Live Text Ziua 120 de război. Rușii au reușit să cucerească peste jumătate din orașele din regiunea Donețk
Decizie importantă la Bruxelles privind soarta Ucrainei. Cei 27 de lideri sunt așteptați să aprobe candidatura țării măcinate de război la Uniunea Europeană. Kievul a depus cererea oficială la câteva zile de la declanșarea invaziei ruse și procesul s-a derulat cu o viteză record. Dacă va primi undă verde, va fi un moment simbolic care va da speranță ucrainenilor. Între timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează că Rusia vrea să transforme orașele din regiunea Donbas „într-un nou Mariupol”, orașul-port asediat timp de luni întregi și transformat într-o ruină.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE
Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. Decizia „istorică” a fost luată în unanimitate joi seara de liderii UE, a anunțat președintele Klaus Iohannis.
Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă.
Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor.
Ziua de ''astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE'', a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. ''Avem un viitor împreună'', a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP.
Scandalul Kaliningrad. Lituania cere Comisiei Europene să clarifice „cu mai multă precizie” cum trebuie aplicate sancțiunile
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat joi că aşteaptă din partea Comisiei Europene să clarifice cu „mai multă precizie” cum trebuie aplicate sancţiunile împotriva Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei. După ce Lituania a blocat parţial tranzitul de mărfuri către enclava rusă Kaliningrad, în virtutea acestor sancțiuni, Moscova a trecut la amenințări și a spus că răspunsul său „nu va fi de natură diplomatică”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Comisia Europeană a lucrat toată noaptea de miercuri spre joi la planuri menite să detensioneze această criză, din cauza temerilor că ea ar putea escalada rapid, afirmă mai mulţi diplomaţi şi oficiali europeni citaţi de Politico.eu.
„Lituania nu introduce propriile sale sancţiuni. Noi doar respectăm normele stabilite de Uniunea Europeană şi aplicăm sancţiunile în baza acestor reguli. Aşadar, este desigur necesară stabilirea normelor cu mai multă precizie”, a spus Nauseda într-o declaraţie acordată presei înaintea summitului european de la Bruxelles, relatează EFE, preluată de Agerpres.
Noile tensiuni cu Rusia provocate de restricţiile aplicate de Lituania tranzitului către Kaliningrad nu sunt „o temă bilaterală între Lituania şi Rusia, ci una între UE şi Rusia”, a subliniat preşedintele lituanian.
Rusia a ameninţat cu represalii dacă Lituania nu ridică „blocada” şi nu restabileşte „imediat” accesul pe teritoriul lituanian pentru transporturile către enclava sa Kaliningrad. „Vor exista măsuri de răspuns care acum sunt în proces de evaluare”, a declarat miercuri viceministrul rus de externe Serghei Riabkov.
Xi Jinping critică SUA și UE pentru sancțiunile impuse Rusiei
Președintele chinez Xi Jinping a criticat din nou sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, la deschiderea summitului BRICS de joi.
Şefii de stat şi de guvern ai grupului ţărilor membre BRICS au început deliberările joi, cu un apel reînnoit din partea Chinei împotriva sancţiunilor occidentale, informează DPA.
Grupul, care include Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ar trebui să „îşi asume responsabilitate” şi să lucreze pentru „egalitate şi dreptate” în lume, a cerut preşedintele chinez Xi Jinping în declaraţiile de deschidere, în timp ce şi-a exprimat opoziţia faţă de sancţiunile unilaterale.
Cele cinci ţări BRICS s-au întâlnit o dată pe an din 2009. Cu toate acestea, conferinţa de anul acesta va avea loc numai prin legătură video din cauza măsurilor stricte legate de coronavirus în vigoare în China, care este gazda oficială.
În timpul reuniunii este de aşteptat ca grupul să discute despre războiul din Ucraina, pe lângă o cooperare mai strânsă.
Xi a criticat deja miercuri politicile Occidentului şi ale NATO.
Statele vor avea probleme "dacă îşi pun încrederea oarbă în puterea lor, extind alianţele militare şi îşi caută propria securitate în detrimentul altora", a spus liderul chinez.
Comunitatea internaţională trebuie să se unească pentru a rezista hegemoniei şi politicii puterii, a adăugat el.
Xi a criticat de asemenea sancţiunile împotriva Rusiei impuse de Statele Unite şi UE din cauza războiului din Ucraina.
