sau poate să lovească o navă în mișcare. Dar nu este capabilă să le facă pe amândouă în același timp, scrie Insider.

Aceasta este concluzia la care a ajuns un expert britanic care spune că Zircon este o armă puternică, dar are niște limitări majore.

„Desfășurarea operațională a [rachetei] Zircon este o evoluție importantă, dar una a cărei semnificație nu ar trebui exagerată”, potrivit lui Sidharth Kaushal, expert în războaiele navale de la Royal United Services Institute.

Președintele rus Vladimir Putin s-a lăudat cu armele hipersonice pe care le produce Rusia, numindu-le „invincibile”. Oficialii ruși pretind că 3M22 Zircon poate atinge Mach 9 – în jur de 11.000 de kilometri la oră – o viteză prea mare pentru a fi interceptate de sistemele tactice de apărare anti-rachetă.

Retorica lui Putin, însă, nu poate schimba legile fizicii. Problema este că obiectele care zboară cu viteze hipersonice – de la Mach 5 în sus – ionizează aerul din jurul lor, ceea ce creează un scut de plasmă care blochează semnalele radar.

Însă radarul este exact tehnologia cu ajutorul căreia multe dintre rachetele ghidate își găsesc ținta. Odată ce racheta ajunge într-un punct predeterminat, un senzor radar aflat în vârful ei se activează, cercetează zona și fixează ținta rachetei.

Probleme similare sunt întâmpinate și de alte rachete foarte rapide, precum rachetele balistice anti-navă ale Chinei.

Racheta hipersonică Zircon trebuie să încetinească pentru a nimeri ținta cu precizie

În cazul țintelor fixe, precum clădirile aflate la sol, rachetele nu au nevoie să încetinească, dar atunci când vânează nave, Zircon ar trebui cel mai probabil să își reducă viteza pentru a-și putea folosi radarul.

Astfel, Zircon nu s-ar deplasa cu o viteză mai mare decât oricare dintre celelalte rachete anti-navă de care dispune armata rusă, precum P-800 Oniks, care atinge viteze de 2,5 Mach sau 3.000 de kilometri la oră.

Rachetele supersonice pot fi interceptate de sistemele de apărare ale navelor militare, precum sistemul SeaRAM al marinei americane.

În plus, atunci când o rachetă Zircon este lansată, aceasta trebuie să zboare la o altitudine mai mare pentru a accelera până la o viteză hipersonică. Rachetele supersonice pot să zboare foarte aproape de nivelul apei pentru a nu fi detectate de radar, ceea ce Zircon nu poate face.

„Racheta poate să fie ori hipersonică, ori greu de detectat”

„Racheta poate să fie ori hipersonică, ori greu de detectat, dar nu ambele în același timp”, a scris Kaushal.

Zircon nu trebuie subestimată, totuși. Un distugător, de exemplu, s-ar putea să nu poată detecta o rachetă până nu ajunge la o distanță de 15 mile (24 de kilometri) de ea, potrivit lui Kaushal.

„Din acest moment, presupunând că racheta este un Zircon care zboară la viteze de Mach 5-6, nava ar mai avea doar 15 secunde să reacționeze”, a explicat Kaushal.

Kaushal se arată sceptic cu privire la afirmațiile oficialilor ruși care spun că racheta Zircon este operațională.

Arma a fost dezvoltată foarte repede, în comparație cu alte rachete rusești și, potrivit rapoartelor venite din Rusia, nu a înregistrat niciun test eșuat, „ceea ce este foarte neobișnuit pentru o rachetă nouă, în special una atât de complexă precum o rachetă de croazieră hipersonică”, a punctat Kaushal.

Având în vedere capacitatea redusă de supraveghere și detecție a Rusiei dincolo de apele sale de coastă, până și un portavion reprezintă un obiect mic și greu de lovit într-un ocean vast.

Editor : Raul Nețoiu