Live Text Rusia amenință că va scufunda nave civile în Marea Neagră. Ucraina promite că va face la fel cu navele care merg spre porturile ruse
După decizia Rusiei de a se retrage din acordul pentru transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, SUA avertizează că Moscova ar putea folosi acest pretext pentru a lovi nave civile care se îndreaptă spre porturile ucrainene. Autoritățile ucrainene au anunțat că vor proceda la fel în cazul navelor care se îndreaptă spre porturile ruse din Marea Neagră. Armata Moscovei a atacat în cursul nopții orașele-port din sudul Ucrainei Mikolaiev și Odesa, fiind raportate decese și 20 de răniți. De asemenea, în Crimeea o adolescentă a fost ucisă în urmă unui atac ucrainean cu drone.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ucraina a început să folosească muniţie cu dispersie în contraofensivă, dezvăluie oficiali americani
ACTUALIZARE 21:20 Militarii ucraineni au început să folosească muniţie cu dispersie în cadrul contraofensivei împotriva Rusiei, anunţă doi oficiali americani şi o persoană la curent cu dosarul, care confirmă dezvăluiri în acest sens ale cotidianului american The Washington Post (WP), relatează CNN.
Statele Unite aşteaptă în continuare să primească informaţii actualizate de la armata ucraineană despre cât de eficient este acest armament cu submuniţie - controversat - pe câmpul de luptă, potrivit unuia dintre oficiali.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Cotidianul american The Washington Post (WP) a dezvăluit că Ucraina foloseşte în lupte muniţie cu dispersie.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Statele Unite au anunţat pe 8 iulie că trimit acest armament Ucrainei, pe care l-au livrat o săptămână mai târziu.
Acest tip de armament este controversat din cauză că împrăştie numeroase „bombe” mici într-o zonă largă şi reprezintă astfel o ameninţare pe termen lung la adresa civililor în cazul în care nu explodează.
Rusia a ameninţat să răspundă cu aceeaşi monedă.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat duminică că Moscova dispune de stocuri de armament cu submuniţie şi analizează dacă să le folosească împotriva Ucrainei.
Însă atât Rusia, cât şi Ucraina sunt acuzate de folosirea acestui tip de armament în război, inclusiv în zone dens populate.
ONU anunţa în martie că a compilat informaţii credibile despre faptul că forţe ruse au folosit muniţie cu dispersie în zone populate de cel puţin 24 de ori.
CNN dezvăluia anul trecut, în urma unei anchete jurnalistice, că Kremlinul a tras 11 rachete cu submuniţie către Harkov, al doilea cel mai mare oraş ucrainean, în primele zile ale invaziei ruse.
Ucraina a folosit la rândul său armament cu dispersie inclusiv în zone populate, acuză Cluster Munition Monitor, o asociaţie a societăţăii civile, parteneră a ONU.
Armata ucraineană vrea să ţintească cu acest tip de armament cele mai mari concentrări de trupe şi echipament militar ruseşti.
Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) întâmpină dificultăţi în a furniza Ucrainei cantităţi mari de muniţie de care are nevoie în cadrul contraofensivei prelungite, iar Occidentul depune eforturi să crească producţia de muniţie.
Este neclar dacă muniţia de artilerie grea pe care ucrainenii o folosesc zilnic ar fi suficientă pe termen lung, fără muniţia cu dispersie, potrivit unor analişti militari.
Generalul de brigadă Oleksandr Tarnavski declara CNN, săptămâna trecută, în centrul Ucrainei, că acest tip de muniţie „poate schimba în mod radical” câmpul de luptă.
„Inamicul înţelege, de asemenea, că, prin obţinerea acestei muniţii, vom avea un avantaj”, declara el.
AIEA încă nu a obţinut accesul pe acoperişurile unităţilor centralei nucleare Zaporojie
ACTUALIZARE 21:15 Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis joi că încă nu a obţinut din partea Rusiei accesul pe acoperişurile unităţilor centralei nucleare Zaporojie, unde Ucraina susţine că trupele ruse ar fi amplasat mine sau explozivi, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
În urma declaraţiilor de acest fel ale Kievului, experţii AIEA au efectuat la începutul lunii iulie inspecţii la centrală, fără a descoperi indicii despre amplasarea unor mine sau explozivi. Dar aceiaşi experţi prezenţi la faţa locului „aşteaptă în continuare să primească acces pe acoperişurile clădirilor reactoarelor”, a precizat directorul general al AIEA, Rafael Grossi.