Zelenski reproşează Israelului că nu a impus sancţiuni Rusiei
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi Israelul, reproşându-i, într-un discurs prin videoconferinţă în faţa studenţilor Universităţii ebraice din Ierusalim, că nu a impus sancţiuni împotriva Rusiei, transmite AFP.
„Impunerea de sancţiuni contra Rusiei este o chestiune de valori. Multe ţări europene sunt de partea noastră împotriva agresiunii ruse, dar, din păcate, nu vedem Israelul alăturându-se” sancţiunilor, a afirmat Zelenski, într-un discurs în limba ucraineană tradus în engleză.
Zelenski, care a vorbit de la biroul său de la Kiev, a spus că este „recunoscător poporului israelian” pentru sprijinul său, dar a adăugat că „am fi vrut să primim sprijinul guvernului vostru”.
În martie, invitat de Knesset să se adreseze prin videoconferinţă deputaţilor, Zelensky a cerut Israelului să „facă o alegere” şi să susţină Ucraina furnizându-i armament, şi chiar sistemul său de apărare antirachete „Iron Dome”.
Israelul a adoptat o poziţie prudentă după invazia rusă în Ucraina, invocând legăturile privilegiate cu cele două ţări. De menţionat şi faptul că Israelul numără peste un milion de cetăţeni originari din fosta Uniune Sovietică.
În discursul de joi, Zelenski a jucat cartea legăturilor istorice între Israel şi Ucraina, afirmând că la „5 minute” de sediul preşedinţiei ucrainene se află casa în care a copilărit fostul prim-ministru israelian Golda Meir.
„Vă rog, amintiţi-vă cât de legate sunt istoriile noastre, cât de strânse sunt relaţiile noastre şi întrebaţi-vă care ar trebui să fie nivelul de înţelegere între noi (...) De ce există o proastă comunicare, o neînţelegere cu reprezentanţii guvernului vostru? Nu ştiu”, le-a spus el studenţilor.
De la începutul invaziei declanşate de Rusia în Ucraina, peste 30.000 de ucraineni au fugit în Israel, potrivit cifrelor oficiale. Mulţi au beneficiat de „legea întoarcerii”, care le oferă persoanelor de origine evreiască dreptul de a primi cetăţenia israeliană, mai notează sursa citată de Agerpres.
Pe de altă parte, Ministerul de Externe al Israelului a confirmat pentru AFP redeschiderea recentă a ambasadei sale la Kiev, închisă din motive de securitate la începutul conflictului.
Peste jumătate din orașele din regiunea ucraineană Donețk se află sub controlul rușilor
ACTUALIZARE 16.50 Rușii au reușit să cucerească peste jumătate din orașele din regiunea Donețk, potrivit unui oficial ucrainean, citat de CNN.
Doar 45% din regiunea Donețk se află sub controlul forțelor ucrainene, restul de 55% fiind controlat de ruși. Orașele cucerite de armata rușilor sunt distruse aproape în totalitate, susțin ucrainenii.
„Este foarte dificil să spunem că restul [orașelor/teritoriilor din Donețk] sunt controlate de inamic, pentru că aceste orașe sunt distruse de inamic, sunt doar teritorii", a declarat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk.
Kyrylenko a vorbit și despre o concentrare a grupurilor tactice ale batalionului în Sloviansk și Lyman.
Forțele ucrainene au „bătălii serioase în față", a spus el, adăugând că rușii bombardează în continuare autostrada Bakhmut-Lysychansk pentru a „tăia" Severodonetsk și Lysychansk de la aprovizionare.
Australia a trimis Ucrainei primul lot de transportoare blindate
ACTUALIZARE 16.32 Primul lot de 14 transportoare blindate M113AS4 australiene donate Ucrainei este deja pe drum, a declarat joi ambasadorul Australiei la Kiev.
„Australia s-a angajat să acorde asistență militară în valoare de peste 196 de milioane de dolari Ucrainei, pentru a sprijini armata ucraineană să contracareze invazia ilegală a Rusiei", a scris joi pe Twitter ambasadorul Bruce Edwards.
Sistemele americane HIMARS au ajuns în Ucraina
ACTUALIZARE 16.25 Sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) din Statele Unite au sosit în Ucraina, a anunțat joi ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov.
