Video România speră să obțină sprijin financiar american pentru infrastructura care ar facilita transportul trupelor pe flancul estic al NATO

Administrația americană pregătește în prezent o strategie de securitate la Marea Neagră, iar România dorește să participe la elaborarea acestei strategii, a declarat la Digi24 ministrul de externe Bogdan Aurescu. Între altele, România ar vrea ca Statele Unite ale Americii să trimită mai mulți militari în regiune, dar pentru aceasta este nevoie de o infrastructură adecvată. SUA ar putea sprijini financiar construirea unei căi ferate care să lege portul Gdansk din Polonia de portul Constanța, precum și o conexiune rutieră care să lege nordul de sudul regiunii, pentru ca trupele și echipamentele să poată fi transportate, la nevoie, mai ușor, a arătat Bogdan Aurescu. 

Șeful diplomației a explicat că solicitarea vine în contextul în care Rusia devine tot mai agresivă pe flancul estic.

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

„Am discutat, de fapt, situația de securitate de la Marea Neagră și cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o săptămâna trecută la Washington, am discutat și cu secretarul de stat Blinken aceste chestiuni, inclusiv în contextul în care administrația americană pregătește în prezent o strategie de securitate la Marea Neagră, iar România dorește să participe la elaborarea acestei strategii. De altfel, cu acea ocazie am și discutat un set de propuneri preliminare din partea României pentru o abordare cuprinzătoare a ceea ce se poate construi în cadrul acestei strategii, care însă trebuie să aibă în vedere și acordarea de resurse concrete, pentru a nu rămâne doar un exercițiu de tip teoretic”, a subliniat ministrul Bogdan Aurescu într-un interviu acordat Digi24.

„În ceea ce privește NATO și flancul estic este clar că este necesară în perioada următoare, în pregătirea summitului NATO de anul viitor, o întărire, o consolidare a posturii de descurajare și apărare pe flancul estic”, a mai spus șeful diplomației române. 

Rail-2-Sea și Via Carpathia, două proiecte de transport importante pentru mobilitatea militară

„Este o chestiune pe care o discutăm de ceva mai multă vreme, și anume aceea a mobilității militare. Este un subiect care se discută atât în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cât și în cadrul Uniunii Europene, fiind, de altfel, și pe agenda comună de cooperare între Uniunea Europeană și NATO și vom continua să discutăm despre aceste aspecte, pentru a găsi soluții practice”, a declarat Bogdan Aurescu. 

„Cu ocazia vizitei pe care am avut-o la Washington săptămâna trecută, am abordat în discuțiile cu partea americană și importanța pe care o au două proiecte pe care România le susține inclusiv în cadrul Inițiativei Celor Trei Mări, este vorba despre Rail-2-Sea și Via Carpathia, Rail-2-Sea fiind un proiect care țintește construirea unei căi ferate între portul Constanța de la Marea Neagră și portul Gdansk de la Marea Baltică, din Polonia, o linie ferată care are atât o contribuție la dezvoltarea economică a regiunii și la stimularea economică post-pandemie, deci la recuperarea după criza generată de pandemie, dar are și o componentă importantă legată de mobilitatea militară pe flancul estic. Via Carpathia, la fel, este un proiect care are în vedere conectarea rutieră a sudului și respectiv a nordului acestei regiuni și, iarăși, cu posibilitate de folosire pentru mobilitatea militară, în așa fel încât trupele să poată fi transportate mai rapid, împreună cu echipamentele lor, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice”, a detaliat Bogdan Aurescu.

„Deci, suntem conștienți de această necesitate și atât la nivelul NATO, cât și în relația cu partea americană discutăm despre aceste chestiuni pentru a putea găsi soluții practice, inclusiv o eventuală sprijinire financiară din partea Statelor Unite a dezvoltării acestor proiecte”, a completat ministrul de externe.

Desfășurare de forțe rusești la granița cu Ucraina

De altfel, Bogdan Aurescu și ceilalți miniștri de externe din UE au avut luni un mic dejun informal cu omologul din Ucraina, Dmitro Kuleba. „Am ascultat ceea ce ministrul de externe ucrainean ne-a relatat cu privire la situația creșterii prezenței militare rusești în proximitatea graniței estice a Ucrainei, folosindu-se de o parte din infrastructura care a fost deja creată în luna aprilie, atunci când am asistat de asemenea la o desfășurare de forțe și echipamente militare rusești și, după cum vă aduceți aminte, după ce s-a realizat acel exercițiu militar amplu, o parte din aceste echipamente și forțe au rămas pe teren, prin urmare ele pot fi folosite și sunt utilizate, se pare, ca puncte de sprijin pentru această desfășurare de forțe care se petrece în prezent”, a arătat Bogdan Aurescu.

Citiți și: Avertisment NATO: Vedem o concentrare neobișnuită de trupe rusești la granița cu Ucraina. Cerem Rusiei să evite orice escaladare

România „co-sponsorizează” noile sancțiuni UE împotriva Minskului

Bogdan Aurescu a vorbit la Digi24 și despre criza de la granița dintre Polonia și Belarus. El a anunțat că Uniunea Europeană o să impună noi sancțiuni guvernului de la Minsk. 

„Asistăm, din partea regimului de la Minsk, la utilizarea acestor migranți, care sunt aduși în Belarus, într-un mod organizat, din diverse țări din Africa, din Orientul Mijlociu, iar apoi sunt aduși, tot în mod organizat, la granița fie dintre Belarus și Polonia, fie la granița dintre această țară și Lituania și Letonia”, a explicat, într-un interviu telefonic acordat Digi24, ministrul de externe Bogdan Aurescu.

În fața unei astfel de situații, „toți miniștrii de externe din UE, care au avut luni o reuniune la Bruxelles, au fost de acord să fie adoptat un nou set de sancțiuni împotriva regimului de la Minsk, care să țintească spre acei responsabili, acei oficiali care sunt implicați în acest efort de utilizare, de instrumentalizare nepermisă a migranților în scopul de a face presiuni asupra Uniunii Europene”, a spus șeful diplomației române.

Urmează ca în zilele următoare să fie finalizat acest pachet de sancțiuni, cel de-al cincilea, iar România se află printre statele care co-sponsorizează acest pachet de sancțiuni împotriva regimului de la Minsk, a precizat Bogdan Aurescu. „Nu pot să vă dau în acest moment exemple, tocmai pentru că se discută în continuare la nivel tehnic”, a adăugat ministrul.

„E vorba despre o listă de persoane, care vor fi supuse acestor sancțiuni, dar și o serie de agenți economici, probabil companii turistice, se vorbește și despre aeroporturi care sunt implicate în acest proces de instrumentalizare politică a migranților”, a detaliat Bogdan Aurescu. „Ceea ce este important este că astăzi (luni -n.r.) s-a realizat consensul politic, toate statele membre practic au sprijinit acest proces politic și, evident, și România a sprijinit această decizie”, a subliniat ministrul.

Editor : Luana Pavaluca