Analiză CNN: Putin folosește summitul BRICS pentru a arăta că nu e singur pe scena internațională, dar complică planurile Chinei și Indiei

Atunci când președintele rus Vladimir Putin va intra online la summitul BRICS găzduit de Beijing joi, va fi prima dată când participă la un forum cu lideri ai marilor economii de la începutul invaziei din Ucraina pornită în februarie, scrie CNN.

Pentru Putin, aceasta ar putea oferi o imagine de care are nevoie: fața sa proiectată pe ecran alături de alți lideri ai căror țări compun acest grup: Xi Jinping, președintele Chinei, premierul Narendra Modi al Indiei, președintele brazilian Jair Bolsonaro și președintele sud-african Cyril Ramaphosa este un semnal că Rusia, deși lovită de sancțiuni și proteste pentru invazia pornită, nu este singură.

Este un mesaj care s-ar putea transmite mai clar în contextul în care China și Rusia, cu săptămâni de zile înainte de invazie, au declarat că propria relație „nu are limite” și în contextul în care liderii BRICS au evitat condamnarea directă a Rusiei, chiar în timp ce aveau diferite niveluri de interes în a nu fi văzuți că susțin acțiunile Federației și astfel să strice relațiile cu partenerii vestici.

Sub aparențe, invazia lui Putin probabil va complica mai mult situația în BRICS, un grup mai vechi de 10 ani al unor mari economii, care deja suferă de lipsa de încredere dintre membrii și de ideologii care nu se potrivesc.

Însă decizia grupului de a merge mai departe cu cel de-al 14-lea summit anual nu reflectă viziunea pe care o are fiecare stat BRICS privind ordinea mondială și, prin extensie, privind situația din Ucraina, care se îndepărtează de cea vestică, spun experții.

„Vorbim despre unele dintre cele mai mari economii ai căror lideri sunt dispuși să fie văzuți cu Putin, chiar dacă este vorba doar de o platformă virtuală”, a spus Sushant Singh, un membru senior de la Centrul pentru Cercetare Politică (CCP) din New Delhi.

„Faptul că Putin este binevenit, că nu este o paria, că nu este dat afară – iar asta e o interacțiune normală, care a avut loc în fiecare an și încă are loc – e un mare plus pentru Putin”, a spus el.

Deși țările ar putea să argumenteze că interacțiunea cu Rusia este mai bună decât să nu o facă, imaginea acesteia devine mai clară. Summitul BRICS va fi urmat la câteva zile de întâlnirea grupului celor mai avansate șapte economii (G7), care a fost unit în mesajul lor împotriva agresiunii ruse și care a exclus Moscova din blocul lor ca urmare a anexării Crimeei în 2014.

Vremuri tulburi

Spre deosebire de G7, BRICS probabil se va mișca cu grijă când vine vorba de Ucraina la summitul de joi, posibil vorbind în favoarea unei rezoluții pașnice, chiar dacă membrii vor cere cu grijă țărilor vestice să examineze impactul sancțiunilor asupra economiei globale, spun observatorii.

Beijingul – gazda de anul acesta și de departe cea mai puternică economie dintre cele 5 națiuni, care împreună constituie aproape un sfert din PIB-ul global – pare să se concentreze pe propria agendă: promovarea noilor sale inițiative de dezvoltare și securitate și respingerea ceea ce vede drept construirea de „blocuri” de către SUA.

Țările BRICS ar trebui „să întărească încrederea politică reciprocă și cooperarea în securitate”, să coordoneze probleme mari internaționale și regionale, să acomodeze interesele centrale ale fiecăruia și „să se opună hegemonismului și politicii de putere”, a spus luna trecută Xi într-un discurs din fața miniștrilor de externe, unde a cerut grupului să promoveze dezvoltarea în această „perioadă de turbulențe și transformări”.

Unele dintre crizele acestei perioade, precum incertitudinea alimentară și o criză tot mai mare a datoriilor în țările aflate în dezvoltare, sunt cele pentru care grupul – stabilit în 2009 ca un mijloc de a „servi interesele comune ale economiilor cu piețe emergente și a țărilor în dezvoltare” – aparent a fost format să se ocupe.

De la conceperea sa, BRICS, care a inclus Africa de Sud în 2011, a fost unită în solicitarea de mai multă reprezentare a marilor economii emergente de pe scena mondială – și împotriva a ceea ce vede ca o dominanță disproporționată a puterilor occidentale. Aceasta a însemnat o presiune pentru reformarea Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale și, în anumite ocazii, dând o lovitură voalată acțiunilor NATO.