„Mulțumesc colegului și prietenului meu american, secretarul american al apărării Lloyd Austin, pentru aceste instrumente puternice! Vara va fi fierbinte pentru ocupanții ruși. Și ultima pentru unii dintre ei", a declarat oficialul pe Twitter.
Ucrainenii cer de multă vreme astfel de sisteme, spunând că au nevoie de ele pentru a lovi eficient și de la distanță trupele ruse, care folosesc masiv artileria pentru a obține progrese treptate în Donbas.
În urmă cu câteva săptămâni americanii au spus că vor trimite patru sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 HIMARS.
Sistemul permite lansarea de rachete multiple, ghidate cu mare precizie. Împreună cu sistemul HIMARS, ucrainenii au primit și muniție, rachete care sunt capabile să lovească o țintă la mai mult de 40 de mile (64km) distanță.
Rachetele sunt ghidate inerțial și prin GPS și au o rază dublă față de obuzierele M777 pe care SUA le-au furnizat recent forțelor armate ucrainene.
HIMARS este un sistem de rachete cu lansare multiplă dezvoltat pentru armata americană în anii 1970. Acesta transportă o capsulă preîncărcată cu șase rachete ghidate de 227 mm sau o capsulă încărcată cu o rachetă tactică.
Atât Rusia, cât și Ucraina operează deja sisteme MLRS, dar versiunea HIMARS cu șase rachete trimisă pentru a ajuta Kievul este mai avansată, cu o rază de acțiune și o precizie superioare.
Ucraina a cerut aproximativ 300 de astfel de sisteme. Până în prezent, SUA au donat Ucrainei doar patru HIMARS, dar nu au exclus să furnizeze mai multe în viitor.
Au fost descoperite dovezi că jurnalistul ucrainean Maks Levin „a fost executat cu sânge rece” de soldații ruși
ACTUALIZARE 16.10 Organizația „Reporteri fără Frontiere” (Reporters Without Borders -RSF) spune că deține dovezi că soldații ruși l-au executat pe jurnalistul Maks Levin într-o pădure de lângă Kiev, pe 13 martie.
Levin, fotoreporter ucrainean care a lucrat pentru o serie de instituții media importante din Vest, inclusiv Reuters și BBC, a dispărut pe 13 martie în timp ce documenta atacul Rusiei asupra capitalei ucrainene Kiev. Cadavrul său a fost descoperit pe 1 aprilie.
RSF a spus că a trimis doi anchetatori în Ucraina între 24 mai și 3 iunie și că s-a concluzionat că Levin și un prieten care îl însoțea „au fost executați cu sânge rece”, potrivit CNN.
„Dovezile împotriva forțelor ruse sunt copleșitoare”, a precizat ONG-ul.
Organizația a spus că a găsit mai multe gloanțe și încărcătoare la fața locului, actele de identitate ale prietenului jurnalistului și ale soldatului care îl însoțea pe Levin și a identificat 14 găuri de gloanțe în mașina cu care se deplasau. RSF a spus că a găsit și mai multe articole cu posibile urme de ADN, care atestă prezența soldaților ruși în apropierea locului crimei și - esențial - a găsit un glonț chiar lângă locul unde a fost găsit cadavrul lui Levin.
Citește continuarea AICI
Rusia caută noi piețe în Africa și Orientul Mijlociu pentru exporturile de combustibili
ACTUALIZARE 15.50 Rusia majorează livrările de benzină şi nafta spre Africa şi Orientul Mijlociu, deoarece nu mai reuşeşte să vândă combustibil în Europa, în timp ce Asia preia deja volume mai ridicate de ţiţei rusesc, arată datele de la Refinitiv Eikon şi de la sursele din industrie, transmite Reuters.
Aceste evoluţii vor spori probabil concurenţa pentru clienţii asiatici între Rusia şi alţi exportatori mari de combustibili - Arabia Saudită şi Statele Unite - care sunt principalii trei furnizori ai Asiei.
Din martie, UE reduce lent importurile de combustibili şi ţiţei rusesc. Liderii statelor UE au convenit o diminuare cu 90% a importurilor de petrol din Rusia până la finele anului, precum şi alte sancţiuni, inclusiv eliminarea celei mai mari bănci ruseşti, Sberbank, din sistemul SWIFT, în ideea de a pedepsi Moscova pentru intervenţia sa în Ucraina. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că sancţiunile UE asupra importurilor de ţiţei din Rusia pe mare vor fi impuse cu o perioadă de tranziţie de şase luni pentru ţiţei şi de opt luni pentru produsele rafinate.
