Live Text Război în Ucraina. Secretarul general ONU cere să fie primit la discuții cu Putin și Zelenski. Ucrainenii opun rezistență în Donbas
Situația din Mariupol rămâne critică după aproape două luni de război în Ucraina - „S-ar putea să ne trăim ultimele zile, chiar ultimele noastre ore”, a afirmat un ofiţer ucrainean asediat la Mariupol, cerând comunităţii internaţionale să treacă la „extragerea” lor, într-un mesaj publicat, miercuri, pe Facebook. Ofensiva majoră a rușilor în estul țării este în plină desfășurare, iar trupele ucrainene opun rezistență puternică de-a lungul unui front de 480 de kilometri în toată regiunea Donbas. Armata ucraineană susține, de asemenea, că a lansat contra-atacuri asupra invadatorilor și că au recucerit orașul Marinka, în apropiere de Donețk. Ministerul apărării britanic confirmă, de asemenea, că ucrainenii au respins numeroase încercări de avans ale invadatorilor și că Rusia încă este afectată de „probleme logistice și tehnice”. Între timp, administrația Biden este așteptată să trimită un nou pachet de ajutor militar masiv spre Ucraina, pe lângă cele 2,6 miliarde dolari trimise deja de când a început invazia.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Bombardamente masive în sudul și estul Ucrainei
ACTUALIZARE, 21 aprilie, 00:16 - Armata rusă execută bombardamente devastatoare în Nikolaev, Harkov și regiunea Donbas. În video de mai jos se poate vedea amploarea atacului asupra orașului Nikolaev din sudul Ucrainei, iar în poză au fost surprinse mai multe incendii în zone rezidențiale din Harkov.
SUA au impus sancțiuni împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 23:38 SUA au impus miercuri sancțiuni asupra zeci de persoane și entități, inclusiv o bancă comercială din Rusia și o companie de minare a criptomonedelor, în speranța că va afecta încercările Moscovei de a ocoli sancțiunile existente, transmite Reuters.
Departamentul Trezoreriei americane a transmis că a țintit pentru prima dată o companie de minare de criptomonede, alături de mai mult de 40 de persoane și entități, în frunte cu oligarhul rus Konstantin Malofeiev.
MAE de la Chișinău îl convoacă pe ambasadorul rus. Rusia amenință R. Moldova
ACTUALIZARE 23:37 Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a venit cu o reacție după ce purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut mai multe aluzii la adresa președintei Republicii Moldova. Instituția a calificat limbajul folosit drept inacceptabil și a decis să-l convoace pe ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, potrivit Agora.md.
„Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a luat act de declarația reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, făcută în cadrul briefingului din 20 aprilie, prin care se menține retorica neconstructivă și inacceptabilă la adresa Președintelui Republicii Moldova, iar evenimentele istorice sunt instrumentalizate în scopuri de propagandă. Dat fiind limbajul inacceptabil utilizat în adresa șefei statului din partea reprezentantului oficial al diplomației ruse, MAEIE a dispus convocarea ambasadorului Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov”, se spune într-o declarație a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.
„Recomandăm Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse să ia cunoștință de textul discursului Președintei Maia Sandu, care este accesibil în limba rusă și care nu lasă loc de interpretări”, se mai spune în declarația MAEIE.
Coridorul pentru evacuarea civililor din Mariupol nu a funcţionat, susține Kievul
ACTUALIZARE 23:33 Coridorul pentru evacuarea civililor din portul asediat Mariupol din sud-estul Ucrainei nu a funcţionat miercuri, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, care a acuzat partea rusă că a încălcat acordul de încetare a focului şi a blocat accesul autobuzelor.
"Din păcate, coridorul umanitar de la Mariupol nu a funcţionat aşa cum era planificat astăzi", a deplâns oficialul ucraieana, miercuri seara, după ce în cursul dimineţii a anunţat un acord "preliminar" cu Rusia pentru crearea coridorului, primul de acest tip de sâmbătă.
"Din cauza lipsei de control asupra propriei armate pe teren, ocupanţii nu au fost în măsură să asigure o încetare adecvată a focului", a subliniat Vereşciuk.
"În plus, din cauza dezorganizării şi a neglijenţei lor, nu au fost în măsură să asigure un transport rapid al persoanelor până în punctul în care aşteptau zecile noastre de autobuze şi ambulanţe", a adăugat ea.
De sâmbătă nu a mai fost stabilit niciun coridor de evacuare în Ucraina din lipsa unui acord cu partea rusă care şi-a intensificat atacurile în estul ţării în ultimele zile, transmite AFP, citată de Agerpres.
SUA nu văd lansarea rachetei intercontinentale rusești ca pe o amenințare
ACTUALIZARE 22:28 Rusia a notificat în mod adecvat SUA înaintea lansării unei rachete intercontinentale balistice, a declarat Pentagonul miercuri, adăugând că vede testul ca pe o rutină și nu ca o amenințare la adresa Statelor Unite, transmite Reuters.
Secretarul general ONU cere să fie primit la discuții cu Putin și Zelenski
ACTUALIZARE 22:00 Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a scris marţi preşedinţilor Rusiei şi Ucrainei, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski, cerând să fie primit la Moscova şi la Kiev, a anunţat miercuri purtătorul său de cuvânt, Stephane Dujarric, citat de AFP.
„În această perioadă de mari pericole în ceea ce priveşte consecinţele", Guterres doreşte să discute „măsuri urgente pentru restabilirea păcii în Ucraina", precum şi „viitorul multilateralismului bazat pe Carta Naţiunilor Unite şi dreptul internaţional", a spus Dujarric.
Scrisorile au fost transmise misiunilor diplomatice rusă şi ucraineană de la ONU.
AFP reaminteşte că Guterres nu a avut până acum decât puţine contacte cu Zelenski, cu care a discutat telefonic o singură dată, în 26 februarie la două zile după începutul invaziei ruse în Ucraina, iar Putin refuză orice dialog cu secretarul general de când acesta a afirmat că Rusia nu respectă Carta ONU.
Ruşii şi belaruşii au fost excluşi de la turneul de tenis de la Wimbledon
ACTUALIZARE 21:52 Ruşii şi belaruşii, în frunte cu Daniil Medvedev, au fost excluşi miercuri de la ediţia 2022 a turneului de tenis de la Wimbledon, ca răspuns la invadarea Ucrainei, au anunţat organizatorii competiţiei din capitala Marii Britanii, transmite AFP.
„În circumstanţele unei agresiuni militare nejustificate şi fără precedent, ar fi inacceptabil ca regimul rus să obţină vreun beneficiu din participarea jucătorilor ruşi sau belaruşi", a explicat All England Lawn Tennis Club într-un comunicat publicat miercuri.
„De aceea, intenţionăm, cu profund regret, să respingem înscrierea jucătorilor ruşi şi belaruşi la Wimbledon", se adaugă în comunicat, conform Agerpres.
Pentagonul revine asupra declarației despre avioanele primite de Ucraina
ACTUALIZARE 21:40 Ucraina a primit piese de schimb pentru avioanele sale de luptă, nu avioane propriu-zise, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, corectându-şi astfel o declaraţie eronată făcută cu o zi înainte.
''Eu înţelesesem că oferta unei alte ţări din regiune de a furniza avioane întregi Ucrainei (...) a fost pusă în practică. Dar nu este cazul'', a rectificat oficialul american. ''Regret această eroare'', a completat el.
