Video Exclusiv Războiul îi divizează pe bulgari. Premierul Kiril Petkov: Nu avem nimic împotriva rușilor. Problema noastră reală este cu Putin
Deși nu a fost membră a fostei Uniuni Sovietice, Bulgaria era numită în acea perioadă a 16-a republică sovietică. Între cele două popoare slave a fost mereu o legătură puternică, iar în prezent, deși oficialii bulgari au condamnat Rusia pentru războiul pe care l-a început în Ucraina, populația bulgară este încă divizată în această privință. Cu toate acestea, după ce lumea a început să descopere ororile la care rușii îi supun pe ucraineni, cei mai mulți bulgari au ieșit de sub vraja lui Vladimir Putin și susțin măsurile luate de Vest împotriva Rusiei. Însă, la nivel politic, este o ruptură între președinte și guvernul de coaliție, viziunile sunt diferite, dar Bulgaria merge mai departe alături de parternerii europeni și aliații din NATO. Kiril Petkov conduce guvernul de la Sofia și a vorbit despre toate aceste provocări într-un interviu pentru Digi24.
Bulgaria a rămas fără gazul rusesc. Ce soluții are Sofia
Şantaj. Aceasta este metoda aleasă de Vladimir Putin în relaţionarea cu "ţările neprietenoase", aşa cum le-a numit. Rusia a tăiat livrările de gaz pentru Polonia şi Bulgaria şi a încălcat practic contractele în vigoare. Nu plătiţi în ruble, nu primiţi gaz. Asta cere Kremlinul tuturor ţărilor europene care importă hidrocarburi din Federaţia Rusă. Demonstraţia pe care Putin a făcut-o în cazul celor două state estice pare să fie doar începutul. Dacă în cazul Ucrainei Rusia foloseşte arme care ucid, în privinţa Uniunii Europene, Vladimir Putin alege să ducă un război în care resursele naturale sunt arma perfectă şi pune astfel la încercare unitatea blocului comunitar. Ca să nu ajungă în situaţia în care sunt deja Bulgaria şi Polonia, ţările membre UE cer soluţii de la Comisia Europeană. S-a decis clar că plata în ruble pentru gazul rusesc încalcă sancţiunile impuse de Vest ruşilor, dar ce se poate face mai departe este încă neclar.
Cristina Cileacu: Rusia a tăiat gazul Bulgariei și oferă o soluție, să plătiţi în ruble. În același timp, viceministrul dvs şi ministrul de finanţe au fost la Bruxelles să găsească noi soluţii, dar se pare că nici aceste soluţii nu sunt bune. Cum aveţi de gând să rezolvaţi această criză?
Kiril Petkov, prim-ministrul Bulgariei: De fapt, soluțiile pe care le găsim nu sunt rele. Tocmai am realizat că, dacă lucrăm împreună, și de aceea am venit în România, la nivel regional putem găsi suficiente capacități pentru gaz lichefiat în Turcia, în Grecia. Deci, dacă asigurăm această capacitate de gaz lichefiat, aceasta este cu siguranță o alternativă care poate înlocui proviziile rusești, în prezent. De asemenea, sunt și alte alternative, cum ar fi gazul din Azerbaidjan. Ce am discutat cu prim-ministrul dumneavoastră este că putem folosi o parte din conducte, cum ar fi conducta trans-balcanică, care vine din România prin Bulgaria şi ajunge în Turcia, cu sens inversat. Așa că trebuie să gândim creativ, trebuie să gândim regional. Și cred că avem o șansă foarte bună să atenuăm riscul produs deja.
O mare companie energetică din Germania a făcut publică intenţia de a respecta cerinţa Rusiei referitoare la plata în ruble a gazului. Propunerea germanilor era să facă plata în euro, care apoi să fie convertiţi în ruble. Ministrul de finanţe de la Berlin respinge însă această idee şi spune că nicio companie care are contract de achiziţie de gaz din Rusia nu ar trebui să îşi deschidă cont în ruble ca să facă plăţile. Europa are de învaţat din toate aceste probleme două lecţii: prima, Vladimir Putin poate prelua controlul asupra sancţiunilor impuse de UE, dacă ţările membre nu rămân unite şi încep să se conformeze cerinţelor Kremlinului şi a doua, că dependenţa de un singur furnizor nu este bună şi ar fi fost nevoie de mai multă creativitate la nivel european şi în privinţa surselor de energie.
Cristina Cileacu: Ce crede Bulgaria despre faptul că Germania, de exemplu, va plăti în ruble gazul rusesc? Este aceasta o încălcare a sancțiunilor UE sau cum o vedeți?