Citește continuarea AICI
Turcia investighează dacă Rusia a furat cereale din Ucraina
ACTUALIZARE 15.00 Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat joi că Ankara investighează afirmațiile potrivit cărora cerealele ucrainene au fost furate de Rusia și că nu va permite ca acele grâne să fie aduse în Turcia, potrivit Reuters.
„Luăm în serios fiecare afirmație și le investigăm cu seriozitate. De fiecare dată, notificăm în special partea ucraineană cu privire la rezultat", a declarat ministrul turc de externe într-o conferință de presă comună cu omologul său britanic, Liz Truss, la Ankara.
Mevlut Cavusoglu a declarat că Turcia se va opune ca Rusia sau orice altă țară să ia cerealele ucrainene sau alte bunuri și să le vândă în mod ilegal pe piețele internaționale.
„Noi nu vom permite ca aceste bunuri să ajungă la noi", a spus ministrul turc de externe.
Criza cerealelor blocate în Ucraina trebuie rezolvată în următoarea lună, a declarat joi ministrul britanic de externe Liz Truss în timpul vizitei sale la Ankara, transmite Reuters.
Citește continuarea AICI
Zece țări din UE au activat deja planul de urgență pentru aprovizionarea cu gaze după ce Rusia a redus sau a oprit livrările
ACTUALIZARE 14.40 Zece țări din Uniunea Europeană au fost deja afectate de reducerea livrărilor de gaze din Rusia, a anunțat joi prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, pe măsură ce disputa energetică dintre blocul comunitar european și Moscova se intensifică, scrie Reuters.
Rusia a micșorat fluxul de gaze prin gazoductul Nord Stream 1 la 40% din capacitatea obișnuită, dând vina pe problemele legate de mentenanța echipamentului, după ce a întrerupt livrările spre Polonia, Bulgaria, Olanda, Danemarca și Finlanda din cauză că au refuzat să folosească o nouă schemă de plată pentru a cumpăra gazul rusesc.
Timmermans a spus că 10 dintre cei 27 de membri UE au intrat în faza de „avertizare timpurie” cu privire la aprovizionarea cu gaze, acesta fiind primul și cel mai puțin sever nivel al planului european de urgență.
„Riscul unei întreruperi totale a gazului este acum mai real decât a fost vreodată”, a avertizat Timmermans, care ocupă și poziția de comisar european pentru climă. Oficialul UE a repetat afirmația Bruxellesului care spune că Rusia folosește gazul ca pe o armă îndreptată împotriva Europei.
Citește continuarea AICI
Olaf Scholz: Eforturile țărilor din Balcanii de Vest trebuie să ducă la aderarea lor la UE
ACTUALIZARE 14.00 Numeroasele eforturi pe care le-au făcut ţările din Balcanii de Vest trebuie să ducă la aderarea lor la Uniunea Europeană, a declarat joi cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, înaintea unui summit al liderilor ţărilor din UE cu omologii lor din Balcanii de Vest, la Bruxelles, informează agenția germană de presă dpa, citată de Agerpres.
"Timp de aproape 20 de ani, ţările şi cetăţenii ţărilor din Balcanii de Vest aşteaptă oportunitatea de a deveni membri ai Uniunii Europene", a spus Scholz.
Cancelarul federal german a subliniat că Macedonia de Nord şi-a schimbat numele în speranţa de a deveni membră a UE.
Olaf Scholz a afirmat că Germania "se simte responsabilă" să asigure ca ţările din Balcanii de Vest să aibă "oportunitatea de a implementa cu succes perspectivele lor europene".
Potrivit cancelarului federal, este "extrem de important ca aceasta să devină o promisiune credibilă" având în vedere frustrarea exprimată de liderii din regiune.
În Ucraina începe primul proces al unui soldat rus acuzat de viol
ACTUALIZARE 12.25 Ucraina va începe joi audierile preliminară în primul proces al unui soldat rus acuzat de violarea unei femei în timpul invaziei, iar în viitor vor fi demarate probabil zeci de astfel de procese, potrivit Reuters.