De asemenea, țările BRICS au mai discutat probleme precum modul în care să facă comerț cu propriile lor monede naționale – în afara sistemului dolarului american – o problemă care ar putea avea acum mai multă relevanță pentru BRICS ca urmare a sancțiunilor Occidentului asupra Rusiei, potrivit profesorului Shahar Hameiri, economist politic la Universitatea Queensland din Australia.

Acele pedepse au tăiat banca centrală a Rusiei de la majoritatea tranzacțiilor cu dolarul american, au sancționat bănci și au înlăturat instituții importante din sistemele bancare internaționale. Aceasta a făcut țările care continuă să facă afaceri cu Rusia să caute cu disperare moduri de a evita încălcarea sancțiunilor. Atât India cât și China rămân cumpărători importanți de combustibil din Rusia.

„Nu va exista nicio îmbrățișare deplină a Rusiei (la acest summit), nu e îndoială de asta și sunt sigur că va fi destulă stângăcie acolo...însă în spatele stângăciilor, (de-dolarizarea) este una dintre domeniile în care aceste guverne chiar au un interes comun”, a spus Hameiri said.

„Orice pas important departe de (un sistem bazat pe dolarul american) este potențial semnificativ”.

Scopuri divergente

În ciuda unor interese comune, grupul BRICS a fost mult timp chinuit de întrebările despre coeziune, având în vedere diferențele de calibru dintre sistemele politice și economice al membrilor și a intereselor geopolitice divergente.

Pe lângă acestea, complexitățile invaziei rusești în Ucraina ar putea să diminueze orice concluzii în urma summitului din această săptămână, chiar dacă – cu excepția Braziliei – națiunile BRICS altele decât Rusia s-au abținut de la a vota la Adunarea Generală a ONU rezoluția susținută de 141 de țări care au cerut Moscovei să se retragă din Ucraina.

China a acuzat NATO că provoacă Rusia să atace Ucraina, în vreme ce o retorică similară a circulat în dezbaterile publice din India. În Africa de Sud, Ramaphosa le-a spus anterior în acest an legiuitorilor săi că războiul ar fi putut fi evitat dacă NATO ar fi „ascultat avertismentele” privind luarea în considerare a statutului de membru în blocul Alianței.

Și deși Brazilia a votat să condamne agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei la ONU, președintele Bolsonaro a dat înapoi, spunând cu câteva zile înainte că țara va rămâne „neutră”.

În condiții normale, China ar face pașii obișnuiți, lăudând BRICS că este „un fel de alternativă soft la G7” și căutând să „portretizeze BRICS ca lider pentru lumea în dezvoltare...față de clubul de democrații capitaliste bogate”, potrivit analistului de relații sino-ruse Alexander Gabuev. Aceasta ar include membrii care-și susțin reciproc proiectele cheie, a adăugat acesta.

„Acum asta va fi pur și simplu mai greu de făcut din cauză că este Putin în cameră”, spune Gabuev, un membru veteran la Carnegie Endowment for International Peace.

Tensiuni între India și China

Între timp, o sursă de fricțiune internă pe termen lung în cadrul BRICS rămâne nerezolvată: tensiunile dintre India și China, care în 2020 s-au transformat într-un conflict violent la graniță.

Pe de o parte, BRICS a fost un „mod de a asigura o formă de interacțiune cu China” pentru India, potrivit lui Singh. Iar aceasta rămâne o chestiune critică, având în vedere că New Delhi este precaut în ceea ce privește provocarea Beijingului, în special luând în considerare că s-a aliat cu SUA, Japonia și Australia în grupul de securitate Quad și este văzut tot mai mult de Washington ca parte a strategiei americane de a contracara China, a spus analistul.

Însă aceste relații fac India mai reticentă la a susține concluzii importante în urma summitului BRICS.

„Aș fi surprins dacă orice inițiativă substanțială este anunțață, deoarece India ar trimite astfel un mesaj către Quad și partenerilor săi vestici că este dispusă să lucreze îndeaproape cu China și Rusia", a mai afirmat expertul. „Asta ar face poziția Indiei foarte complicată".

O altă întrebare este cum alte națiuni din bloc vor vedea o inițiativă a Chinei să extindă grupul.

Într-o întâlnire cu omologii săi din BRICS de luna trecută, ministrul de externe Wang Yi a cerut ca grupul să înceapă un „proces de extindere" cu noi state membre.

O astfel de extindere ar putea avea un rol în percepțiile din partea unora că Occidentul a dat dovadă de un dublu standard cum să respecte normele internaționale, potrivit lui Gabuev, care spune că a alimentat un argument că lumea aflată în curs de dezvoltare, în schimb, ar trebui să formuleze aceste norme.

„Aducerea mai multor state la bord este ceva care îi oferă mai multă legitimitate grupului, însă din nou, dacă va merge dincolo de simbolism acum, nu sunt sigur", a spus el.

Editor : A.C.