John Kirby declarase în ziua anterioară că Ucraina a primit avioane de luptă şi piese de schimb pentru a-şi consolida forţele aeriene, refuzând să precizeze care este ţara ce le-ar fi furnizat, dând însă de înţeles că este vorba despre avioane de fabricaţie sovietică.
SUA, Marea Britanie, Canada au părăsit ședința G20 în timp ce vorbea delegația Rusiei
ACTUALIZARE 21:24 Delegațiile de finanțe ale mai multor state din grupul G20, care s-au reunit miercuri la Washington, au părăsit ședința, ca protest la participarea Rusiei, potrivit Reuters.
Oficialii britanici din finanțe au părăsit reuniunea G20, inclusiv guvernatorul Băncii Centrale, Andrew Bailey, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Ministerului de finanțe de la Londra.
„Alături de aliații noștri SUA și Canada, reprezentanții din Marea Britanie au părăsit ședința G20 în timp ce vorbeau delegații ruși”, a spus purtătorul de cuvânt.
Charles Michel, la Kiev: UE va face totul ca Ucraina să câştige războiul
ACTUALIZARE 20:48 Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a asigurat, miercuri, la Kiev, pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski că Uniunea Europeană va face "tot ce îi stă în puteri" pentru ca Ucraina să câştige războiul declanşat de Rusia şi că agresiunea rusă nu va reuşi să divizeze Europa.
"Nu sunteţi singuri, suntem cu voi şi vom face tot ce putem ca să vă susţinem şi ca Ucraina să câştige războiul", a spus Michel la o conferinţă de presă comună cu Zelenski.
Oficialul european s-a declarat "extrem de impresionat" de comanda personală a lui Zelenski de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 24 februarie, relatează AFP. Prestaţia liderului de la Kiev dovedeşte "curajul populaţiei ucrainene" în faţa forţelor invadatoare, a apreciat el, potrivit sursei citate de Agerpres.
Michel a susţinut că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, "nu va reuşi nici să distrugă suveranitatea Ucrainei, nici să divizeze Uniunea Europeană". El a salutat capacitatea statelor membre ale Uniunii de a lua decizii împreună, în unanimitate, privind mai multe pachete de sancţiuni împotriva Rusiei.
"Obiectivul principal este să facem ca sancţiunile să fie dureroase pentru regimul" lui Putin, a continuat preşedintele Consiliului European, promiţând că în curând vor fi vizate şi exporturile de petrol şi gaze din Rusia, aşa cum cere Zelenski.
Biserica Ortodoxă din Ucraina le cere ucrainenilor să nu participe la slujbele de Înviere, de teama bombardamentelor
ACTUALIZARE 20:20 Capul Bisericii ortodoxe din Ucraina, mitropolitul Epifanie, le-a cerut miercuri preoţilor şi credincioşilor să evite participarea la slujbe în noaptea de Înviere în zonele unde au loc lupte, existând temerea că bombardamentele ruse vor continua în perioada Paştelui ortodox, relatează Reuters.
Mitropolitul a afirmat într-o alocuţiune televizată că nu are prea mare încredere că pauza în bombardamente propusă de biserica ucraineană în această perioadă va rezista.
"E greu de crezut că se va întâmpla asta (o pauză în bombardamente - n.r.), pentru că inamicul încearcă să ne distrugă complet", a spus Epifanie.
Kuleba: Cei care nu vor să ofere arme Ucrainei practic sprijină agresiunea rusă
ACTUALIZARE 18:55 Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, aflat într-o vizită în Bulgaria, spune că refuzul de a furniza arme ţării sale echivalează cu o susţinere pentru ''agresiunea rusă şi exterminarea'' ucrainenilor.
''Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri'', a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei.
Rusia spune că a testat cu succes racheta nucleară „Satan 2”. Putin amenință din nou Occidentul
ACTUALIZARE 18:34 Ministerul rus al Apărării a publicat miercuri imagini cu lansarea unei rachete balistice intercontinentale „Sarmat”, cunoscut sub denumirea de „Satan 2”.
După lansare, Putin a avertizat Occidentul spunând că racheta „le va da de gândit” celor care încearcă să amenințe Rusia.
Putin a apărut la televiziuni, fiind informat de către armată că racheta a fost lansată cu succes de la Plesețk, în nord-vestul țării, și a lovit ținte în peninsula Kamceatka, în estul îndepărtat, scrie Reuters.
„Această armă cu adevărat unică va întări potențialul de luptă al forțelor noastre armate, va asigura în mod fiabil securitatea Rusiei împotriva amenințărilor externe și le va da de gândit celor care încearcă să ne amenințe țara”, a spus Putin.
VIDEO Momentul lansării racehtei Satan-2
Moscova a deportat o jumătate de milion de ucraineni în Rusia, potrivit unui oficial de la Kiev
ACTUALIZARE 18:20 Moscova a deportat 500.000 de ucraineni în Rusia, a declarat miercuri un oficial de la Kiev, care a cerut Crucii Roșii să ia legătura cu oamenii dați dispăruți, potrivit Reuters.
Mikita Poturaev, care conduce comisia pentru probleme umanitare a parlamentului de la Kiev, le-a declarat parlamentarilor europeni că „o jumătate de milion de cetăţeni ucraineni au fost deportaţi din Ucraina în Federaţia Rusă împotriva voinței lor”.
Reuters nu a reuşit să verifice afirmaţia, iar deputatul nu a adus dovezi în sprijinul ei. Agenţia a solicitat un comentariu Ministerului de Externe al Rusiei.
„Din păcate, în prezent nu există nicio ocazie de a intra măcar în contact cu aceşti oameni”, a arătat Poturaev într-o intervenţie prin videoconferinţă în Parlamentul European.
Convenţiile de la Geneva din 1949, care stabilesc standardele legale internaţionale pentru tratamentul umanitar în timpul conflictelor, interzic transferul în masă al civililor către teritoriul puterii ocupante, considerat o crimă de război.
Ministrul german de externe asigură statele baltice că „NATO va proteja fiecare colț de teritoriu”
ACTUALIZARE 18:15 Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a asigurat, miercuri, statele baltice de sprijinul Berlinului în faţa unei posibile ameninţări din partea Moscovei, transmite dpa.
NATO va „proteja fiecare colţ de teritoriu, împreună", a afirmat Baerbock după o întâlnire cu omologul său leton, Edgars Rinkevics, în capitala letonă Riga.
Ca aliaţi NATO, Letonia, Estonia şi Lituania se pot „bizui 100% pe Germania", a subliniat ea, conform Agerpres.
„Siguranţa Europei şi a noastră a tuturor este legată inseparabil de securitatea statelor baltice", a adăugat şefa diplomaţiei germane, care a început miercuri un turneu de trei zile în republicile baltice ex-sovietice - Letonia, Estonia şi Lituania.
Un nou avertisment al Rusiei pentru Suedia și Finlanda privind aderarea la NATO
ACTUALIZARE 18:10 Rusia a avertizat Suedia și Finlanda prin canale diplomatice bilaterale cu privire la consecințele aderării la NATO, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova: „Nu vor avea de ce să fie surprinși de consecințe, au fost informați”, a mai spus aceasta, citată de The Guardian.
„Am emis toate avertismentele noastre atât public, cât și prin canale bilaterale. Ei știu (Suedia și Finlanda) despre asta, nu vor avea de ce să fie surprinși. Au fost informați despre tot ceea ce se va întâmpla și la ce va duce mișcarea lor”, a declarat Zakharova pentru postul de televiziune Russia-24.