Kiril Petkov: Din câte știu, nu vor plăti ruble, vor plăti în euro. Iar apoi, nu vor face nici o conversie și nu le va păsa de conversia (n.r. pe care o fac ruşii) ulterior. Deci, din ceea ce am înțeles, nimeni nu va plăti în ruble. Cred că aceasta a fost şi declaraţia Comisiei Europene.
Cum ajută Bulgaria Kievul
Vizitele la Kiev au devenit un punct obligatoriu pe agenda liderilor internaţionali, pentru că lumea vrea să îşi arate solidaritatea cu Ucraina. Preşedintele Volodimir Zelensky se întâlneşte pe rând cu cei care vin să îl susţină, dar le reaminteşte fiecăruia de nevoile ţării sale şi le cere vizitatorilor lucruri concrete. Iar cea mai frecventă cerinţă pe care o au ucrainenii este legată de sprijinul cu armament. În timp ce era la Kiev, premierul Bulgariei a asistat personal la un atac cu bombe ruseşti asupra capitalei ucrainene şi poate şi acest eveniment a contat în decizia pe care şeful guvernului bulgar a luat-o: să ofere Ucrainei ajutor militar.
Cristina Cileacu: Tocmai v-aţi întors de la Kiev, veniți de la Kiev la București și ați declarat în fața lui Volodimir Zelenski că Bulgaria va sprijini aprovizionarea cu arme a Ucrainei. Dacă parlamentul ţării dvs votează acest lucru, ce anume aveţi de gând să daţi Ucrainei?
Kiril Petkov: Mi s-a cerut în mod special ajutor militar specific, care înseamnă renovarea și repararea echipamentelor militare grele, pentru că în Bulgaria suntem specializați pe același echipament și ei își pot aduce echipamentele în Bulgaria, putem să le reparăm şi să le trimitem înapoi. Deci, prin această specificitate, Bulgaria poate fi competitivă și să contribuie la asistența ucraineană.
Ruptură între președintele și premierul Bulgariei
La nivelul politicii interne bulgare este o ruptură de viziune între preşedintele Rumen Radev şi premierul Kiril Petkov. Propunerea guvernului de a susţine militar Ucraina a declanşat un conflict deschis de idei, pe care cele două părţi deja îl au la Sofia. Deşi preşedintele a condamnat războiul început de ruşi în Ucraina, ştie că mulţi dintre bulgari se simt legaţi de Rusia şi ca atare se opune poziţiei guvernamentale de sprijin armat pentru Kiev. Argumentul folosit de preşedinte este menţinerea păcii. De altfel, acest tip de discurs vine și dinspre Moscova. O altă critică pe care Radev i-a adus-o premierului său este legată de tăierea livrărilor de gaz. Liderul bulgar acuză guvernul că refuzul de a face plata în ruble a băgat ţara în criză. Radev a spus public că executivul de la Sofia trădează interesele Bulgariei şi că serveşte alte interese, dar nu a menţionat care ar fi acelea. În orice caz, guvernul de coaliţie din Bulgaria, din care fac parte şi socialiştii care îl sprijină pe Radev, are de rezolvat şi această criză internă.
Cristina Cileacu: Preşedintele dvs are o abordare diferită când vine vorba de Rusia și dacă ne întoarcem la criza gazului, el consideră că guvernul dvs este responsabil pentru această situație. Este aceasta o ruptură între dvs și președinte? Cum putem interpreta acest lucru, dacă aceasta este o adevărată ruptură în politica țării dvs?
Kiril Petkov: El a împărtășit o opinie, care nu este în conformitate cu punctul nostru de vedere. Şi vreau să spun, când faci totul conform contractului şi eşti dedicat pe deplin conform contractului pe care îl ai, iar cealaltă parte a contractului încetează să mai livreze gaz, nu văd cum suntem noi responsabili pentru asta. Și cu toate acestea, mă gândesc că este de fapt o oportunitate pentru Bulgaria, pentru că acum nu avem altă alegere decât să ne diversificăm. Deci, ceva ce am așteptat toți acești ani să facem, acum este timpul să accelerăm și să o facem. Știi despre interconectorul dintre Grecia și Bulgaria, interconectorul IGB, ne-am concentrat asupra lui și intenționăm să îl finalizăm până în iunie. Acest proiect a fost în așteptare zece ani, iar acum, în patru-cinci luni vom putea să-l finalizăm. De altfel, acest tip de eforturi sunt de fapt bune pentru Bulgaria. Chiar dacă ne întoarcem la aprovizionarea de la Gazprom, dacă în cele din urmă ne înțelegem și așa mai departe, întotdeauna este bine să ai alternative.
Cristina Cileacu: Dar credeți că aceste diferențe pe care le aveți cu președintele dvs, cu președintele Bulgariei, vor afecta de asemenea și alte decizii luate de Uniunea Europeană sau NATO?