Ocupată de trupele ruse în martie anul trecut, această centrală, cea mai mare din Europa, se află în zona oraşului ucrainean Energodar, aproape de linia frontului şi la vest de una dintre direcţiile în care armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă. Centrala funcţionează cu personal ucrainean şi AIEA are permanent o echipă de experţi la faţa locului.
Zone centralei a fost de mai multe ori lovită de obuze, atacuri pentru care trupele ruse şi cele ucrainene s-au acuzat reciproc. Centrala a fost astfel deconectată repetat de la sursele externe de alimentare cu energie electrică, surse care sunt foarte importante pentru răcirea reactoarelor, situaţii rezolvate punctual prin pornirea generatoarelor diesel.
Ucraina a acuzat Rusia la începutul lunii iulie că pregăteşte o „provocare” şi că ar fi instalat dispozitive explozive pe acoperişurilor unităţilor 3 şi 4 ale centralei, în timp ce Rusia la rândul ei a acuzat Ucraina că ar pune la cale un posibil „act subversiv” cu „consecinţe catastrofice”.
În urma acestor acuzaţii reciproce, AIEA a cerut Rusiei un acces sporit la centrală, pentru a efectua pe teren mai multe verificări concrete în mod obiectiv şi independent.
Rafael Grossi a vorbit apoi despre „progrese”, echipa sa reuşind să inspecteze bazinele de răcire a combustibilului, în urma îngrijorărilor suplimentare generate de distrugerea barajului Nova Kahovka de pe fluviul Nipru, ale cărui ape sunt folosite pentru răcirea celor şase reactoare ale centralei. Dar cererea adresată Rusiei de a le permite experţilor AIEA să verifice şi acoperişurile reactoarelor încă aşteaptă răspuns.
Rusia restricționează circulația diplomaților britanici în interiorul țării
ACTUALIZARE 19:55 Moscova a anunțat că impune restricții asupra diplomaților britanici ca răspuns la „acțiunile ostile”, potrivit Sky News.
Aceștia vor fi obligați să anunțe cu cinci zile înainte orice plan de a călători dincolo de o rază de 120 de kilometri, a anunțat Ministerul rus de Externe.
Închiderea coridorului din Marea Neagră nu a provocat panică în rândul cumpărătorilor de cereale
ACTUALIZARE 19:50 Marii importatori de cereale din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au reacţionat în mod calm la închiderea coridorului care permitea exporturile din porturile ucrainene de la Marea Neagră, au dezvăluit joi traderi europeni de materii prime consultaţi de Reuters, citată de Agerpres.
„De data asta nu au fost achiziţii de panică în rândul importatorilor, aşa cum am văzut anul trecut când preţurile au explodat după invazia rusească din Ucraina. Cumpărătorii vor să mai aştepte câteva zile pentru a analiza situaţia, nimeni nu pare să intre în panică”, a spus un trader european de cereale.
Mari livrări de cereale, în special de grâu, din Rusia şi ale altor producători din zona Mării Negre, cum este România, fac să existe stocuri ce pot fi cumpărate chiar în momentul în care se derulează recoltatul în Uniunea Europeană, deci cumpărătorii au la dispoziţie o ofertă consistentă, subliniază traderii.
În mod normal, cererea internaţională de import de cereale este evidenţiată de noile licitaţii lansate de importatori. Însă săptămâna aceasta nu au fost lansate noi mari licitaţii de către cumpărători importanţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
„Din câte văd, nu există o coadă de cumpărători. Importatorii nu au bani şi oricum nu erau dependenţi de livrările ucrainene pe mare”, a spus un alt trader.
Potrivit traderilor, livrările via coridorul maritim ucrainean au fost mici în ultimele luni, în multe zile din ultimele săptămâni fiind înregistrate doar una sau două nave. În schimb, importatorii au început deja să se reorienteze spre livrările de cereale ucrainene efectuate via porturile din România şi Bulgaria sau via livrările pe Dunăre spre porturile din vestul UE.