Zakharova a mai spus că Rusia adună dovezi despre ceea ce Moscova spune că sunt crime comise de forțele ucrainene. Zakharova a precizat că „toate materialele vor fi studiate cu atenție, atașate dosarelor penale și prezentate instanței. Niciun naționalist ucrainean implicat în crime împotriva populației civile și a personalului militar rus nu va scăpa nepedepsit”.
Zakharova a mai susținut că negociatorii ucraineni încearcă să întârzie procesul de negociere „refuzând să adopte o abordare constructivă asupra problemelor prioritare”.
Parlamentul finlandez a început dezbaterea privind aderarea la NATO
ACTUALIZARE 18:06 Parlamentul finlandez a început miercuri dezbaterea dacă va solicita aderarea la NATO după ce invazia Rusiei a Ucrainei a dus la o creștere a sprijinului politic și public pentru aderarea la alianța militară, scrie The Guardian, citând AFP. În ciuda ultimelor avertismente ale Moscovei cu privire la întăririle nucleare în regiunea baltică, dacă Finlanda sau Suedia vecine se alătură alianței militare conduse de SUA, Helsinki intenționează să ia o decizie rapid.
Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, a declarat că țara ei va decide „destul de repede, în câteva săptămâni” dacă va solicita aderarea.
Parlamentarii din Eduskunta din Finlanda au primit săptămâna trecută un document al guvernului, care, deși nu a făcut recomandări, a subliniat că, fără aderarea la NATO, Finlanda nu se bucură de garanții de securitate, în ciuda faptului că este în prezent un partener al alianței.
„Efectul de descurajare” al Finlandei ar fi „considerabil mai mare” ca membru NATO, se arată în raport.
Potrivit sondajelor realizate de mass-media finlandeză, o sută dintre cei 200 de parlamentari au decis deja să voteze pentru calitatea de membru, în timp ce doar 12 sunt împotrivă. Ceilalți așteaptă ca dezbaterile pentru a-și exprima poziția.
Sondajele sugerează că aproape două treimi din cei 5,5 milioane de finlandezi sunt acum în favoarea aderării.
Suedia discută, de asemenea, dacă să depună o un mandat de țară candidat la Alianță.
Un mic convoi de civili pleacă de la Mariupol
ACTUALIZARE 17:56 Un grup mic de civili a reușit să părăsească în ultimele ore orașul asediat Mariupol, potrivit Reuters.
Martorii din orașul-port susțin că zeci de oameni s-au îmbarcat într-un mic convoi de autobuze și au plecat dintr-un punct de evacuare planificat către Zaporojie.
Consiliul orașului Mariupol a declarat anterior că speră să evacueze aproximativ 6.000 de persoane în baza unui acord preliminar cu Rusia convenit pentru ziua de miercuri.
Potrivit autorităților ucrainene, în Mariupol au mai rămas peste 100.000 de oameni.
Bloomberg: Culise de la Kremlin. Cum ia Putin deciziile și de ce sunt șanse mici să fie oprit. „Toți trebuie să fie de acord”
ACTUALIZARE 17:34 La aproape șase săptămâni după ce Vladimir Putin și-a trimis trupele în Ucraina, după ce armata rusă a suferit pierderi masive și Moscova a devenit mai izolată ca niciodată pe scena internațională, un număr restrăns, dar în continuă creștere, de oficiali de la Kremlin pun la îndoială decizia lui Putin de a declanșa războiul, relatează Bloomberg.
Numărul de critici din eșalonul superior al Kremlinului rămâne unul limitat, dar aceștia se regăsesc atât la conducerea unor întreprinderi de stat, cât și în poziții de top al guvernului de la Moscova. Toți sunt de părere că invazia reprezintă o catastrofă care va șterge progresele economice făcute de Rusia în ultimii ani, au spus zece persoane care cunosc bine situația și care au acceptat să comenteze pe această temă cu condiția să rămână anonimi.
Până acum, aceste persoane nu au văzut nimic care ar putea sugera că președintele rus își va schimba strategia și nu văd nicio șansă ca vreun oficial de la Kremlin să îi conteste deciziile.
Putin se bazează tot mai mult pe sfaturile unui cerc restrâns de consilieri care nu sunt dispuși să facă vreun compromis. Mai mult, președintele rus a respins orice încercare din partea altor oficiali de a-l avertiza despre dezastrul economic și costul politic pe care Rusia îl suferă din cauza războiului.
Citește materialul complet AICI.
Rusia plănuiește mobilizarea forțată a ucrainenilor în Zaporojie și Herson pentru a lupta împotriva propriei țări
ACTUALIZARE 17:30 Rusia plănuiește mobilizarea forțată a ucrainenilor în Zaporojie și Herson pentru a lupta împotriva propriei țări, spune Serviciul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării, scrie Kyiv Independent.
Rusia intenționează să efectueze mobilizări forțate în teritoriile ocupate și să trimită ucrainenii să lupte împotriva propriei țări.
Astfel, Rusia ar urma să declanșeze o serie de „pseudo-referendumuri” pentru a declara „mobilizarea forțată”.
După organizarea acestora, FSB-ul Federației Ruse plănuiește să-i arunce pe ucrainenii „mobilizați” în cele mai fierbinți părți ale frontului pentru a asalta pozițiile propriei țări.
„De fapt, aceasta este o încercare de a distruge Ucraina de către ucrainenii înșiși”, a scris Serviciul de informații a Ministerului ucrainean al Apărării pe contul de Telegram.
Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Charles Michel
ACTUALIZARE 17:25 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a postat pe twitter un videoclip cu el însuși și președintele Consiliului European, Charles Michel, care a făcut miercuri o vizită la Kiev.
Postarea este însoțită de un mesaj scurt al lui Zelenski, în care spune că cei doi lideri au avut discuții „despre sancțiunile împotriva Rusiei, apărarea și sprijinul financiar al UE pentru Ucraina și răspunsurile la chestionarul privind respectarea criteriilor de aderare la UE”. „Vă mulțumim pentru această întâlnire semnificativă și pentru solidaritatea cu poporul Ucrainei”, a mai spus Volodimir Zelenski.
Combinatul Azovstal, unde se adăpostesc locuitorii din Mariupol, este bombardat de ruși cu proiectile anti-buncăr
ACTUALIZARE 17:20 Imagini video publicate de Ministerul rus al Apărării arată explozii la combinatul Azovstal din Mariupol, unde ucrainenii spun că rușii folosesc proiectile anti-buncăr împotriva clădirilor oțelăriei. Foarte mulți civili se adăpostesc acolo.
Corespondentul Sky News din Ucraina relatează că un pușcaș marin al armatei ucrainene aflat în combinatul Azovstal i-a spus că soldații ucraineni sunt depășiți numeric de rușii care i-au încercuit, raportul fiind de 10 la 1.
Informații neoficiale care circulă în media din Ucraina fac referire chiar la mii de civili care se ascund în combinat. Ucrainenii anunțaseră că au ajuns la un acord privind evacuarea civililor din oțelărie.
Maiorul Serghei Volina, care a preluat rolul de purtător de cuvânt pentru unitatea sa, spune că în fabrica de oțel condițiile sunt groaznice însă a insistat că moralul rămâne ridicat.
Cipru retrage cetăţenia acordată unor ruşi în cadrul programului „paşaportul de aur”
ACTUALIZARE 17:14 Cipru va revoca cetăţenia şi paşapoartele cipriote în cazul a patru ruşi sancţionaţi de UE după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, a anunţat miercuri guvernul de la Nicosia, potrivit Reuters.
