Alegeri prezidențiale în Rusia. Pentru cine candidează Putin?

Occidentul nu-l vede cu ochi buni. Îl consideră periculos, perfid, răzbunător și cu setea de putere tipică unui dictator. În schimb, majoritatea rușilor îl adoră. Cine este cu adevărat Vladimir Putin, liderul care, de aproape două decenii, a complicat politica internațională și și-a pus amprenta pe viețile a zeci de milioane de oameni? Duminică va candida, fără emoții, pentru un al patrulea mandat prezidențial, la care, pentru prima dată, sunt chemați să voteze tinerii care n-au cunoscut un alt președinte decât el. Odată reales, Vladimir Putin se va alătura la sfârşitul mandatului, în 2024, clubului liderilor care au stat un sfert de secol la putere. Ce va însemna pentru Rusia și pentru întreaga lume încă șase ani cu Putin?

Numit premier în în ultimele zile ale lui 1999 de fostul președinte Boris Elțîn, Vladimir Putin, acum în vârstă de 65 de ani, a fost ales prima oară preşedinte în anul 2000. În 2008, după două mandate, îi încredinţează Kremlinul premierului său, Dmitri Medvedev, şi preia conducerea Guvernului. Apoi redevine preşedinte în 2012. Între timp, durata mandatului prezidențial a fost modificată de la patru la șase ani. Legea rusă spune că aceeași persoană nu poate deține mai mult de două mandate consecutive, dar nu spune nimic în privința numărului unor mandate care nu ar urma unul după altul.

Imaginea lui Putin în ochii occidentalilor s-a deteriorat constant, mai ales în ultimii ani, astfel că a devenit un personaj detestabil. A purtat un război în toată regula cu Georgia, a anexat Crimeea, ciuntind teritoriul unui stat vecin independent, s-a amestecat în alegerile altor state și a intervenit în Siria, provocând un infern. În Rusia, însă, rămâne un președinte stimat și susținut, iar la alegerile din 18 martie este creditat cu circa 70 la sută din intențiile de vot. Este o cursă electorală lipsită de orice fel de competiție, care doar mimează democrația, în condițiile în care următorul clasat, Pavel Grudinin, un milionar reprezentându-i pe comuniști (sic! - n.r.), adună doar opt la sută din intențiile de vot.

Criticii lui Putin spun că secretul popularității sale - prea puțin erodate de mulții ani petrecuți la putere - stă în plasarea presei sub control și în reducerea progresivă a libertăților publice și a drepturilor omului. Nu a mirat pe nimeni că lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al lui Putin - după eliminarea fizică, în 2015, a lui Boris Nemțov - i-a fost interzis să candideze până în 2024 (când teoretic i se încheie cel de-al doilea mandat consecutiv al lui Putin). Navalnîi s-a ales cu această interdicție ca urmare a unei condamnări în justiție, într-un proces care, spune el, a fost dictat de la Kremlin. 

Însă pentru milioane de ruși, Vladimir Putin rămâne omul care a adus stabilitatea în țară, după haosul politic și economic al anilor 1990, și mai ales este cel care a restaurat autoritatea și rolul Moscovei pe arena internațională, pierdute după umilitoarea cădere a URSS. Pentru mulți, Putin este o oglindă în care fiecare vede ce vrea - cel care a ridicat Rusia din genunchi, a reabilitat armata și industria militară, le-a ridicat nivelul de trai și s-a asigurat că pensiile le sunt aduse la timp. Dacă Putin are un merit este acela de a fi știut să exploateze din plin temerile și complexele populației. Și tot atât de adevărat este că oamenii votează cu el, pentru că nu au alternativă viabilă. În Rusia, deci, menținerea lui Putin la putere este aproape un dat firesc.

În afara granițelor Rusiei, situația este exact invers: Vladimir Putin este zugrăvit adesea pe prima pagină a publicațiilor ca fiind răul absolut și principalul adversar. Poate că a fost o greșeală, pentru că în acest fel i s-a recunoscut lui Putin un statut de om politic cu greutate, sunt de părere unii analiști. 

Totuși, cândva cultivat de cancelariilor occidentale, Vladimir Putin și-a stricat reputația de interlocutor după intervenția din 2014 din Ucraina. Rusia face de atunci obiectul unor sancțiuni din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene. De asemenea, Rusia este arătată cu degetul și pentru susținerea pe care o acordă regimului lui Bashar al-Assad. Iar dezvăluirea unui vast sistem de dopare a atleților ruși se adaugă motivelor pentru care Vladimir Putin nu mai este văzut bine în Occident. Cel mai recent, Occidentul a luat foc din cauza scandalosului caz al spionului rus Serghei Skripal, otrăvit în Marea Britanie cu un agent chimic fabricat de sovietici, un fapt pentru care este arătat cu degetul tot Vladimir Putin. Ce ar fi vrut să arate, în plină campanie electorală? Că poate să sfideze Occidentul chiar la el acasă și că trebuie să fie luat în serios.

Fostul spion KGB a știut întotdeauna să transforme nejunsurile în avantaje. El spune că Occidentul îl prezintă drept „bestia neagră” tocmai pentru că îi stânjenește pe occidentali și asta arată că este un președinte puternic al unei țări puternice - este chiar sloganul campaniei sale electorale. Iar ca să-și întărească această imagine - nu neapărat în ochii rușilor, pentru că n-ar avea nevoie, ci în ochii vesticilor -, la începutul lunii, președintele rus a ținut un discurs în Parlament în care a prezentat noile arme „invincibile” ale Rusiei. A fost o provocare directă adresată adversarilor săi din afara granițelor.  „Nimeni nu voia să ne vorbească, nimeni nu voia să ne asculte. Ascultaţi-ne acum!”, le-a transmis el occidentalilor.

Citiți și:  Rusia și arma nucleară care nu poate fi oprită. Cât e de temut racheta lui Putin?

Vladimir Putin candidează nu neapărat pentru a fi în continuare președintele rușilor, ci pentru că vrea un loc la masa „greilor” lumii.