„Sunt estimări că Ucraina poate exporta peste un milion de tone de cereale pe lună prin intermediul rutelor din UE. Unele estimări depăşesc două milioane de tone, acestea sunt volume mari”, spune un trader.
"Rusia aruncă foarte mult grâu pe piaţa mondială şi în câteva săptămâni vor apărea noile revolte din UE, din partea unor ţări precum Franţa şi Germania, ceea ce înseamnă că cumpărătorii vor avea de unde alege. Nu văd nicio criză de aprovizionare”, a spus un alt trader.
La bursa de la Chicago, cotaţiile la grâu au crescut miercuri cu 8,5% dar cu toate acestea preţul grâului este la jumătate faţă de nivelul record de 13,63 dolari per bushel atins în luna martie a anului trecut.
Consiliul de Securitate va discuta vineri despre încetarea acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră
ACTUALIZARE 19:45 Consiliul de Securitate se va reuni vineri pentru a discuta despre „consecinţele umanitare” ale retragerii Rusiei dintr-un acord care a permis exportul de cereale ucrainene pe un culoar protejat prin Marea Neagră în ultimul an, relatează joi Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.
Convocarea reuniunii a fost anunţată joi de Regatul Unit, care deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului în această lună.
Statele membre au abordat încetarea acordului privind transportul de cereale prin Marea Neagră luni, în timpul unei reuniuni mai ample cu privire la Ucraina, care fusese programată cu mult înainte, dar care a avut loc la doar câteva ore după ce Moscova şi-a anunţat ieşirea din respectivul pact.
Ucraina va primi un împrumut de 1,5 miliarde de dolari de la Banca Mondială
ACTUALIZARE 19:40 Ucraina va primi un împrumut de 1,5 miliarde de dolari de la Banca Mondială (BM), ce va fi garantat de guvernul nipon, a anunţat joi premierul ucrainean Denis Şmîhal, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Fondurile vor fi utilizate pentru consolidarea protecţiei sociale, acordarea de asistenţă populaţiei pe timpul războiului dus de Rusia în Ucraina şi reconstruirea economiei, a precizat el pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Acordul privind acest împrumut a fost semnat între Banca Mondială şi Ministerul ucrainean de Finanţe în cadrul unei întâlniri cu vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Antonella Bassani.
BM şi partenerii săi au mobilizat 34 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina, din care mai mult de 22 de miliarde de dolari au fost deja recepţionate, a spus premierul ucrainean.
Ucraina contează pe ajutorul financiar din partea partenerilor săi străini pentru a-şi acoperi deficitul bugetar.
Ucraina: Navele din Marea Neagră care se îndreaptă spre porturile ruse vor fi considerate „transporturi militare, cu toate riscurile ce decurg din asta”
ACTUALIZARE 16:00 Ucraina amenință că va considera „transporturi militare” toate navele care se îndreaptă spre porturile ruse, ori aflate sub controlul armatei ruse, din Marea Neagră.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Ministerul ucrainean al Apărării avertizează că, începând cu 21 iulie 2023, ora 00:00, toate navele din Marea Neagră care se îndreaptă spre porturile Federației Ruse sau porturile ucrainene aflate temporar sub ocupația rusă, vor fi considerate transporturi militare, cu toate riscurile ce decurg din asta”, se arată într-un comunicat al ministerului Apărării de la Kiev.
Indignare la nivel internațional: Crucea Roșie Belarus susține că aduce copii din Ucraina ca "să se odihnească"
ACTUALIZARE 15:56 Crucea Roşie din Belarus stârnește indignare la nivel internațional, după ce şeful organizației naționale a declarat la televiziunea de stat din Belarus că se implică activ în a transporta copii din Ucraina, din zonele ocupate de ruși, în Belarus, relatează The Guardian, preluat de Agerpres.