Măsura se va aplica şi familiilor celor patru cetăţeni ruşi, dar autorităţile cipriote nu au precizat identitatea acestora, conform politicii guvernului. Peste o mie de cetăţeni ruşi se regăsesc pe lista europeană cu sancţiuni.
În cadrul programului de acordare a cetăţeniei în schimbul investiţiilor, cunoscut sub numele de „paşaportul de aur” şi între timp desfiinţat, statul Cipru, membru al UE, a acordat cetăţenia unui număr de 2.886 de ruşi (investitori şi familiile lor) începând din anul 2007 până în august 2020.
În total, 6.779 de străini au primit cetăţenia cipriotă după ce au investit în insula mediteraneană cel puţin două milioane de euro fiecare, mai scrie sursa citată de Agerpres.
Armata ucraineană contraatacă în regiunea Harkov
ACTUALIZARE 16:57 Armata ucraineană lansează un contraatac în regiunea de nord-est Harkov, eliberând unele orașe chiar dacă forțele ruse încearcă să avanseze în zonă, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui, Alexei Arestovici, într-un briefing de presă.
Trupele ruse au luat cu asalt orașele ucrainene Popasna și Rubijen din estul regiunii Lugansk și „încercau să lanseze o ofensivă” în regiunea Zaporojie, aproape de Donbas, a spus acesta. „Mariupol rezistă”, a mai spus Arestovici.
Ucraina studiază propunerea de pace făcută de Rusia
ACTUALIZARE 16:55 Ucraina studiază cea mai recentă propunere a Rusiei în cadrul negocierilor de pace, a spus un înalt oficial, fără a indica dacă sau când ar putea fi dat un răspuns.
Documentele prezentate de Rusia au venit ca răspuns la propunerile pe care Ucraina le-a făcut la ultima rundă de discuții față în față, în 29 martie la Istanbul, potrivit consilierului prezidențial Mykhailo Podolyak. De atunci, discuțiile continuă prin videoconferință, însă oficiali de rang înalt din ambele părți au spus că acestea sunt într-un blocaj.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova a prezentat un proiect de document, dar a refuzat să ofere detalii. „Mingea este în terenul lor”, a spus el.
Zelenski îi cere lui Marine Le Pen să admită că s-a înșelat în privința Rusiei
ACTUALIZARE 16:53 Volodimir Zelenski a îndemnat-o pe Marine Le Pen, candidată la alegerile prezidenţiale din Franța și acuzată de apropiere de Moscova, să admită că "s-a înşelat" în privința Rusiei.
Lui Le Pen i-a fost interzisă intrarea în Ucraina, în ianuarie 2017, după ce a apărat anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014, anexare considerată ilegală de comunitatea internaţională. În plus, ea a condamnat invadarea Ucrainei de către trupele rusești, însă a pledat din nou, recent, pentru o "apropiere strategică între NATO şi Rusia", după ce se va încheia războiul.
SUA: Nu au existat câștiguri teritoriale majore până acum pentru Rusia în noua ofensivă
ACTUALIZARE 16:42 La începutul ofensivei extinse a Rusiei în Donbas, SUA evaluează că nu au existat câștiguri teritoriale majore pentru Rusia până acum, informează CNN care citează doi înalți oficiali.
SUA au observat câteva noi atacuri din partea forțelor ruse care par să testeze rezistența ucraineană. Cu toate acestea, linia frontului rămâne statică, fără ca vreun teritoriu major să fie cucerit.
Cum monitorizează SUA armele nucleare ale rușilor. Secretarul Apărării este informat de două sau trei ori pe săptămână
ACTUALIZARE 16:20 Armata americană monitorizează constant arsenalul nuclear rusesc iar secretarul Apărării, Lloyd Austin, este informat de două sau trei ori pe săptămână de către generalii săi care urmăresc mișcările rușilor, au declarat surse oficiale, citate de CNN.
Statele Unite nu au observat niciun indiciu că Rusia ar pregăti arme nucleare pentru a fi folosite în războiului din Ucraina, dar două surse familiare cu evaluările recente ale serviciilor de informații au declarat pentru CNN că oficialii americani sunt „mai îngrijorați ca oricând” de amenințarea că Rusia ar putea să folosească aresenalul nuclear.
Citește materialul complet AICI.
Șeful parlamentului rus spune că Rusia va cere compensaţii de la statele europene pentru sancţiunile economice. „Va trebui să plătiţi”
ACTUALIZARE 16:10 Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a declarat miercuri că Rusia va cere Occidentului compensaţii pentru sancţiunile impuse după invadarea Ucrainei. Oficialul rus descrie drept ilegale sancțiunile economice la care este supusă Rusia.
„Vom reveni asupra acestei chestiuni şi vom calcula pagubele pe care le-aţi produs economiei noastre. În orice caz, va trebui să plătiţi”, a ameninţat Viaceslav Volodin pe canalul său de Telegram, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
Germania nu va face publice toate livrările de arme furnizate Ucrainei
ACTUALIZARE 16:04 Berlinul a ales să nu facă publice toate armele pe care le-a trimis pentru a susţine Ucraina, a afirmat miercuri şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock.
„Am livrat rachete antitanc, Stingere şi alte echipamente despre care nu am discutat niciodată public pentru ca livrările să se poată face rapid”, a explicat Annalena Baerbock într-o conferinţă de presă la Riga, cu omologul său leton Edgars Rinkevics, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
Invazia Rusiei în Ucraina provoacă cel mai mare val de refugiați în Europa de după Al Doilea Război Mondial
ACTUALIZARE 15.30 Mai mult de cinci milioane de ucraineni au fugit din ţara lor de la declanşarea invaziei ruse, potrivit noilor cifre publicate miercuri de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) despre cea mai gravă criză de refugiaţi în Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial, informează AFP.
Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHC), 5.034.439 de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.
Europa nu s-a mai confruntat cu un val de refugiaţi atât de mare după Al Doilea Război Mondial, scrie Agerpres.
Circa 90% din cei care au plecat din Ucraina din 24 februarie, când Rusia a declanşat războiul, sunt femei sau copii. Autorităţile ucrainene nu permit plecarea din ţară a bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, care pot fi înrolaţi.
UNHCR avertizează că femeile şi copiii care au fugit din calea războiului sunt în pericol de a cădea victime exploatării sexuale, violurilor şi traficului de persoane.
Un avion american de spionaj patrula deasupra României, în zona Mării Negre, în ziua în care a fost scufundat crucișătorul Moskva
ACTUALIZARE 15.15 Un avion militar american de spionaj patrula deasupra României, în zona Mării Negre, în ziua în care crucișătorul rus Moskva a fost lovit de rachete ucrainene și scufundat, scrie publicația The Times. Aparatul Boeing P8 Poseidon, unul dintre cele mai sofisticate avioane de supraveghere aeriană, s-a aflat la circa 150 de kilometri de crucișătorul Moskva în ziua în care nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră a suferit daune care i-au fost fatale.
P8 Poseidon, care costă aproximativ 430 de milioane de dolari, este cel mai avansat avion din arsenalul Statelor Unite pentru detectarea de submarine și pentru urmărirea navelor.
Avionul lansează în apă balize cu sonar, pentru a detecta vasele inamice, și este echipat și cu un radar sofisticat de tip APY-10.
Capabilitățile sale exacte sunt secrete, însă experții estimează că avionul poate scana o arie de 10.000 de metri pătrați (un hectar) de la o distanță de peste 350 de kilometri, ceea ce înseamnă că Moskva se afla în raza lui de acțiune în ziua în care s-a scufundat.