Suspectul, Mihail Romanov, în vârstă de 32 de ani, care nu se află în custodie ucraineană și va fi judecat în absență, este acuzat de uciderea unui civil în regiunea capitalei Kiev la data de 9 martie și apoi de violarea repetată a soției bărbatului, potrivit datelor din anchetă.
Romanov este acuzat că a violat o femeie în vârstă de 33 de ani după ce el și un alt soldat rus l-au împușcat pe soțul ei, Oleksiy, în satul Bohdanivka, la nord-est de Kiev.
Apoi cei doi soldați au plecat, iar ulterior s-au întors de două ori pentru a o viola pe femeie, se arată în dosarele tribunalului. Identitatea celui de-al doilea soldat nu a fost stabilită.
Citește continuarea AICI
UNESCO: Peste 150 de situri culturale, parțial sau total distruse
ACTUALIZARE 11.38 Peste 150 de situri culturale au fost parţial sau total distruse în aproape patru luni de război în Ucraina, a anunţat joi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Ştiinţă, Educaţie şi Cultură (UNESCO), relatează AFP.
"Conform verificărilor efectuate de experţii săi, 152 de situri culturale au fost distruse parţial sau total din cauza luptelor, între care 70 de clădiri religioase, 30 de clădiri istorice, 18 centre culturale, 15 monumente, 12 muzee şi 7 biblioteci", a precizat Unesco într-un comunicat.
Trei regiuni au concentrat trei sferturi din pagube după 24 februarie, data începerii invaziei ruse: Doneţk (45 de situri afectate), Harkov (40) şi Kiev (26), a precizat organizaţia ONU, transmite Agerpres.
"Aceste atacuri repetate asupra siturilor culturale ucrainene trebuie să înceteze", a declarat Audrey Azoulay, directoarea generală a UNESCO. "Patrimonul cultural, sub toate formele sale, nu ar trebui în niciun fel vizat", a mai spus ea.
La mijlocul lunii aprilie, Lazare Eloundou Assomo, directorul Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO, raportase deja aproximativ o sută de situri avariate sau distruse, inclusiv "monumente istorice, unele (datând) din secolele al XI-lea, al XII-lea şi altele din epoca sovietică".
"Au fost avariate, de asemenea, biserici, catedrale, cu obiecte liturgice unice, teatre, precum cel din Mariupol, biblioteci şi alte clădiri de arhive, monumente construite spre gloria istoriei Ucrainei", a spus el, calificând aceste distrugeri drept "dramatice".
Semnatarii Convenţiei de la Haga din 1954, Ucraina şi Rusia au obligaţia de a proteja patrimoniul cultural în caz de conflict armat, a reamintit Audrey Azoulay.
Cele şapte situri ucrainene din Patrimoniul Mondial UNESCO nu au fost avariate până în prezent, a precizat organizaţia ONU.
UE interzice accesul în instituțiile sale pentru persoanele care fac lobby în favoarea companiilor rusești
ACTUALIZARE 10.55 Trei instituţii ale Uniunii Europene au interzis accesul în sediile lor pentru lobby-iştii companiilor ruse la Bruxelles, ca o completare a sancţiunilor adoptate după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, au anunţat joi reprezentanţi ai acestor instituţii, informează AFP.
Parlamentul European a fost primul care a acţionat în acest sens. „Începând de acum, reprezentanţii companiilor ruse nu vor mai fi autorizaţi să intre în clădirile Parlamentului European”, a anunţat la începutul lui iunie preşedinta sa, malteza Roberta Metsola.
„Nu trebuie să le lăsăm niciun spaţiu pentru a-şi difuza propaganda şi poveştile false şi toxice despre invazia asupra Ucrainei”, a mai adăugat atunci aceasta.
O măsură asemănătoare a fost aplicată ulterior și de Consiliul (instanţa statelor membre) şi Comisia Europeană, care au „dat instrucţiunea de a nu mai primi persoanele ce reprezintă un interes rusesc”, au confirmat joi reprezentanţii acestor instituţii, cu puţin timp înainte de un summit european dedicat ajutorării Ucrainei şi în timpul căruia liderii europeni urmează să reînnoiască sancţiunile adoptate împotriva Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea, în 2014.
Acordul pentru interzicerea de lobby-işti ruşi a fost dat în timpul unei reuniuni a ambasadorilor statelor membre, pe 15 iunie. Reprezentantul Comisiei Europene a confirmat că este pe aceeaşi linie, transmite Agerpres.