Kiril Petkov: Guvernul nostru este ferm în privința a ceea ce crede că trebuie să facă. Nu vom accepta schimbari unilaterale ale contractului (n.r. de livrare a gazului), vom ajuta Ucraina. Noi credem că aşa este corect, ești parte a lumii libere sau faci parte din lumea care acceptă agresiunea rusă? Noi nu facem parte dintre cei din urmă, deci, guvernul meu crede cu tărie în acest lucru. Desigur, avem patru parteneri de coaliţie, unul dintre ei este mai ezitant în legătură cu aceste lucruri, dar acesta este motivul pentru care votul parlamentului va fi important, să arate că reprezentanţii poporului au decis să susțină această asistenţă.
Războiul îi divizează pe bulgari
De când a început războiul din Ucraina, în Bulgaria au fost mişcări de susţinere a ucrainenilor, dar şi acţiuni de solidaritate cu ruşii. În rândul poporului bulgar este încă un nucleu de cetăţeni pro-ruşi, care reprezintă aproximativ 15% din electorat. Susţinătorii vechilor legături dintre Sofia și Moscova sunt în mare parte simpatizanţi ai Partidului Socialist. În discusul lor este o preocupare constantă pentru felul în care trebuie să acționeze Bulgaria: cu mare grijă, astfel încât să nu supere Mama Rusia.
Cristina Cileacu: Dar în ţara dvs., mulţi oameni au o părere foarte bună despre Rusia. Este, desigur, o chestiune de mentalitate, din cauza istoriei, din cauza relațiilor comune și așa mai departe. Cum îi poate convinge guvernul pe aceşti oameni că, de data aceasta, sunteți de partea corectă a istoriei?
Kiril Petkov: Este interesant. În primul rând, nu vorbim negativ împotriva ruşilor. Vreau să spun că ne plac o mulțime de muzicieni ruși, poeți, oameni din diferite cercuri culturale. Nu avem nimic împotriva lor. Problema noastră reală este cu Putin. Şi cred că trebuie să diferenţiem regimul lui Putin şi relaţia tradiţională de prietenie cu poporul rus. Deci acesta este un punct. Al doilea punct este că ne uităm la două naţiuni slave, nu este vreo retorică a unor străini care atacă naţiunea slavă. Sunt două naţiuni slave, una dintre ele o atacă pe cealaltă. Şi ce am văzut în călătoria mea (n.r. la Kiev) este incredibil. Vezi clădiri rezidenţiale aruncate în aer, jucării în moloz. Adică, acestea sunt scene de război oribile. Și cred că orice bulgar plin de compasiune ar spune: nu pot tolera acest lucru, nu-mi pot să-mi plec capul sau să închid ochii în fața unor astfel de atrocități şi cred că Uniunea Europeană a clarificat acest lucru, deci nu este ca și cum am fi singura țară care facem asta. Vorbim pe o singură voce cu Europa.
Cum pot fi risipite temerile populației
Cristina Cileacu: Da, dar în același timp, într-o țară ca Bulgaria și voi adăuga și România în această ecuație, există această mentalitate conform căreia nu ar trebui să deranjăm Rusia, nu ar trebui să înfuriem Rusia. Aceşti oameni sunt hrăniţi cu teoriile conspiraţiei şi lucruri de acest gen. Deci, cum puteţi să le răspundeți acestor oameni, ca să vadă realitatea aşa cum este, nu aşa cum cred ei că este?
Kiril Petkov: Prin comunicare, prin interviuri ca acesta. Credem că a face parte din NATO, a fi NATO, a fi parte a Uniunii Europene contează de fapt. Noi, în mod tradițional suntem noi înșine mai mult decât marea Rusie și suntem temători, dar astăzi facem parte din cea mai mare piață din lume, cea mai mare piață de export pentru Rusia, piață puternică. Ţările puternice fac parte din clubul nostru comun. Cred că frica nu ar trebui să fie factorul determinant în luarea deciziilor, ci etica, moralitatea, privirea de ansamblu asupra lumii. Personal, nu mi-a plăcut felul în care Putin a emis cereri cu privire nu doar la ceea ce ar trebui făcut în Ucraina, dar și la ce ar trebui făcut în ambele noastre țări, că NATO ar trebui să fie îndepărtat de aici și nu ar trebui să avem baze militare în România și Bulgaria. Adică, asta sună ca o politică din secolul 19, secolul 18, cu şerveţele pe care este desenată harta Europei. Nu accept acest lucru și cred că poporul bulgar nu trebuie să se teamă, nici poporul român nu ar trebui să se teamă. Și ar trebui să ne ridicăm şi să spunem, nu, nu acceptăm această viziune asupra lumii, nu acceptăm schimbări unilaterale ale contractelor, noi trăim în societăți democratice care se supun legilor.