Președintele Consiliului European, vizită surpriză în Ucraina: „Istoria nu va uita crimele de război comise aici”
ACTUALIZARE 14.45 „Istoria nu va uita crimele de război” din Ucraina, a declarat miercuri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat într-o vizită la Borodianka, în apropiere de Kiev, unde civili au fost victime ale „masacrelor” comise de trupele ruse, potrivit autorităţilor ucrainene, relatează France Presse.
„La Borodianka, la fel ca la Bucha şi în atâtea alte oraşe din Ucraina, istoria nu va uita crimele de război care au fost comise aici”, a subliniat Michel într-o postare pe Twitter, însoţindu-şi mesajul cu o fotografie care îl arată îmbrăţişând o femeie.
„Nu poate exista pace fără dreptate”, a adăugat el, potrivit Agerpres.
Ciucă, despre acuzațiile Rusiei privind prezența unor mercenari români în Ucraina: Fake news și propagandă
ACTUALIZARE 14.20 Premierul Nicolae Ciucă a comentat miercuri acuzațiile venite din Rusia potrivit cărora România ar trimite mercenari în Ucraina sau i-ar antrena în țară. Există multe informații din domeniul fake news, a spus prim-ministrul.
„Nu există astfel de date, nici nu încape discuția (n.r. despre informația potrivit căreia mercenerii se antrenează pe teritoriul României)... îi rog pe cetățenii români să aibă grijă de unde se informează... există multe informații care fac parte din domeniul dezinformării, al fake news-ului, al propagandei”, a declarat Nicolae Ciucă, potrivit Mediafax.
Premierul a mai comentat și zvonurile potrivit cărora avioanele MiG-21 LanceR sunt ținute la sol în România pentru a putea fi trimise în Ucraina. „Absolut deloc... ele nu au fost scoase din uz”, a explicat premierul care a spus că avioanele nu mai sunt folosite din cauza problemelor tehnice.
Maia Sandu, ţinta unor atacuri de la Moscova după interzicerea simbolului "Z" al invaziei ruse în Ucraina
ACTUALIZARE 13.49 Oficialităţi ruse au reacţionat vehement faţă de interzicerea în Republica Moldova a unui simbol al invaziei Rusiei în Ucraina, relatează miercuri dpa, după ce preşedinta Maia Sandu a promulgat marţi o lege în acest sens.
Senatorul rus Aleksei Puşkov, şeful Comisiei provizorii a Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) pentru politica informaţională, a ameninţat-o direct pe preşedinta Maia Sandu că ţara sa ar putea sfârşi la "coşul de gunoi al istoriei". "Ar trebui să fie mai atentă în ceea ce priveşte Rusia şi simbolurile ei, cu atât mai mult cu cât Chişinăul nu poate plăti pentru gazul rusesc", a scris Puşkov pe contul său din Telegram.
Republica Moldova, situată între Ucraina şi România, caută să adere la UE după invazia Rusiei în Ucraina. Chişinăul a acordat Kievului ajutor umanitar, dar nu şi de ordin militar. În privinţa conflictului propriu-zis, Republica Moldova s-a declarat neutră şi nici nu s-a alăturat sancţiunilor impuse Rusiei, notează DPA.
La începutul acestei săptămâni, Chişinăul a interzis simbolurile "Z" şi "V", utilizate în sprijinul trupelor ruse care atacă Ucraina, precum şi panglica Sfântului Gheorghe, considerat un semn al susţinătorilor preşedintelui rus Vladimir Putin, dar şi al separatiştilor proruşi din Ucraina, scrie Agerpres.
Rusia a trimis Ucrainei o ofertă de pace
ACTUALIZARE 13.30 Rusia a predat Ucrainei un proiect de pace în cadrul negocierilor cu ucrainenii, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția de presă rusă Interfax.
„În prezent, proiectul nostru de document care include formulări absolut clar elaborate a fost înmânat părții ucrainene. Mingea este în curtea lor, așteptăm un răspuns”, a declarat Peskov miercuri, când a fost rugat să comenteze despre mersul procesului de negociere între Rusia și Ucraina.
Întrebat dacă există anumite termene limită pentru reacția Kievului, Peskov a spus că „depinde de partea ucraineană”.
„Dar, repet încă o dată, și am spus în repetate rânduri acest lucru. Ajungerea la un compromis din partea ucraineană lasă de dorit, pentru că ucrainenii nu manifestă o mare înclinație de a intensifica procesul de negociere”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Acest lucru, desigur, are consecințe foarte grave în ceea ce privește eficacitatea negocierilor”, a mai subliniat Peskov.
Ucraina contrazice Pentagonul. „Am primit doar piese de schimb, nu avioane de luptă”
ACTUALIZARE 13.00 Pentagonul a declarat marți că Ucraina a primit avioane de luptă și componente pentru aeronave după ce a fost invadată de Rusia. La rândul său, Kievul a dezmințit miercuri parțial anunțul Washingtonului.
Ucraina a primit noi aeronave de luptă de alte țări, cu excepția SUA, precum și piese de avioane, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului Apărării, citat de CNN. „Aș spune doar, fără a intra în ceea ce furnizează alte țări, că ucrainenii au primit platforme și piese suplimentare pentru a-și putea crește flota de aeronave. N-aș vrea să spun mai mult”, a declarat secretarul de presă al Pentagonul, John Kirby.
Kirby a refuzat să precizeze ce tip de avioane de luptă a primit Ucraina, Kievul cerând astfel de aeronave încă din primele săptămâni ale invaziei, dar a sugerat că acestea sunt de fabricație rusească, notează France 24.
Într-o postare făcută miercuri dimineață pe pagina de Facebook, Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a transmis că a primit doar piese și componente din partea occidentalilor, dezmințind astfel că ar fi primit avioane de luptă noi după declanșarea invaziei rusești pe 24 februarie.
„Ucraina nu a primit avioane noi de la parteneri! Cu asistența Guvernului Statelor Unite, Forțele Aeriene ale Ucrainei au primit piese și componente pentru restaurarea și repararea flotei de aeronave care se află în dotarea Forțelor Aeriene, lucru care va permite intrarea în serviciu a mai multor echipamente”, afirmă comandamentul militar de la Kiev.
Kievul ceruse deja partenerilor occidentali avioane de luptă de tip MiG, pe care piloții săi știu deja să le folosească și pe care câteva țări din estul Europei le au în dotare. De altfel, un posibil transfer de MiG-uri din Polonia a fost discutat la începutul lunii martie dar Washingtonul a respins planuldin cauza temerilor că Rusia ar putea vedea mutarea drept o implicare directă a NATO în conflict.
Care este strategia Rusiei în faza a doua a războiului din Ucraina. Oficial european: „Va fi mai rău ca la Bucha” (Politico)
ACTUALIZARE 12.40 Rusia a intrat în faza a doua a războiului în Ucraina, după ce prima fază nu a dat rezultatele scontate, armata rusă neputându-se lăuda cu nicio victorie decisivă. Mai mult, forțele ruse s-au retras din regiunea Kievului și din nordul țării, pentru a-și concentra ofensiva în estul și sudul Ucrainei. În acest context al declașării unei noi faze a războiului, un oficial european le-a oferit reporterilor un raport detaliat privind obiectivele Kremlinului și starea frontului, scrie Politico.
Potrivit rezumatului oferit de oficialul european citat de Politico, forțele armate ale președintelui Vladimir Putin din sudul și estul Ucrainei încearcă:
- să captureze întregul Donbas
- să realizeze o punte pe uscat din Donbas până în Crimeea, prin Mariupol
- să obțină controlul Hersonului, care este crucial pentru a securiza canalele de apă dulce către Crimeea
- să ocupe noi porțiuni de teritoriu pe care să le folosească pe post de zonă-tampon și/sau monedă de schimb în negocieri viitoare cu Ucraina.