Punerea în aplicare a acestei decizii „este în curs”, au precizat instituţiile. Ea îi vizează pe toţi reprezentanţii de interese ruse înscrişi în registrul de transparenţă al UE pentru a avea acces la sediile instituţiilor, în scopul de a se întâlni cu comisari europeni, cu colaboratori ai acestora şi cu parlamentari europeni.
Surse Reuters: Germania intră în faza a doua a planului de urgență pentru gaze naturale
ACTUALIZARE 10.20 Germania va intra astăzi în faza a doua a planului de urgență pentru gaze naturale, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată discuțiilor.
Etapa a doua din cele 3 ale planului, cea de alarmă, a fost planificată pentru momentul în care guvernul consideră că există risc ridicat de probleme pe termen lung în aprovizionare cu gaze. Teoretic, aceasta permite companiilor de utilități să transfere prețurile ridicate către clienți și, prin urmare, să contribuie la reducerea cererii.
Dar surse familiarizate cu discuțiile au declarat pentru Reuters că autoritatea germană de reglementare a rețelei de gaze naturale nu va declanșa încă acea clauză.
Ministerul Economiei a refuzat să comenteze subiectul și a anunțat o conferință de presă.
Hackerii ruşi au atacat computere guvernamentale din peste 40 de țări aliate ale Ucrainei (Microsoft)
ACTUALIZARE 09.46 Hackerii ruşi au iniţiat atacuri cibernetice la scară largă asupra aliaţilor occidentali ai Ucrainei, a anunţat Microsoft. O parte din aceste atacuri s-a soldat cu furt de date.
Hackerii au vizat în special computere guvernamentale din state membre NATO, a avertizat compania de software miercuri seara, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
Ținta principală a atacului au fost Statele Unite, însă experţii Microsoft au detectat atacuri cibernetice asupra a circa 128 de organizaţii din 42 de ţări.
Hackerii ruşi au reuşit să pătrundă în 29% din reţelele pe care au încercat să le atace, a spus compania, adăugând că au fost furate date în urma a cel puţin un sfert dintre aceste atacuri.
Ministerul britanic al Apărării: Forțele rusești au avansat 5 km spre Lisiceansk
ACTUALIZARE 09.33 În analiza frontului de joi dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că este foarte probabil ca forțele rusești să fi avansat, cu peste 5 km, din 19 iunie și până acum, spre intrările sudice ale orașului Lisiceansk. Unele unități ucrainene s-au retras, probabil pentru a evita să fie încercuite, mai spun britanicii.
Totodată, Londra observă că performanța îmbunătățită a Rusiei în acest sector este probabil rezultatul consolidării recente a unităților și al concentrării puternice a focului.
Forțele rusești supun „buzunarul” Lisiceansk-Severodonețk unei presiuni din ce în ce mai mari cu această avansare treptată în jurul zonelor construite.
Cu toate acestea, eforturile Moscovei de a realiza o încercuire mai profundă pentru a cuceri vestul regiunii Donețk rămân în impas, concluzionează Ministerul britanic al Apărării.
Două mari terminale pentru stocarea cerealelor au fost lovite de bombardamentele armatei ruse în portul Nikolaev
ACTUALIZARE 09.25 Două mari terminale pentru stocare de cereale au fost lovite miercuri de bombardamente ruse în oraşul portuar Nikolaev din Ucraina, au anunţat operatorii terminalelor, casele de comerţ Bunge şi Viterra.
Terminalul portuar Evri, proprietate a Viterra şi dedicat uleiurilor vegetale, „a fost avariat de un atac cu rachete”, care de asemenea a rănit uşor o persoană, a anunţat un purtător de cuvânt al grupului, precizând că două silozuri au fost cuprinse de flăcări şi un al treilea a fost avariat.
Acest terminal, achiziţionat în 2020 de Glencore, compania-mamă a Viterra, are o capacitate de stocare de 160.000 de tone, relatează DPA, citată de Agerpres.
În ceea ce priveşte Bunge, instalaţiile sale „au fost lovite în timpul celor mai recente atacuri ruse în regiune”, a declarat o purtătoare de cuvânt, precizând că loviturile asupra terminalului nu s-au soldat cu răniţi şi că anvergura exactă a pagubelor nu este deocamdată cunoscută.