Un reportaj difuzat miercuri de televiziunea de stat din Belarus l-a arătat pe Dzmitri Şauţou, şeful Crucii Roşii din Belarus, vizitând oraşul ucrainean Lîsîceansk, ocupat de ruși în regiunea ucraineană estică Luhansk. În imaginile filmate, acesta apare declarând că organizaţia sa a fost implicată în mod activ în aducerea copiilor ucraineni în Belarus, în scopul "îmbunătăţirii sănătăţii" lor.
"Crucea Roşie din Belarus a avut - şi are şi va avea - un rol activ în acest sens", a declarat Şauţou.
Citește continuarea AICI.
Belarusul anunță că mercenarii Wagner și trupele speciale bieloruse se antrenează la granița cu Polonia
ACTUALIZARE 11:34 Mercenarii din gruparea Wagner vor face antrenamente împreună cu trupele speciale bieloruse chiar la granița Belarusului cu Polonia, a anunțat, joi, guvernul dictatorului Lukașenko, conform Reuters.
Într-o înregistrare video difuzată miercuri, şeful grupării Wagner, Evgheni Prigojin, îi întâmpină pe combatanţii săi în Belarus, spunându-le că ei nu vor mai lua parte la războiul din Ucraina pentru moment şi ordonându-le să se pregătească pentru misiuni în Africa.
„Forţele armate ale Belarusului continuă pregătirea comună cu combatanţii Wagner PMC”, a transmis ministerul apărării de la Minsk.
Citește continuarea AICI.
Victime înregistrate după atacurile rușilor asupra Mikolaiev, potrivit armatei Kievului
Au fost raportate decese în Mikolaiev după ce Rusia a lansat atacuri asupra orașului portuar din sudul țării, au declarat armata ucraineană și guvernatorul local.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
18 persoane au fost rănite în total, a declarat guvernatorul Vitali Kim. Nouă au fost transportate la spital, inclusiv cinci copii. Două persoane au fost salvate din dărâmături, a precizat el pe Telegram. „Este un miracol că au fost salvați”, a spus el.
Centrul orașului a fost lovit în atac, iar un garaj și o clădire rezidențială cu trei etaje au fost incendiate, a declarat guvernatorul Vitali Kim pe Telegram.
Doi răniți după lovituri asupra Odesei
De asemenea, două persoane au fost spitalizate în urma loviturilor asupra orașului Odesa, a precizat armata. Portul de la Marea Neagră a îndurat deja două nopți de bombardamente rusești după ce Moscova a declarat că renunță la un acord care permitea exportul de cereale ucrainene prin porturile ucrainene de la Marea Neagră.
Anterior, armata a avertizat că ambele orașe sunt vizate de rachete anti-navă Kh-22.
„Atacul teroriștilor asupra Odesa” arată că Rusia nu vizează doar Ucraina, ci și alte țări, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său miercuri seara târziu.
„Aproximativ un milion de tone de alimente sunt depozitate în porturile care au fost atacate astăzi. Acesta este volumul care ar fi trebuit să fie livrat țărilor consumatoare din Africa și Asia cu mult timp în urmă”, a spus el. „Toată lumea este afectată de această teroare rusească”.
O adolescentă ucisă după atacul cu drone în Crimeea
O adolescentă a murit într-un atac cu drone ucrainene în nord-vestul Crimeei, a declarat guvernatorul din peninsula ocupată, care este susținut de Moscova.
„Ca urmare a unui atac inamic cu drone asupra uneia dintre localitățile din nord-vestul Crimeei, patru clădiri administrative au fost avariate. Serviciile (de urgență) se află la fața locului”, a declarat Serghei Aksionov într-o postare pe Telegram.
Rusia ar putea ataca nave civile în Marea Neagră și să dea vina pe Ucraina, avertizează SUA
Această a treia noapte de atacuri rusești vizând orașe de coastă din sudul țării vine în timp ce SUA au avertizat că Rusia ar putea ataca nave civile în Marea Neagră și apoi să dea vina pe forțele ucrainene.
„Armata rusă și-ar putea extinde țintele asupra instalațiilor ucrainene de cereale pentru a ataca nave civile”, a declarat miercuri, pentru AFP, purtătorul de cuvânt al Consiliului de securitate națională, Adam Hodge, conform The Guardian.