Rusia vrea să preia Mariupolul până pe 9 mai, Ziua Victoriei în Rusia, pentru a-l prezenta ca pe o mare victorie a campaniei lui Putin.
Rusia va continua să folosească artileria și bombardamentele de la mare distanță, în paralel cu evacuarea civililor din oraș, pentru a-și putea atinge scopul.
„Ne așteptăm ca orașul să fie distrus complet, precum și la multe victome în rândul civililor. Mă tem că va fi mai rău ca la Bucha”, a spus oficialul citat de Politico.
Rusia începe o nouă ofensivă spre orașul Liman, din regiunea Donețk, anunță Kievul
ACTUALIZARE 12.10 Înaltul comandament al armatei ucrainene a informat miercuri despre o nouă ofensivă rusă spre oraşul Liman, din regiunea Doneţk, în cadrul operaţiunilor forţelor ruse pentru preluarea controlului asupra întregului Donbas, în timp ce asediul oraşului Mariupol, port strategic la Marea Azov, continuă, relatează EFE.
Obiectivul clar al trupelor ruse este „capturarea” Mariupolului şi preluarea sub control total a întregii regiuni Herson, potrivit buletinului actualizat al Statului Major al armatei ucrainene privind evoluţiile de pe front în cea de-a 56-a zi a invaziei Rusiei în Ucraina, notează Ukrinform, potrivit Agerpres.
Continuă asediul parţial al Harkovului, al doilea oraş ca importanţă din Ucraina, situat de asemenea în estul ţării, supus unor intense bombardamente de săptămâni în şir, unde a avut loc o regrupare a trupelor ruse.
Localitatea Kreminna a fost preluată sub control rusesc marţi, primul oraş căzut în mâinile ruşilor după anunţul începerii ofensivei pe tot frontul din Donbas, în est.
Liman pare să fie ţinta principală a trupelor ruse pentru moment, conform comandamentului ucrainean, care semnalează o intensificare a atacurilor ruseşti la Marinka, un alt oraş din Doneţk.
Câte trupe și echipamente militare ar fi pierdut Ucraina în războiul declanșat de Rusia
ACTUALIZARE 10:58 La fel cum a anunțat armata ucraineană, Rusia anunță că a provocat la rândul său pagube masive forțelor armate ucrainene. În ultimul său bilanț publicat miercuri dimineață pe facebook, regimul de la Moscova spune că, în total, de la debutul „operațiunii militare speciale” în țara vecină, forțele sale ar fi reușit să distrugă:
- 490 vehicule aeriene fără pilot
- 140 aeronave militare
- 253 sisteme de rachete antiaeriene
- 2.367 tancuri și alte vehicule blindate de luptă
- 256 de sisteme de lansare multiplă de rachete MLRS
- 1.021 sisteme de artilerie de câmp și mortiere
- 2.225 de unități de vehicule militare speciale
Reuters notează și în acest caz că nici aceste date prezentate de ruși nu pot fi verificate în mod independent și trebuie privite cu scepticism.
Ce trupe ar fi pierdut până acum Rusia în război
ACTUALIZARE 10:50 Peste 20.900 de soldați ruși ar fi fost uciși, răniți sau capturați de la debutul războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, potrivit bilanțului publicat miercuri de Statul Major al Armatei Ucrainei.
Bilanțul publicat de Armata Ucrainei pe Facebook prevede că rușii au pierdut până acum:
- 20.600 de soldați
- 815 tancuri
- 2.087 de vehicule blindate de luptă
- 391 sisteme ale artileriei
- 136 de sisteme de lansare multiplă de rachete de artilerie MLRS
- 171 de avioane
- 150 de elicoptere
- 8 vase/bărci/nave
- 1.504 de vehicule
- 165 drone
- 4 sisteme tactice de rachete balistice
Reuters notează că cifrele prezentate de Ucraina nu pot fi verificate în mod independent, în condițiile date, și trebuie privite cu un grad de scepticism.
Charles Michel se află la Kiev
ACTUALIZARE 10:26 Președintele Consiliului European Charles Michel se află la Kiev. Acesta a postat pe twitter o fotografie cu ceea ce pare a fi momentul sosirii în gara din Kiev, însoțită de mesajul „Astăzi la Kiev, în inima Europei libere și democratice”.
Este vorba despre o vizită supriză, evenimentul nefiind anunțat pe agenda acestuia.
Preşedintele Consiliului European a fost întâmpinat de vicepremierul ucrainean Olaga Stefanişina, potrivit dpa.
Charles Michel are în plan să se întâlnească cu preşedintele Volodimir Zelenski în cursul zilei, a afirmat un oficial european, sub rezerva anonimatului.
Din motive de securitate nu au fost făcute publice alte detalii ale vizitei.
Gestul urmează unei vizite la Kiev de pe 8 aprilie a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost însoțită de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, şi premierul slovac Eduard Heger. În cadrul acelei vizite, oficialii europeni i-au promis preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski sprijinul UE pentru Ucraina față de agresiunea rusă.
Și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a vizitat Kievul pe 1 aprilie. La acel moment, Metsola a fost primul lider de instituție UE care vizita Ucraina aflată în război. Metsola a venit în Ucraina la invitația președintelui Parlamentului Ucrainei, Ruslan Stefanchuc, și a fost întâmpinată de acesta. „Mă aflu la Kiev pentru a da un mesaj de speranță”, a scris Metsola, pe Twitter, alături de promisiunea că Uniunea Europeană va ajuta la reconstruirea Ucrainei, după invazia rusească.
Jucătorii ruși de tenis nu vor fi primiți la turnelul de la Wimbledon, din cauza războiului din Ucraina (presă)
ACTUALIZARE 10:22 Jucătorii de tenis din Rusia nu vor putea participa la ediţia din acest an a turneului de Mare Şlem de la Wimbledon, din cauza invaziei armatei ruse în Ucraina, potrivit unei informaţii difuzate marţi de site-ul de ştiri din industria sportului Sportico.
All England Lawn Tennis Club (AELTC), care organizează Grand Slam-ul londonez pe iarbă, a precizat la începutul acestei luni că poartă discuţii cu guvernul britanic privind participarea jucătorilor din Rusia şi Belarus.
Organizatorii au spus că intenţionează să anunţe o decizie în acest sens la mijlocul lunii mai, înainte de termenul limită de înscriere pentru turneul programat între 27 iunie şi 10 iulie. AELTC nu a răspuns deocamdată solicitării de a comenta informaţia difuzată de Sportico.
O interdicţie impusă jucătorilor ruşi ar împiedica participarea la turneul de la Wimbledon a numărului 2 mondial Daniil Medvedev, precum şi a lui Andrei Rublev, clasat pe locul 8 ATP, în ierarhia masculină, precum şi a jucătoarei Anastasia Pavliucenkova, ocupanta poziţiei la 15-a în ierarhia WTA, în competiţia feminină, a mai arătat Sportico, preluat de Reuters și Agerpres.
Boicot coordonat al Occidentului la adresa Rusiei la întâlnirea miniştrilor de finanţe ai G20 de la Washington
ACTUALIZARE 09:54 Statele occidentale se pregătesc să organizeze miercuri un boicot coordonat la adresa Rusiei, cu prilejul întâlnirii de la Washington a miniştrilor de finanţe ai ţărilor G20. Miniştrii occidentali urmează să părăsească sala în bloc în momentul apariţiei ministrului rus de finanţe, Anton Siluanov, informează Reuters.