ISW: Separatiștii din Lugansk creează scurgeri de gaze pentru a-i scoate din case pe cei care se ascund de mobilizare
ACTUALIZARE 09.20 În analiza de miercuri noapte spre joi dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) transmite că sistemele de apărare aeriană rusești întărite în estul Ucrainei limitează din ce în ce mai mult eficiența dronelor ucrainene, subminând o capacitate ucraineană cheie în război.
Principalele concluzii ale evaluării zilnice a ISW:
- Forțele rusești au continuat să obțină câștiguri la sud de Lisichansk și vor ajunge probabil în oraș în zilele următoare, deși este puțin probabil ca acestea să captureze rapid zona Severodonetsk-Lisichansk.
- Trupele Moscovei au continuat operațiunile ofensive spre Sloviansk și au făcut progrese minore.
- Forțele rusești și-au intensificat eforturile de a bloca liniile de comunicații ucrainene de-a lungul autostrăzii T1302 Bakhmut-Lisichansk, pentru a sprijini operațiunile rusești spre Lisichansk.
- Forțele rusești s-au concentrat asupra operațiunilor defensive de-a lungul axei sudice și este posibil să fi înregistrat câștiguri marginale în cadrul regiunii Nikolaev.
- Autoritățile ruse continuă să ia măsuri pentru a facilita integrarea economică a zonelor ocupate.
Serviciul de Securitate al Ucrainei, citat de ISW, a afirmat că autoritățile ruse din Lugansk creează scurgeri de gaz în blocuri pentru a forța bărbații care se ascund de mobilizare să iasă din apartamente.
În plus, Direcția principală de informații a Ucrainei a raportat că soldații ruși din orașul Tokmak aflat în regiunea Zaporojie și ocupat de ruși apelează la medicii ucraineni locali pentru a le elibera certificate care să susțină incapacitatea medicală de a continua serviciul militar.
Citește continuarea AICI
Forțele ruse au capturat două localități de lângă localitățile Lisiciansk şi Severodoneţk
ACTUALIZARE 09.00 Forţele militare ruse au capturat localităţile Loskutivka şi Rai-Oleksandrivka situate mai la sud de oraşele ucrainene Lisiciansk şi Severodoneţk, asupra cărora este concentrată în prezent ofensiva rusă în regiunea Lugansk, a anunţat joi guvernatorul regiunii, Serghei Haidai, informează Reuters.
Forţele ucrainene continuă să apere Severodoneţk şi localităţile limitrofe Zolote şi Vovchoyrovka, a adăugat Haidai.
Aflat sub un potop de foc al artileriei ruse, oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei trăieşte un ''infern'', potrivit autorităţilor ucrainene, care admit avansul trupelor ruse ce încearcă să preia sub control întreaga regiune ucraineană Lugansk, punctul central al luptelor între trupele ucrainene şi cele ruse în ultimele săptămâni, transmite Agerpres.
Secrete de contrabandă: Cum poate Rusia să evite sancțiunile europene (Politico)
ACTUALIZARE 08.32 Europa a folosit un arsenal de sancțiuni fără precedent împotriva Moscovei în încercarea de a slăbi economia Rusiei și de a-l forța pe Vladimir Putin să oprească războiul din Ucraina, iar pe măsură ce embargourile își fac simțite efectele, Moscova va râvni tot mai mult după bunurile la care nu mai are acces și care sunt esențiale pentru armată și economie, scrie Politico.
Kremlinul va încerca, de asemenea, să își refacă rezervele de bani afectate de război cu veniturile încasate în urma vânzărilor de produse sancționate, de la cărbune și petrol la caviar. Asta înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, Moscova va încerca să încalce interdicțiile impuse prin sancțiuni internaționale.
„În țara mea, credem că totul ar trebui să fie securizat așa încât să nu există nicio posibilitate de a face contrabandă”, a spus un diplomat de top din UE. „Dar suntem realiști și știm că atunci când sunt sancțiuni sunt și persoane care vor să le evite. Este imposibil să rezolvăm absolut tot.”
Citește continuarea AICI
CNN: Putin folosește summitul BRICS pentru a arăta că nu e singur pe scena internațională, dar complică planurile Chinei și Indiei
ACTUALIZARE 08.15 Atunci când președintele rus Vladimir Putin va intra online la summitul BRICS găzduit de Beijing joi, va fi prima dată când participă la un forum cu lideri ai marilor economii de la începutul invaziei din Ucraina începută în februarie, scrie CNN.