Schimbare de optică în securitate: Nu NATO este în Bulgaria, ci Bulgaria este în NATO
Bazele permanente NATO revin în discursul public de când a început războiul din Ucraina. Chiar dacă Alianța Nord-Atlantică nu și-a declarat intențiile în acest sens, simplul fapt că se discută atrage în dezbatere diferite reacții. Și în această privință este necesară o schimbare de optică, pentru că și în acest caz o situație dificilă se poate transforma într-o oportunitate la Marea Neagră.
Cristina Cileacu: Şi din moment ce aţi menţionat bazele NATO, bazele NATO permanente de aici, în regiunea Mării Negre, dacă există această posibilitate, o parte din poporul bulgar nu vrea acest lucru, din nou, ca să nu supere Rusia. Dar apoi, este și răspunsul Turciei, care nu pare atât de dispusă să aibă alte baze NATO permanente aici, în Marea Neagră, în România și Bulgaria și, desigur, în Turcia. Cum să ne raportăm la asta?
Kiril Petkov: Vreau să spun că un lucru asupra căruia trebuie să ne schimbăm mentalitatea este faptul că nu NATO este în Bulgaria, de exemplu. Bulgaria este NATO. Deci acestea sunt bazele noastre militare, nu este ca și când sunt ale altcuiva. Şi când avem echipament şi trupe NATO care vin la noi, acestea sunt trupele noastre militare şi echipamentul nostru, dacă ne gândim la o uniune NATO. Deci, atâta timp cât nu ne diferențiem de NATO, cred că este mult mai ușor de înțeles și acceptat ceea ce se întâmplă şi nu ar trebui să avem probleme cu asta. Dar da, este vorba despre comunicarea cu acei oameni care se tem.
Un compromis necesar
Europa nu este întreagă dacă ţările din Balcanii de Vest nu au şansa lor pentru integrare europeană. Războiul din Ucraina subliniază încă o dată cât de importantă este unitatea între cei care au aceleaşi valori. Bulgaria blochează Macedonia de Nord, ţară aspirantă la statutul de membru al Uniunii Europene, să înceapă discuţiile de aderare. Motivul este că minoritatea bulgară trebuie recunoscută de Constituţia macedoneană. Acest bocaj afectează şi Albania, care urmează acelaşi parcurs cu Macedonia de Nord şi, pe termen lung, chiar şi aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova.
Cristina Cileacu: Guvernul dvs a făcut de asemenea un pas în față în situaţia cu Macedonia de Nord, pentru că Bulgaria a blocat timp de doi ani începerea discuțiilor acestei țări de aderare la Uniunea Europeană. Aţi făcut un compromisul cu actualul guvern de la Skopjie. Este acesta un compromis de lungă durată sau ceva se poate schimba în cazul în care guvernul dvs, la un moment dat, va dispărea?
Kiril Petkov: Nu pot fi responsabil pentru nimic, dacă guvernul meu dispare. Dacă guvernul meu rămâne pe poziții, și la asta lucrez în fiecare zi, am decis că viitorul Macedoniei de Nord și al Albaniei ar trebui să fie în UE. Adică, este bine pentru regiune. Desigur, sunt unele lucruri care trebuie încă rezolvate și trebuie să muncim din greu pentru a le rezolva. Știm obstacolele, știm problemele pe care trebuie să le rezolvăm, acum trebuie doar să le și rezolvăm. Dar în afară de asta, nu pot fi responsabil pentru orice alt viitor.
Ce se schimbă în relația Bulgariei cu România
Cristina Cileacu: Ultima întrebare. Vizita dumneavoastră aici în România, ce aţi realizat şi la ce vă aşteptaţi?
Kiril Petkov: Avem o relaţie grozavă cu Nicolae (n.r. Ciucă) și cu preşedintele. Sunt foarte fericit să văd cum ceea ce era o relație bună între vecini se transformă acum într-un parteneriat bun, foarte diferit. Am vorbit despre Dunăre. Trebuie să folosim Dunărea ca pe un coridor de transport. Am vorbit despre construcția a cinci poduri, trebuie să ne conectăm comunităţile. Adică, este incredibil că avem doar două poduri la o graniţă atât de lungă. Trebuie să lucrăm împreună la proiectele energetice pentru a optimiza acest lucru. Iar toate acestea trebuie să fie făcute într-un timp scurt și îl văd pe Nicolae (n.r. Ciucă) la fel de dedicat așa cum sunt și eu.
Cristina Cileacu: Şi aveți un termen limită?
Kiril Petkov: Primul termen limită este 5 mai, miniștrii pentru energie ar trebui să se întâlnească și până la sfârşitul săptămânii viitoare ar trebui să avem un grup de lucru. Deci, cam așa de concrete sunt lucrurile.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