În ciuda faptului că SUA şi UE solicită excluderea Rusiei din întâlnirile G20, alte ţări membre ale Grupului, în special China şi Indonezia (care prezidează întrunirile G20 din acest an) se opun acestei decizii.
G20, cunoscut şi sub numele de „Grupul”, reuneşte cele mai importante 19 state industrializate şi emergente, plus Uniunea Europeană. Țările G20 reprezintă aproximativ două treimi din populația lumii și mai bine de 80% din producția economică globală.
Federaţia Rusă a confirmat marţi prezenţa ministrului de finanţe Siluanov la întrunirea G20 de la Washington, ceea ce a declanşat proteste din partea reprezentanţilor statelor occidentale, care au afirmat că nu pot sta la aceeaşi masă cu reprezentantul Moscovei, în condiţiile în care mii de civili ucraineni au fost ucişi în urma războiului din această ţară declanşat de Rusia.
Japonia retrage Rusiei statutul de „naţiunea cea mai favorizată”
ACTUALIZARE 09:50 Parlamentul Japoniei a aprobat miercuri revocarea clauzei „naţiunii celei mai favorizate” acordate Rusiei, o măsură luată în consonanţă cu alte ţări pentru a sancţiona Moscova pentru invadarea Ucrainei, transmite agenţia Kyodo. În urma acestei decizii, Rusia va pierde beneficiile în materie de tarife şi bariere comerciale.
De asemenea, au fost introduse modificări legislative pentru a preveni folosirea criptomonedelor pentru ocolirea sancţiunilor economice impuse Rusiei.
În urma votului din parlament, guvernul prim-ministrului Fumio Kishida va emite decrete prin care toate importurile din Rusia vor fi supuse unor taxe vamale mai mari până la sfârşitul lui martie 2023, scrie Agerpres. Importurile de petrol brut şi gaz natural lichefiat, precum şi cele de paladiu, un metal rar folosit la purificarea gazelor de eşapament, nu sunt afectate deoarece nu le erau impuse tarife nici înainte ca Rusia să obţină clauza comercială favorabilă.
Ucrainenii și rușii au ajuns la un acord preliminar pentru deschiderea unui coridor umanitar la Mariupol
ACTUALIZARE 09:42 Vicepremierul Ucrainei, Iryna Vereșciuk, a anunțat miercuri dimineață pe canalul său de Telegram că a fost convenit un coridor umanitar pentru evacuarea femeilor, copiilor și bătrânilor din orașul-port Mariupol asediat de ruși, transmite The Guardian.
„Având în vedere situația umanitară catastrofală din Mariupol, tocmai în această direcție ne vom concentra eforturile astăzi. Am reușit să cădem de acord în prealabil asupra unui coridor umanitar pentru femei, copii și bătrâni”, a spus oficialul de la Kiev.
Civilii sunt instruiți să se adune la ora 14:00 (11:00 GMT), iar coloana va continua apoi către Zaporojie prin Berdyansk.
„Din cauza situației de securitate foarte dificilă, pot apărea modificări în timpul stabilit în acord pentru funcționarea coridorului. Deci, vă rugăm să urmați anunțurile oficiale relevante. Vom face tot posibilul pentru ca totul să funcționeze corect”, a adăugat Vereshchuk.
Mai devreme însă, tot miercuri dimineață, viceprimarul Mariupolului, Serghei Orlov, a vorbit cu jurnaliștii de la Sky News și le-a spus acestora că „nu crede în niciun cuvânt venit din partea rușilor”. „Ar fi bine dacă ar permite civililor să părăsească Azovstal, dar nu au permis asta timp de cincizeci de zile, de ce ar trebui să permită asta acum?”, a mai declarat Orlov.
De altfel, Ucraina își propune să evacueze miercuri 6.000 de civili în 90 de autobuze din Mariupol, potrivit primarului orașului.
Noi atacuri ale forțelor ruse în Lugansk
ACTUALIZARE 09:30 Rușii au lansat atacuri asupra unor zone civile din alte două orașe din regiunea Lugansk, dar și asupra conductei de gaze, a anunțat guvernatorul acesteia, potrivit Nexta TV. După miezul nopții, militarii au deschis focul asupra caselor, dar au avariat și conductele de gaz care alimentează orașele.
SUA, Marea Britanie şi Canada promit că vor trimite mai mult armament de artilerie Ucrainei
ACTUALIZARE 09:24 SUA, Marea Britanie şi Canada vor trimite mai multe piese de artilerie Ucrainei, pentru a face faţă ofensivei ruse din Donbas, conform promisiunilor făcute de preşedintele american Joe Biden, premierul britanic Boris Johnson şi cel canadian, Justin Trudeau, informează Reuters.
Premierul britanic Boris Johnson a confirmat şi el că ţara sa va sprijini Ucraina cu ajutor militar axat pe acest tip de armament.
„Dacă acest conflict va fi unul care va depinde de artilerie, ei (ucrainenii) vor avea nevoie să fie sprijiniţi să aibă mai multă artilerie şi exact asta este ce urmează să le oferim, pe lângă alte ajutoare”, a declarat Boris Johnson.
Premierul canadian Trudeau a declarat şi el că ţara sa va livra „artilerie grea” Ucrainei, fără a oferi detalii suplimentare.
Ministerul britanic al Apărării: evaluarea războiului
ACTUALIZARE 09:00 Atacurile trupelor ruse asupra orașelor Ucrainei arată intenția de a distruge infrastructura și de a împiedica deplasarea forțelor militare ucrainene și aprovizionarea acestora cu armament, se arată ân evaluarea de miercuri dimineață postată de Ministerul britanic al Apărării pe twitter.
De asemenea, britanicii mai spun că rușii continuă să își consolideze prezența militară la granița de est a Ucrainei.
Doi angajați ai grădinii zoologice din Harkov, care rămăseseră să aibă grijă de animale, au fost uciși de soldații ruși
ACTUALIZARE 08:36. Doi angajați de la grădina zoologică din Harkov, care rămăseseră în urmă în oraș pentru a avea grijă de animale în condițiile unui bombardament fără oprire al invadatorilor, au fost găsiți morți, a anunțat, marți, conducerea administrația grădinii zoologice, conform CNN.
Grădina zoologică Feldman Ecopark a transmis că a primit confirmarea, luni, că angajații au fost găsiți baricadați într-o cameră, unde fuseseră împușcați de soldații ruși.
Nu este încă clar când au murit cei doi, însă aceștia dispăruseră de la începutul lunii martie.
Conform comunicatului, mai multe animale au fost evacuate în timpul bombardamentelor, inclusiv lei, jaguari, vulpi argintii și hiene.
Cei doi angajați rămăseseră la grădină pentru a hrăni și a avea grijă de animalele rămase. Când ceilalți angajați au revenit în zonă în 7 martie, cei doi dispăruseră.
Mama unui tânăr torturat și ucis de ruși, mesaj pentru Putin
ACTUALIZARE 08:34. Imaginile masacrului din Bucha au șocat o lume întreagă, iar suferința lăsată în urmă de ruși este fără margini. Într-un reportaj realizat de ABC News, o mamă al cărei fiu a fost ucis fără milă îi transmite, cu lacrimi în ochi, un mesaj lui Vladimir Putin.
„Rusia spune că nu s-a întâmplat nimic aici. Ce i-ați spune lui Vladimir Putin?, a întrebat-o reporterul.