El a precizat că acuzația se bazează pe informații recent declasificate. Avertismentul a venit la câteva ore după ce Moscova a declarat că va considera toate navele care navighează pe Marea Neagră spre porturile ucrainene drept potențiale ținte militare.
Kremlinul a renunțat la începutul acestei săptămâni la un acord internațional care permitea trecerea în siguranță a exporturilor masive de cereale ucrainene prin Marea Neagră către piețele mondiale.
Rusia ar fi luat decizia de a renunța la acordul privind tranzitul cerealelor „cu ceva timp în urmă” (Ministerul britanic al Apărării)
Rusia a luat probabil decizia de a renunța la acordul privind cerealele din Marea Neagră „cu ceva timp în urmă, deoarece a decis că acordul nu mai servea intereselor sale”, a declarat Ministerul britanic al Apărării în ultima sa actualizare privind războiul.
Rusia a mascat acest lucru prin dezinformare, susținând că retragerea sa se datorează în schimb îngrijorării că navele civile sunt în pericol din cauza minelor ucrainene și că Ucraina folosea în scopuri militare coridorul de cereale, fără a furniza dovezi pentru aceste afirmații.
Instituția a adăugat că flota rusă din Marea Neagră (BSF) va avea acum probabil un rol mai activ în întreruperea oricărui comerț care continuă.
Cu toate acestea, operațiunile de blocadă ale BSF vor fi amenințate de dronele ucrainene fără echipaj și de rachetele de croazieră de apărare de coastă.
Kremlinul îi pregătește lui Putin o victorie cu cel puțin 80% la alegerile prezidențiale de anul viitor (Meduza)
Vladimir Putin se pregătește de o victorie „en fanfare” la alegerile prezidențiale de la anul, scrie publicația independentă Meduza.io, care a aflat că aparatul politic de la Kremlin a setat un target de cel puțin 80% voturi pentru omul care conduce Rusia din 2000. Publicația a vorbit cu mai multe surse, atât din interiorul Kremlinului, cât și din diverse regiuni ale Rusiei, și a aflat planurile pentru reinstalarea lui Putin la Kremlin cu un scor covârșitor.
„Scopul este simplu: să ia cel puțin 80% la alegerile prezidențiale”, a declarat pentru Meduza un funcționar care lucrează într-una din regiunile din Districtul de Nord-Vest al Rusiei. Cuvintele lui sunt confirmate de un angajat al administrației uneia dintre regiunile din Districtul Siberiei și de o sursă apropiată administrației prezidențiale de la Kremlin.
„Rezultatul va fi asigurat prin diverse metode: mobilizarea adevăraților susținători ai președintelui, mobilizarea administrativă și corporatistă, votul electronic acolo unde există”, enumeră o sursă apropiată administrației prezidențiale. El adaugă că „fundalul pozitiv” pentru aceasta ar trebui să fie forumul-expoziție „Rusia”, care se va deschide în noiembrie 2023 la complexul expozițional VDNKh de la Moscova.
Citește continuarea AICI.
Șeful MI6: Putin a ajuns la o înțelegere cu Prigojin ca să-și salveze pielea. Nici măcar nu a ripostat
Șeful serviciului secret britanic Mi6, Richard Moore, a adus prima confirmare din partea serviciilor secrete occidentale că șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin a încheiat într-adevăr o înțelegere cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt revoltei din 24 iunie. Iar după câteva zile a fost primit de Putin la Kremlin, potrivit CNN.
Șeful Mi6, cunoscut sub numele de C, și-a exprimat, de asemenea, nedumerirea față de schimbările de atitudine din acel weekend de la Kremlin.
„Dacă ne uităm la comportamentul lui Putin în acea zi, Prigojin era trădător la micul dejun, a fost iertat până la cină și apoi, după câteva zile, a fost invitat la ceai. Deci, există unele lucruri pe care chiar șeful MI6 le consideră dificil de interpretat”, a spus Moore, într-un discurs susținut la Praga.
Citește continuarea AICI.
Editor : A.C.
- Etichete:
- rusia
- marea neagra
- cereale
- crimeea
- nave
- odesa
- razboiul din ucraina
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News