Pentru Putin, aceasta ar putea oferi o imagine de care are nevoie: fața sa proiectată pe ecran alături de alți lideri ai căror țări compun acest grup: Xi Jinping, președintele Chinei, premierul Narendra Modi al Indiei, președintele brazilian Jair Bolsonaro și președintele sud-african Cyril Ramaphosa este un semnal că Rusia, deși lovită de sancțiuni și proteste pentru invazia pornită, nu este singură.
Este un mesaj care s-ar putea transmite mai clar în contextul în care China și Rusia, cu săptămâni de zile înainte de invazie, au declarat că propria relație „nu are limite” și în contextul în care liderii BRICS au evitat condamnarea directă a Rusiei, chiar în timp ce aveau diferite niveluri de interes în a nu fi văzuți că susțin acțiunile Federației și astfel să strice relațiile cu partenerii vestici.
Sub aparențe, invazia lui Putin probabil va complica mai mult situația în BRICS, un grup mai vechi de 10 ani al unor mari economii, care deja suferă de lipsa de încredere dintre membrii și de ideologii care nu se potrivesc.
Însă decizia grupului de a merge mai departe cu cel de-al 14-lea summit anual nu reflectă viziunea pe care o are fiecare stat BRICS privind ordinea mondială și, prin extensie, despre situația din Ucraina, care se îndepărtează de cea vestică, spun experții.
„Vorbim despre unele dintre cele mai mari economii ai căror lideri sunt dispuși să fie văzuți cu Putin, chiar dacă este vorba doar de o platformă virtuală”, a spus Sushant Singh, un membru senior de la Centrul pentru Cercetare Politică (CCP) din New Delhi.
Citește continuarea AICI
Zelenski: Rusia vrea să transforme orașele din Donbas într-un nou Mariupol
ACTUALIZARE 08.00 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune crede că forțele ruse încearcă să distrugă orașele din regiunea Donbas în același mod în care au transformat orașul-port Mariupol într-o ruină.
„În Donbas sunt lansate lovituri masive aeriene și de artilerie. Scopul ocupanților în această direcție rămâne același - vor să distrugă întregul Donbas pas cu pas. Lîsîceansk, Sloviansk, Kramatorsk - vor să transforme fiecare oraș într-un nou Mariupol. Să le distrugă complet”, a spus Zelenski.
El a cerut, de asemenea, mai mult armament greu de la țările occidentale.
„Cerem în mod repetat accelerarea livrărilor de arme către Ucraina. Este nevoie de egalitate pe câmpul de luptă pentru a opri această armată diabolică și a o împinge dincolo de granițele Ucrainei”, a spus el.
Candidatura Ucrainei și Moldovei la UE, pe agenda discuțiilor de la Bruxelles
ACTUALIZARE 07.55 Consiliul European se reuneşte astăzi și mâine la Bruxelles, pentru a discuta situaţia din Ucraina și cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.
Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, iar Georgia şi Republica Moldova au depus cererile la 3 martie 2022. Comisia Europeană a emis avizul cu privire la cererile depuse de aceste ţări – recomandă acordarea statutului de țară candidată pentru Ucraina și Republica Moldova, dar nu și pentru Georgia.
La summit-ul de la Bruxelles participă și președintele Klaus Iohannis.
Liderii G7 vor veni cu „propuneri concrete” pentru a creşte presiunea asupra Rusiei
ACTUALIZARE 07.50 Summitul G7, care va avea loc la sfârşitul săptămânii în Germania, va elabora „un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi a arăta sprijinul nostru colectiv pentru Ucraina”, a spus un înalt oficial de la Casa Albă, citat de AFP.
El nu a dat însă detalii cu privire la aceste măsuri, după ce Occidentul a multiplicat deja anunţurile de sancţiuni împotriva regimului lui Vladimir Putin.
Oficialul a spus, de asemenea, că subiectul energiei, al cărei cost explodează în lume, se va afla „în centrul discuţiilor” dintre liderii Statelor Unite, Germaniei, Franţei, Canadei, Italiei, Japoniei şi Regatului la acest summit, relatează Agerpres.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