În Bucha, suburbia Kievului în care armata rusă este acuzată că a comis atrocități, oficialii ucraineni spun că au descoperit 403 cadavre. În regiunea Kiev, au fost descoperite peste 1.200.
La subsolul unei locuințe din oraș, au fost găsite trupurile a cinci bărbați care se pare că au fost torturați și executați de forțele rusești. Acum, pentru prima dată, mama uneia dintre victime a decis să vorbească. Serhiy, fiul Galynei Matyoshko, se află printre bărbații uciși.
Ea a fost dusă la o mănăstire din zonă și era prea speriată ca să meargă acasă.
„Pentru ce?”, continuă să repete. Nu poate înțelege moartea fără sens a fiului ei.
„Nici nu vă puteți închipui această durere. Îmi plânge sufletul”, spune femeia.
În timp ce vorbim, își strânge în mână telefonul în care se află pozele cu fiul ei decedat.
„Am vrut ca întreaga lume să vadă ce s-a întâmplat aici și să știe că este adevărat”, spune ea.
„Rusia susține că nu s-a întâmplat nimic aici. Ce i-ați spune lui Vladimir Putin?”, o întreabă reporterul.
„Uită-te la mine, ticălosule! Uită-te la mine. Uite ce ne-ai făcut. Care este vina noastră? Cu ce am greșit? De ce plâng în casa unui străin, iar eu nu mai am casă? Ticălosule! Nu vă suntem dușmani, suntem doar oameni! Suntem muncitori! Lăsați-ne în pace! Plecați! Nu vom veni cu voi! Aveți copii. Cum ar fi dacă li s-ar întâmpla același lucru? Cum ar fi ca oamenii noștri să vină și să vă spună că totul este o minciună. I-ați crede?”, a spus mama tânărului torturat și ucis în Bucha de militari ruși.
Comunicațiile cu centrala nucleară de la Cernobîl au fost restabilite
ACTUALIZARE 08:28 Comunicațiile directe dintre Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și centrala nucleară de la Cernobîl au fost restabilite. Anunțul a fost făcut, miercuri dimineața, de AIEA.
Forțele ruse au ocupat centrala de la Cernobîl timp de cinci săptămâni și s- au retras la finalul lunii martie. AIEA a pierdut contactul cu centrala nucleară pe 10 martie.
„Este o veste foarte bună că autoritatea de reglementare poate contacta acum uzina direct atunci când este nevoie”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi, într-un comunicat. Grossi a adăugat că va conduce o echipă de experți la Cernobîl în cursul acestei luni pentru a efectua o serie de evaluări.
Un nou ultimatum pentru Mariupol
ACTULIZARE 08:25 Ministerul rus al apărării a dat un nou ultimatum luptătorilor ucraineni care se află la complexul metalurgic Azovstal din Mariupol, relatează BBC.
„Având în vedere principiile strict umanitare, forțele armate ale Rusiei propun, din nou, ca luptătorii batalioanelor naționaliste și mercenarii străini să înceteze operațiunile militare începând cu ora 14.00 (ora Moscovei), 20 aprilie, și să depună armele”, a transmis ministerul rus al apărării.
Niciun soldat ucrainean nu a acceptat ultimatumul de marți, se mai transmite în declarația ministerului.
Soldații ruși încearcă să cucerească fabrica Azovstal din Mariupol unde s-ar ascunde luptătorii ucraieni, dar și civili.
Într-o postare pe Telegram, consliliul local din Mariupol a precizat că, în ciuda avantajului trupelor rusești, acestea nu au reușit încă să cucerească definitiv orașul și doresc să radă de pe suprafața pământului uzina metalurgică. Administrația locală a mai spus că Rusia nu intenționează să se oprească deși la complex s-ar afla și civili.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, decara marți seara că situația de la Mariupol rămâne extraordinar de dificilă și neschimbată, fiind în joc soarta a zeci de mii de civili.
Zelenski spune că războiul ar fi fost încheiat până acum dacă Ucraina ar fi avut acces la arme
ACTUALIZARE 7:45. Președintele Volodimir Zelenski spune că dacă Ucraina ar fi avut acces la arme mai bune, „comparabile cu cele folosite de Rusia, acest război ar fi fost încheiat până acum”.
El a spus că dacă țările lumii democratice au arme și muniție de care Ucraina are nevoie „este datoria lor morală să ajute la protejarea libertății și la salvarea vieților a mii de ucraineni”.
Liderul ucrainean a adăugat, conform BBC, că intensitata bombardamentelor rusești a crescut la Harkov, în Donbas și în regiunea Dnipropetrovsk, inclusiv în ce privește țintele civile.
„Soarta a zeci de mii de locuitori ai Mariupolului relocați în zone controlate de ruși, este necunoscută”, a mai spus Zelenski.
Joe Biden urmează să anunțe un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina
ACTUALIZARE 7:31. Președintele Statelor Unite, Joe Biden, urmează să anunțe în zilele care vin un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina aproape la fel de mare ca precedentul – de 800 de milioane de dolari, scrie Reuters.
Un oficial american a declarat sub condiția anonimatului că pachetul de ajutor ar urma să fie similar cu cel precedent, dar că încă se lucrează la detalii.
Săptămână trecută, administrația americană a anunțat că va trimite ajutoare militare de 800 de milioane de dolari – inclusiv sisteme de artilerie, muniție și vase de pază de coastă. De la invazia rușilor în Ucraina, SUA au oferit peste 3 miliarde de dolari în ajutor militar pentru țara invadată.
Mesajul disperat al șefului trupelor ucrainene blocate în uzina Azovstal, alături de sute de civili: „Ar putea fi ultimul nostru apel”
ACTUALIZARE 7:00. „S-ar putea să ne trăim ultimele zile, chiar ultimele noastre ore”, a afirmat un ofiţer ucrainean asediat la Mariupol, cerând comunităţii internaţionale să treacă la „extragerea” lor, într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, anunţă AFP.
„Inamicul este de zece ori mai numeros decât noi”, a spus Sergii Volina, comandantul Brigăzii 36 a Marinei naţionale, retrasă în vastul complex siderurgic Azovstal din Mariupol, asediat de forţele ruse.
„Facem apel şi îi implorăm pe toţi liderii lumii să ne ajute. Le cerem să folosească procedura de extragere şi să ne ducă pe teritoriul unei ţări terţe”, a adăugat el.
Potrivit comandantului Volina, armata rusă are „avantajul în aer, în artilerie, în forţe terestre, în echipamente şi în tancuri”.
„Apărăm doar un punct - uzina Azovstal - unde pe lângă militari mai sunt şi civili care au devenit victime ale acestui război”, a continuat el.
Rusia le-a dat, marţi, un ultimatum ultimilor apărători ai oraşului Mariupol - să pună capăt „rezistenţei lor fără sens”, promiţând că, dacă se predau, „viaţa le va fi salvată”.
Cele mai recente informații din Ucraina:
Rusia a dat un nou ultimatum trupelor ucrainene care rezistă la Mariupol și le-a cerut din nou acestora să se predea „pentru a-și salva viețile”.
Totuși, ultimatumurile invadatorilor au fost respinse, iar trupele ucrainene încă rezistă în orașul asediat de aproape două luni.
Forțele ucrainene au respins numeroase încercări de avans ale invadatorilor în Donbas, în cadrul „marii ofensive” a rușilor în estul Ucrainei.
Administrația Biden urmează să anunțe un nou pachet de ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru a ajuta eforturile armatei ucrainene de a se apăra de invadatori.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
